Pension Reform în România - The Present and The Future

Sistemul de pensii a devenit o temă prioritară atât din punct de vedere prcatici, cât şi din punctul de vedere al cercetării ştiinţifice atât pentru România cât şi pentru întreaga Europă. Având în vedere sporul natural negativ şi tendinţa evolutivă de îmbătrânire a populaţiei care reprezintă a doua grupă de vârstă ca mărime, sistemul de pensii este afectat.

Având în vedere şi fenomenul masiv al migraţiei întregistrat în ultimii şi tendinţă care deocamdată nu este stopată , şi şomajul înalt, în condiţiile în care este un puternic deficit de forţă de muncă , şi un şir de alţi factori care influenţează negativ sistemul de pensii din România Europeana de astăzi.

Dupa 1989 sistemul românesc de pensii s-a confruntat cu un şir de probleme:

o Inechitatea calcularii pensiei pentru persoane calculate in perioade diferite

o Amanarea reformei sistemului si instabilitatea legislatiei in domeniu

o Scaderea numarului de contribuabili de la peste 8 milioane in 1990 la aprox 4,5 milioane in prezent

o Cresterea alarmanta a numarului de pensionari de la 3,5 milioane in 1990 la 9 273 000 in prezent incluzand toate formele de ajutor tip pensie.

o Rata de colectare mica

o Nedeclararea veniturilor reale

o Intarzierea introducerii sistemului privat de pensii

o In Romania datorita factorilor mai sus prezentati s-a ajuns ca pentru un angajat sa fie in medie 1,35 pensionari.Ca sa nu mai amintim si de segmentul de varsta sub 18 ani care trebuie si el sustinut din aceeasi bani.

Şi la modul general, în domeniul securităţii sociale sa complicat şi sunt în parte de a proteja de sărăcie unele categorii de populaţie, de a le acoperi unele nevoi sau de a le asigura mijloacele necesare existentei, făra a mobiliza noi categorii ale existenţei.

O caracteristică importantă a evoluţiei sistemului de securitate socială după 1989, cu evidente urmări asupra sarcinilor şi a nivelului de protecţie, constă în marea extindere a numărului de persoane care beneficiază de prestaţii sociale, nu numai în cadrul schemelor noi, ci şi al celor vechi.

În domeniul sistemului de pensii pentru soluţionarea acestor situaţii, evolutiv au urmat anumite măsuri pe care le putem ordona în câteva perioade disticte.

Prima perioadă 1 ianuarie – 20 mai 1990

Apariţia unui număr mare de decrete-lege cu privire la pensii, elaborate de CFSN

- Prima perioadă

Decretul-lege nr.60/1990

Legea nr.3/ 1977

- A doua perioadă 20 mai 1990 – 27 septembrie 1992

- A treia perioadă 27 septembrie 1992 – 3 noiembrie 1996

- A patra perioadă 3 noiembrie 1996 – 26 noiembrie 2000

- A cincea – Legea pensiilor nr. 19/ 2000

- A 6 – a 26 noiembrie 2000 – 28 noiembrie 2004

- A 7 – a 28 noiembrie 2004 – februarie 2006

Este recunoscută inechitatea calculării pensiilor. Era inechitabil, ca persoanele cu aceleaşi contribuţii, în aceleaşi condiţii de muncă, să beneficieze de pensii în cuantum diferit. Introducerea impozitului pe salariu de 16 %, cu efectele corespunzătoare în planul politicilor fiscale, şi costurile sociale ridicate datorate măsurilor luate în vederea integrării în UE au dus la grăbirea procesului de recorelare.

Ordonanţa de urgenţă nr.4/2005, care pleacă de la principiul: “la condiţii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie “. Conform art.6, pct.2, în cazul în care cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării pensiei este mai mic decât pensia dinaintea recalculării, se menţine cuantumul pensiei mai mari.

Legea pensiilor facultative, va înlocui Legea nr.249/ 2004. Ambele legi specifică faptul că administratorul trebuie să respecte o serie numeroasă de reguli care se ocupă de sisteme de pensii private ocupaţionale. În aşa fel sunt stabilite clar principiile de investiţie, unde se investeşte şi cât se investeşte. Prudenţa asigurarea securităţii activelor, calitatea şi profitabilitatea investiţiilor sunt cele mai importante principii de investiţii.

În legea pensiilor facultative este stabilit faptul că pentru a nu fi un obstacol împotriva mobilităţii forţei de muncă, schemele facultative de pensii permit transerul contului la un alt administrator fără ca asiguratul să sufere penalităţi. Dacă nu s-au împlinit doi ani de contribuţie la un fond de pensii, transferul către un alt fond se realiyeayă în schimbul plăţii unei penalităţi de transfer.

Pentru a beneficia de pensia facultativă trebuie să fie îndeplinite trei condiţii: vârsta de retragere a asiguratului trebuie să fie de minimum 60 de ani, asiguratul să fie plătit minimum 90 de contribuţii lunare şi activul personal să aibă o valoare minimă stabilită de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Spre deosebire de Legea nr. 249 / 2004.