Note de Curs - Asigurari si Reasigurari

Imagine preview
(7/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Note de Curs - Asigurari si Reasigurari.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 58 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Asigurari

Extras din document

1. Obiectul de studiu, metodele, structura şi scopul cursului.

2. Forţele distructive ale naturii şi accidentele – pericole permanente pentru viaţă, integritatea corporală şi bunurile omului.

3. Forme de protecţie a oamenilor şi bunurilor împotriva acţiunii forţelor distructive ale naturii şi a accidentelor.

4 Tipuri de fonduri de asigurare.

5. Asigurările – categorie economică, funcţiile, rolul şi importanţa în activitatea economică.

1 Obiectul de studiu, metodele, structura şi scopul cursului.

Activitatea de asigurare constituie pentru unii un mit, pentru alţii o fascinanţă. Pentru mulţi oameni şi chiar întreprinzători, asigurările constituie o problemă complexă pe care nu o pot explica în totalitate sau pe care o înţeleg doar parţial. Şi totuşi, asigurările sunt o realitate economică socială care însoţeşte şi marchează istoria dezvoltării omenirii.

Activitatea de asigurare a apărut din nevoia firească de protecţie a omului împotriva calamităţilor naturii, împotriva consecinţelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existenţă în condiţiile pierderii sau limitării capacităţii de muncă în urma bolilor sau bătrâneţii. Dezvoltarea societăţii a însemnat o continuă strădanie a omului în găsirea celor mai bune forme de protecţie. În organizarea şi apărarea vieţii lor, ca şi în procesul producerii bunurilor materiale şi desfăşurarea altor activităţi, oamenii s-au aflat într-o luptă continuă cu unele fenomene ale naturii care pot împiedica desfăşurarea normală a activităţii umane. Deşi oamenii au obţinut mari succese în lupta cu forţele naturii, dar sunt încă neputincioşi în faţa unor calamităţi ale naturii, cum sunt: furtunele, uraganele, cutremurele de pământ, alunecările de teren, grindină, îngheţuri etc. Împotriva acestor fenomene ştiinţa nu a găsit încă mijloacele tehnice suficiente de luptă, de aceea ele aduc societăţii mari prejudicii. În această situaţie, omului i-a rămas calea solidarizării pentru suportarea în comun a efectelor calamităţilor naturii şi accidentelor, şi anumite calea asigurării şi reasigurării. Dezvoltarea activităţii de asigurare a fost strîns legată de activitatea economică, precum şi de evoluţia ralaţiilor de drept.

Economistul englez Adam Smith observă, ca asigurările constituie o tehnica foarte eficienta de a pulveriza pierderile individuale pe o arie cât mai largă, facându-le mai usor de suportat, prin acoperirea lor de către un număr cât mai mare de persoane.

Actualmente la baza asigurărilor stă formarea şi utilizarea fondului de asigurare. În procesul de formare şi utilizare a acestuia apar anumite relaţii economice între participanţii la asigurare. Astfel la prima etapă, fluxurile băneşti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoanele fizice şi juridice asigurate către companiile de asigurare. La etapa următoare, fluxurile băneşti sub forma de despăgubiri sau sume asigurate pornesc de la fondul de asigurare, constituit la dispoziţia companiilor specializate, către asiguraţii care au fost afectaţi de fenomenele asigurate. De aici rezultă, ca asigurările reprezintă un sistem de relaţii menite să protejeze interesele personale şi/sau patrimoniale ale asiguraţilor prin formare de fonduri băneşti din contul primelor de asigurare plătite de asigurat, în schimbul cărora asigurătorul îşi asumă obligaţia că la producerea riscului asigurat să-i plătească asiguratului suma de asigurare sau despăgubirea de asigurare.

La cursul respectiv se studiază semnificaţia terminologiei, clasificarea, bazele juridice ale asigurărilor şi reasigurărilor, conceptul şi particularităţile constituirii pieţei asigurărilor, principiile organizatorice de înfiinţare a sistemei societăţilor de asigurare, problemele reglementării de către stat a activităţii desfăşurate de către societăţile de asigurare în perioada de constituire a relaţiilor de piaţă, regulamentele unor tipuri de asigurări (asigurările de persoane, de bunuri, asigurarea de răspundere a riscurilor economice externe şi din activitatea de antreprenoriat), problemele reasigurărilor şi particularităţile aplicării lor în Republica Moldova.

