Arhitectura Calculatoarelor

Curs
9.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 9 fișiere: pdf
Pagini : 255 în total
Cuvinte : 71627
Mărime: 1.37MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicolae Tapus
Notite de curs 2011

Cuprins

1. INTRODUCERE . 1-1

1.1 CALCULATOR NUMERIC - SISTEM DE PRELUCRARE A INFORMATIILOR . 1-2

1.2 MODELUL STRUCTURAL AL UNUI CALCULATOR NUMERIC . 1-3

1.2.1 Calculator numeric cu sistem de I/E cu transfer programat . 1-6

1.2.2 Calculator numeric cu sistem de I/E cu transfer prin acces direct la memorie . 1-6

1.2.3 Calculator numeric cu sistem de I/E cu transfer prin canal de I/E . 1-6

1.3 MODELUL FUNCTIONAL AL UNUI CALCULATOR NUMERIC . 1-7

1.4 UNITATI FUNCTIONALE ALE UNUI CALCULATOR NUMERIC . 1-10

1.4.1 Memoria . 1-10

1.4.2 Unitatea centrala de prelucrare . 1-12

1.4.3 Unitatea de comanda . 1-14

1.4.4 Subsistemul de intrare iesire . 1-17

1.4.5 Limbaje de programare . 1-17

1.5 ELEMENTE DE ARHITECTURA SI STRUCTURA ALE UNUI CALCULATOR NUMERIC . 1-19

1.5.1 Concepte de baza . 1-19

1.5.2 Moduri de adresare . 1-21

Extras din document

1. INTRODUCERE

OBIECTIVE

Principalele obiective ale acestui capitol introductiv sunt urmatoarele:

caracterizarea notiunii de informatie, reprezentarea si prelucrarea acesteia în sistemele tehnice;

obtinerea prin rafinari succesive a unui model structural al unui Calculator Numeric;

prezentarea unui model functional al unui Calculator Numeric, ca o ierarhie de masini virtuale;

analiza din punct de vedere istoric a evolutiei echipamentelor de prelucrare numerica a datelor;

prezentarea functiilor primitive si unitatilor functionale ale Calculatorului Numeric, posibilitati

de realizare a acestora.

1.1 Calculator Numeric - Sistem de prelucrare a informatiilor

Vom considera informatia o notiune primara, profunda, similara notiunii de materie.

Informatia poate fi regasita în întregul ciclu material, începând cu lumea cuantica si microscopica si

continuând cu lumea vie si sistemele tehnice. În legatura cu informatia, vom considera urmatoarele

probleme: structurarea si reprezentarea; stocarea pe diferite suporturi de informatie; prelucrarea;

transmiterea.

În sistemele tehnice, informatia este reprezentata în principal sub forma analogica si sub forma

discreta (numerica). În mod corespunzator s-au dezvoltat sisteme tehnice de prelucrare a informatiilor,

printre care calculatoarele analogice si calculatoarele numerice au un rol important. Desi calculatoarele

analogice universale prezentau o serie de avantaje privind viteza de lucru, lucrul în timp real, supletea

solutiilor unor probleme prin analogii, calculatoarele numerice au cunoscut o dezvoltare mult mai

rapida în ultimii ani înlocuindu-le aproape în totalitate pe cele analogice. Datorita inovatiilor

tehnologice si dezvoltarii circuitelor integrate pe scara larga si foarte larga s-a eliminat treptat

handicapul privind viteza de lucru, precizia de reprezentare si prelucrare poate fi facuta oricât de

mare, iar posibilitatile de structurare, reprezentare, si stocare a informatiilor sunt nelimitate. Desigur ca

informatiile sub forma analogica pot fi în continuare prelucrate dupa ce au fost în prealabil convertite

în forma numerica, rezultatele fiind supuse unei conversii inverse.

Calculatoarele numerice se caracterizeaza prin faptul ca asigura reprezentarea, stocarea,

prelucrarea si transmiterea informatiilor sub forma discreta, numerica. Astfel, marimi electrice

continue, cum ar fi tensiunea sau curentul electric pot fi memorate prin distingerea diferitelor valori ale

acestor marimi. Cu cât trebuie sa se distinga mai multe valori, cu atât separarea dintre doua valori

adiacente va fi mai mica si deci memoria va fi mai putin sigura în functionare. Sistemul binar trebuie

sa distinga doar doua valori, deci constituie metoda cea mai sigura de codificare numerica a

informatiilor. Unitatea de informatie elementara este în acest caz cifra binara denumita "BIT". Un bit

poate contine un "0" sau un "1". Exista unele calculatoare despre care se spune ca folosesc sistemul

zecimal, nu binar. De fapt se utilizeaza sistemul BCD - Binar Codificat Zecimal care consta în

reprezentarea cifrelor zecimale între 0 - 9 prin patru cifre binare, adica patru biti. Utilizând 16 biti,

pentru reprezentarea numarului 1992 vom obtine, 0001 1001 1001 0010 în zecimal si 0111 1100 1000

în binar.

