Actionari Electrice si Automatizarea Fluxurilor

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Actionari Electrice si Automatizarea Fluxurilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor: Sorin Caloianu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Automatica

Extras din document

Intersectiile caracteristicii cu axele de coordinate definesc 2 puncte semnificative in functionarea motoarelor elementare. Intersectia cu axa ordonatelor(M=0) reprezinta punctul de mers in gol ideal si se noteaza, de obicei cu Vo (ca in fugura anterioara). Intersectia cu axa absciselor (N=0) reprezinta fie pc de pronire fie punctual de functionare a motorului electric cu rotorul calat(blocat). In primul caz de M=Mp (cuplu de pornire iar al doilea caz M=Msc (se produce cuplu de scurt circuit experimental al motorului el respectiv).

La masinile electrice de lucru caracteristica mecanica este data de functia Ms =f(n), iar la motoarele electrice de fuctionare n=f(M). In primul caz turatia reprezinta o variabila independenta iar in al II-lea caz e o functie.

In cazul actionarii electrice pentru a putea opera mai comod cu reprezentare grafice, de exemplu: pt a avea la suprapunerea celor 2 siteme de axa Ms-u si M si u o singura axa a turatiilor, si o sg axa a momentelor in locul functiei Ms=f(u) se va inverse ei n=g(Ms), care reprezinta in mod evident, tot o caracteristica mecanica.

Judecandu-se in acest mod in figura urmatoare s-a reprezentat o caracteristica de motor(dreapta III) si 2 caracteristici de masini de lucru din clasa A(dreptele I si II).

Aceasta reprezentatie corespunde cazului incare, un motor de current continuu cu excitatie in derivatie, antreneaza o banda transportoare, incarcata initial cu o cantitate de material (moment static Ms1) si apoi cu o cantitate mai mare de material (momentul static Ms2) relizandu-se astfel o actiune electrica corespunzatoare unui flux de materiale

Considerand prima situatie si admitandu-se ca regimul este statonar M1=Ms1=>punctual de functionare A1 si turatia 1. Daca momentul rezistent creste la Ms2 atunci se succed o serie de efecte si anume :

- motorul se franeaza, turatia scade, U electromot scade, curentul creste, si M creste

Acest regim tranzitoriu continua pan ace momentul motor atinge valoare M2-Mscand se instaureaza un nou regim de functionare in punctual A2(M2<M1) => motorul electric s-a adoptat singur unei sarcini noi crescute reusit sa treaca intr-un alt punct de functionare stabile. Aceasta proprietate de autoreglaj o au numai motoarele electrice.

Pt a face fata unor situatii similare toate celelalte tipuri de motoare ar trebui echipate cu regulatoare de alimentare.

Caracteristicile mecanicae ale motorului electrice

In proiectarea actiunii electrice (a.e.) cunoasterea caracteristicilor mecanice n=f(n) ale motoarelor are o importanta esentiala. Pe baza acestora se poate allege un tip sau altul de motor, se pot determina parametrii proceselor tranzitorii si stabilitatea functionarii in regim de lucru a masinii de lucru.

Caracteristicile mecanice ale motorului de current continuu, schema electrica si ecuatiile de functionare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Actionari Electrice si Automatizarea Fluxurilor.doc