2. Forţele distructive ale naturii şi accidentele – pericole permanente pentru viaţă, integritatea corporală şi bunurile omului.

Forţele naturii, dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi activitatea omului sunt principalele cauze generatoare de pagube în economie.

Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube în două mari categorii:

- independente de voinţa oamenilor, care au caracter obiectiv,

- legate de comportarea oamenilor, acestea având un caracter subiectiv.

Din prima categorie fac parte forţele distructive ale naturii, ce nu pot fi controlate şi evitate de om ( cutremur de pământ, secetă, alunecări de teren, uragan, furtuni, grindină deces etc.)

Din cea de-a doua categorie fac parte acele însuşiri (calităţi sau defecte), comportamente (neglijenţă, neatenţie, grabă, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc.

Calamităţile naturale care au o largă arie de răspândire pe glob şi aduc cele mai mari pagube sunt:

-Inundaţiile – se produc fie vara, în regiunile cu climă tropical ori musonic, fie primăvara, în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zătezii sau a gheţei.

-Seceta – afectează puternic activitatea economică şi, prin acesta, periclitează însăşi viaţa oamenilor.

-Cutremurile de pământ – constituie unele din fenomenele cele mai de temut ale naturii, deoarice ele pot provoca imense pagube materiale, la suprafaţa pământului, precum şi modificări profunde ale structurii subsolului şi ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe întregul glob, se produc mii de cutremure dintre care puţine la număr sunt percepute de oameni şi mai puţine provoacă pierderi materiale şi umane mici.

-Incendiile – la fel ca şi alte calamităţi naturale, constituie un factor perturbant al activităţii economice. Acestă calamitate poate fi provocată din cauze independente de voinţa oamenilor, fie din neglijenţă sau acţiuni criminale, ele distrug valori materiale utile, întrerup procesul de producţie, afecteză transporturile, afecteză viaţa şi întegritatea corporală a oamenilor.

-Altele ( sursa I. Văcărel “Asigurări şi Reasigurări” pag. 21- 42)

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, deşi face posibilă creşterea rapidă a producţiei, poate provoca accidente care pot avaria sau distruge complet mijloacele de producţie şi bunurile de consum, poate afecta capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor. ( de exemplu – folosirea energiei atomice în scopuri militare, precum şi scăparea acesteia de sub control în urma unor accidente, dezvoltarea traficului rutier, feroviar, aerian şi maritim măreşte pericolele circulaţiei).

Activitatea omului prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin în activitatea economică sau prin comportarea sa necorespunzătoare în societate, poate provoca pierderi materiale sau umane importante. Aici se includ pericolele la care sunt supuşi oamenii în propria lor gospodărie, la locul de muncă, pe stradă, în timpul deplasării lor cu diferite mijloace de transport etc.

3. Forme de protecţie a oamenilor şi bunurilor împotriva acţiunii forţelor distructive ale naturii şi a accidentelor.

În natură şi în societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o frecvenţă mai mult sau mai puţin regulată şi pe care oamenii s-au obişnuit să le întâmpene în diferite feluri în vederea satisfacerii intereselor lor economice şi sociale. Pentru întâmpinarea acestor evenimente viitoare şi în general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe căi. Cele mai principale forme de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva riscurilor sunt:

-Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea măsurilor capabile să facă imposibilă producerea riscului.( de ex renunţarea la cultivarea, în anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindină şi cultivarea altor plante mai rezistente în zonele respective, evitarea practicării unor meserii de către persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.

-Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. După producerea evenimentelor distructive, însă înainte ca acestea să se fi încheiat, persoanele interesate sunt obligate să ia măsuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate. (de ex la stingerea şi localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au îmbolnăvit, pierzându-şi capacitatea de muncă).

Fisiere in arhiva (1):

  • Note de Curs - Asigurari si Reasigurari.DOC