Sistemul zecimal se utilizeaza doar la calculatoare cu aplicatii strict economice, financiare.

Se observa ca 16 biti pot reprezenta în zecimal numere cuprinse între 0 - 9999, deci 10000 de

combinatii, pe când în binar se pot reprezenta 65536 combinatii diferite. Se poate spune deci ca

sistemul binar este mai eficient. Dar sa analizam ce s-ar întâmpla daca cineva ar inventa un dispozitiv

electronic, foarte sigur în functionare, capabil sa memoreze cifrele de la 0 - 9 prin împartirea

domeniului de la 0V la 10V, în 10 intervale, de exemplu. Patru asemenea dispozitive ar putea memora

10000 de combinatii, adica valori între 0 - 9999. Utilizând sistemul binar, aceleasi 4 elemente ar putea

memora 16 combinatii. Este evident ca în acest caz sistemul zecimal ar fi mult mai eficient.

O alta problema apare datorita faptului ca informatia prezinta doua aspecte: sintactic si

semantic. Prin aspectul semantic al informatiei se înteleg ideile încapsulate, mesajele pe care le

transmite, etc.

Calculatoarele numerice în acceptiunea clasica, sunt considerate principalele unelte pentru

prelucrarea automata a informatiilor, ele fiind capabile sa trateze informatiile numai sub aspect

sintactic. Fara sa cunoasca aspectul semantic al informatiilor pe care le prelucreaza, calculatoarele nu

pot sa ia decizii proprii, ele fiind condamnate sa faca doar ceea ce a fost specificat în prealabil, precis

si fara echivoc printr-o descriere care poarta numele de algoritm. Prin algoritm se asigura si

respectarea unui principiu de baza în prelucrarea automata a informatiilor, concordanta aspectului

sintactic cu cel semantic. Dificultatile care apar în acest sens i-au determinat pe utilizatorii lui sa

afirme ca, de multe ori, calculatoarele creaza mai multe probleme decât rezolva. Ideea ca un calculator

nu poate face decât ceea ce i se spune este deja depasita. La ora actuala se fac eforturi din ce în ce mai

mari pentru a reprezenta si prelucra cu ajutorul calculatoarelor informatii cu aspect semantic.

Realizarea acestui deziderat în conditii de eficienta acceptabile permite utilizarea calculatorului într-o

maniera cu totul noua. El este capabil sa reprezinte si sa prelucreze cunostinte, sa învete din experienta

anterioara, sa îmbunatateasca sau sa dezvolte noi metode de rezolvare a unor probleme.Oricum, multe

probleme care implica prelucrarea unui volum mare de date, eventual cu limitari stricte de timp, pot sa

fie rezolvate numai cu ajutorul calculatorului. În mod "clasic", aplicatiile calculatorului pot sa fie

grupate în aplicatii cu caracter stiintific care necesita precizie si viteza mare de efectuare a calculelor

matematice si aplicatii cu caracter de gestiune care necesita pastrarea si regasirea rapida a

informatiilor. Pe de alta parte, aplicatii de tipul prevederii timpului probabil sau proiectarii unui avion

necesita atât numeroase calcule stiintifice, cât si manipularea unui volum foarte mare de informatii. sa

consideram de exemplu câteva tipuri de aplicatii specifice calculatoarelor:

Calcule stiintifice: În experimentele stiintifice si de laborator calculatoarele pot sa fie utilizate

pentru culegerea, validarea si prelucrarea datelor preluate de la diferiti senzori sau aparate.

Domenii tipice: telemetrie, radiolocatie, spectrografie, etc.

Proiectare asistata: Calculatorul este deosebit de util în multe domenii de proiectare ca de

exemplu: proiectarea mastilor pentru VLSI, proiectarea circuitelor imprimate, proiectarea

fuzelajelor si aripilor de avion, a caroseriilor de automobil, etc.

Conducerea proceselor: Calculatorul este o unealta foarte utila în fabricarea si controlul automat

al produselor, de exemplu: comanda masinilor unelte, controlul proceselor de difuzie si

încapsulare într-o fabrica de circuite integrate, conducerea robotilor din celulele flexibile de

fabricatie, etc.

Simulare: Datorita utilizarii calculatoarelor a aparut între cercetarea fundamentala si cea aplicativa

un nou nivel de cercetare, prin simulare. Acest tip de abordare este foarte util pentru situatiile în

care experimentele pot sa fie prea costisitoare în conditii reale, periculoase sau chiar imposibil

de realizat. Sa consideram de exemplu cazul în care se doreste studiul efectului eruptiei unui

vulcan. Evident, vulcanul nu poate sa fie convins sa erupa, dar se poate realiza o simulare în

care sa se tina seama de cât mai multi factori care caracterizeaza fenomenul natural.

Instruire asistata: Calculatorul poate sa constituie un instrument foarte util în cresterea eficientei

procesului de predare - învatare - verificare, pentru stimularea gândirii creative, logice.

Preview document

Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 1
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 2
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 3
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 4
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 5
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 6
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 7
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 8
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 9
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 10
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 11
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 12
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 13
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 14
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 15
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 16
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 17
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 18
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 19
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 20
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 21
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 22
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 23
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 24
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 25
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 26
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 27
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 28
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 29
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 30
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 31
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 32
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 33
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 34
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 35
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 36
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 37
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 38
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 39
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 40
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 41
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 42
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 43
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 44
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 45
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 46
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 47
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 48
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 49
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 50
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 51
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 52
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 53
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 54
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 55
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 56
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 57
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 58
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 59
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 60
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 61
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 62
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 63
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 64
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 65
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 66
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 67
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 68
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 69
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 70
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 71
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 72
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 73
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 74
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 75
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 76
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 77
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 78
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 79
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 80
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 81
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 82
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 83
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 84
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 85
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 86
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 87
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 88
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 89
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 90
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 91
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 92
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 93
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 94
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 95
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 96
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 97
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 98
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 99
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 100
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 101
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 102
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 103
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 104
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 105
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 106
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 107
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 108
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 109
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 110
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 111
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 112
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 113
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 114
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 115
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 116
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 117
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 118
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 119
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 120
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 121
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 122
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 123
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 124
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 125
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 126
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 127
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 128
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 129
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 130
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 131
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 132
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 133
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 134
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 135
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 136
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 137
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 138
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 139
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 140
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 141
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 142
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 143
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 144
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 145
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 146
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 147
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 148
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 149
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 150
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 151
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 152
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 153
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 154
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 155
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 156
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 157
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 158
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 159
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 160
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 161
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 162
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 163
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 164
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 165
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 166
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 167
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 168
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 169
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 170
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 171
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 172
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 173
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 174
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 175
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 176
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 177
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 178
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 179
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 180
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 181
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 182
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 183
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 184
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 185
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 186
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 187
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 188
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 189
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 190
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 191
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 192
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 193
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 194
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 195
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 196
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 197
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 198
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 199
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 200
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 201
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 202
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 203
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 204
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 205
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 206
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 207
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 208
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 209
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 210
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 211
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 212
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 213
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 214
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 215
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 216
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 217
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 218
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 219
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 220
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 221
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 222
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 223
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 224
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 225
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 226
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 227
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 228
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 229
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 230
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 231
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 232
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 233
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 234
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 235
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 236
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 237
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 238
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 239
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 240
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 241
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 242
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 243
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 244
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 245
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 246
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 247
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 248
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 249
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 250
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 251
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 252
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 253
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 254
Arhitectura Calculatoarelor - Pagina 255

Conținut arhivă zip

  • AC1n.pdf
  • AC2n.pdf
  • AC3n.pdf
  • AC4n.pdf
  • AC5n.pdf
  • AC6n.pdf
  • AC7n.pdf
  • AC8n.pdf
  • AC9n.pdf

Alții au mai descărcat și

Sisteme de Automatizare

Modulul SISTEME DE AUTOMATIZARE este destinat pregătirii elevilor din domeniul TEHNIC, nivel 3, (clasa a XI-a- liceu tehnologic şi clasa a XII-a...

Studii privind Implementarea AP în Procesele Industriale

CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI PRIVIND AUTOMATELE PROGRAMABILE 1.1.Definiţii şi caracteristici. Automatele programabile sau PLC-urile sunt...

Emulator de Procese pentru Automate Programabile

Introducere Simularea evenimentelor discrete este o abordare foarte bună în ceea ce privește modelarea unui sistem real și pentru a-i reproduce...

Arhitectura Calculatoarelor si Structuri de Date

Capitolul I – CONFIGURATIA UNUI CALCULATOR 1. Introducere În prezent, informatica îşi găseşte aplicaţii în toate domeniile vieţii. Prezenţa ei...

Stand pentru Testarea Elementelor de Siguranță și Comandă din Sistemele cu Fluide sub Presiune

Capitolul 1. Introducere Sistemele cu fluide sub presiune constituie un domeniu cu o extrem de largă extindere şi complexitate la care se impun...

Automatizări Industriale în Mecatronică

Definirea sistemului flexibil de prelucrare Sistemul flexibil de prelucrare SFP poate fi definit ca un ansamblu integrat de maşini-unelte...

Adresarea IP

Introducere Termenii Internet si internet provin din împreunarea artificială si partială a două cuvinte englezesti: interconnected = interconectat...

Concepte de Automatizare Moderna

Argument Proiectul cu tema “Concepţie de automatizare industrială modernă” este structurat în 5 capitole, fiecare capitol având subcapitolele...

Ai nevoie de altceva?