Automate Secvențiale și Programabile

Curs
8/10 (5 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 10602
Mărime: 145.33KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pupazan Gheorghe
predat la Facultatea de Automatica

Extras din document

Cap I. Introducere

1.1. Definiţii

Un automat, reprezintă orice sistem (dispozitiv) ce operează în momente discrete de timp şi este definit de variabile ce iau valori discrete care pot fi codificate binar şi îşi pot atribui un număr finit de configuraţii distincte.

Schema bloc a unui automat este reprezentată în fig.1.1.

Fig.1.1. Schema bloc a unui automat

Prin x(t), z(t) şi y(t) s-au notat variabilele de intrare, ieşire şi respectiv stare, în momentul de timp t.

Se notează cu:

-X= {x1, x2,…,xn} mulţimea nevidă şi finită a variabilelor de intrare ale automatului A.

Mulţimea variabilelor de intrare poate fi privită ca un vector de intrare având componentele (x1, x2,…, xn). Orice înşiruire în timp a unor vectori de intrare definesc o secvenţă de intrare. Mulţimea tuturor secvenţelor de intrare alcătuiesc alfabetul de intrare Xi={X} şi exprimă toate posibilităţile secvenţelor de intrare.

-Z={z1, z2,…,zm} mulţimea nevidă şi finită a variabilelor de ieşire a automatului.

Mulţimea variabilelor de ieşire poate fi privită ca un vector de ieşire care poate să definească o secvenţă de ieşire. Mulţimea tuturor secvenţelor de ieşire alcătuiesc alfabetul de ieşire al automatului Zi={Z}.

-Y={y1, y2,…, ys} mulţimea stărilor automatului A. Starea este o variabilă internă ce evoluează parţial independent de intrare fiind responsabilă de comportamentul autonom al automatului.

Chiar dacă intrarea unui automat este invariabilă, starea lui internă se poate modifica. Din acest motiv, un automat poate avea un comportament variabil la ieşire chiar în intervalul de timp în care intrarea lui este invariabilă.

Mulţimea Y poate fi asociată cu un vector de stare care are drept componente elementele distincte ale mulţimii. Totalitatea vectorilor de stare constituie alfabetul stărilor Yi={Y}.

Cu mulţimile prezentate mai sus definim funcţiile:

1. f: X x YY denumită funcţia de tranziţie şi transformă mulţimea perechilor (xi, yj) în mulţimea Y.

2. g: X x YZ numită funcţia de ieşire care transformă mulţimea perechilor (xi, yj) în mulţimea Z.

Def: Un automat este un cvintuplu de forma {X, Z, Y, f, g}.

Def: Dacă mulţimea Y este finită atunci automatul este finit.

Def: Mulţimea de tipul {y0, y1,…,yk} defineşte evoluţia automatului pornind dintr-o stare iniţială y0 sau stare de pornire până într-o stare yk sau stare finală.

Def: O anumită stare yk este controlabilă în raport cu o stare iniţială y0 dacă ea poate fi atinsă cu ajutorul unei secvenţe de intrare de lungime k (pentru a trece din starea y0 în starea yk este necesară o succesiune de k vectori de intrare).

Def: Dacă ys=f(xi, yp) atunci ys – reprezintă starea succesoare lui yp

yp – reprezintă starea predecesoare lui ys

1.2. Moduri de reprezentare a automatelor

1.2.1. Reprezentarea analitică

Porneşte de la cele două funcţii definite anterior f şi g (funcţie de tranziţie şi de ieşire).

y(t+1)= f(x(t), y(t)) şi z(t)= g(x(t), y(t)) pentru varianta de automat MEALY şi

y(t+1)= f(x(t), y(t)) şi z(t)= g(y(t)) pentru varianta de automat MOORE.

Dacă dezvoltăm avem pentru stare:

y1(t+1)= f1(x1(t), …, xn(t), y1(t), …, ys(t)) (1)

ys(t+1)= fs(x1(t) ), …, xn(t), y1(t), …, ys(t))

Indicele “s” reprezintă de fapt o secvenţă de intrare la un moment dat.

Pentru variabilele de ieşire avem:

z1(t)= g1(x1(t), …, xn(t), y1(t), …, ys(t)) (2)

zm(t)= gm(x1(t), …, xn(t), y1(t), …, ys(t))

Analog se dezvoltă şi pentru varianta MOORE.

Cele două sisteme de ecuaţii (1) şi (2) definesc complet evoluţia unui automat.

1.2.2. Reprezentarea grafică a automatelor

1.2.2.1.Reprezentarea prin grafuri de tranziţie

Graful de tranziţie este un graf orientat format din noduri şi laturi. Nodurile reprezintă de fapt stările automatului, iar laturile grafului sunt căile de tranziţie (condiţiile) între noduri (între stările automatului). Laturile sunt notate prin intrările xi (care generează tranziţia între cele două stări de la extremităţile laturii) şi pun în evidenţă ieşirile corespunzătoare zi= g(yi, xi). Prin indicele “i” s-au considerat valorile variabilelor de intrare, stare şi ieşire la un anumit moment de timp. Pentru variabila de timp s-au considerat valori discrete.

Un exemplu de graf de tranziţie este dat în figura 1.2.

Există o singură restricţie: dintr-un nod al grafului nu putem avea două evoluţii distincte generate de aceeaşi intrare.

1.2.2.2. Reprezentarea prin tabele de stare şi de tranziţie

Funcţiile f şi g definesc complet evoluţia unui automat, ele numindu-se şi funcţii caracteristice.

Această reprezentare presupune punerea sub formă tabelară a relaţiilor:

yi+1= f(xi, yi) (3)

zi= g(xi, yi) (4)

unde indicele “I” ne arată că variabila timp ia valori discrete, iar xi, yi, zi sunt valorile variabilelor de intrare, stare şi ieşire la un anumit moment de timp şi yi+1 reprezintă valoarea la momentul următor.

Preview document

Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 1
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 2
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 3
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 4
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 5
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 6
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 7
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 8
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 9
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 10
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 11
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 12
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 13
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 14
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 15
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 16
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 17
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 18
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 19
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 20
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 21
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 22
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 23
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 24
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 25
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 26
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 27
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 28
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 29
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 30
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 31
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 32
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 33
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 34
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 35
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 36
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 37
Automate Secvențiale și Programabile - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Automate Secventiale si Programabile.doc

Alții au mai descărcat și

Îndrumar Excel

Indrumar de folosire EXCEL 1. Fereastra Excel - Prin apelarea meniului File-Save As putem denumi registrele de calcul, care sunt documente Excel....

Teoria Sistemelor și Automatizări

Scheme de comanda conventionale. Relee intermediare. 1. Scheme conventionale Schema electrica este o reprezentare grafica simplificata a unui...

Ingineria reglării automate

Capitolul I : : Introducere in Ingineria Reglarii Automate : : 1.1 Exemple de SRA ( Sisteme de reglare automata) 1 . Sistem de reglare a...

Rețele

Cap.1 Introducere SED - fie un sistem real - fie un model matematic, ce descrie funcţionarea unui sistem real a cărui evoluţie este raportată la...

Aplicatii de retea în internet

Posta electronica (e - mail) Milioane de oameni sunt conectati într-un fel sau altul la reteaua Internet si pot trimite mesaje prin intermediul...

Traductori și sisteme de măsurare

1. MASURARE - CARACTERIZARE GENERALA; CATEGORII DE MASURARI Procesul (operatia) de masurare Masurarea; Procesul (operatia) de masurare;...

UML

Caz Orasul Lincoln din statul Nebraska era acum o suta de ani, primul oras din vest care a trecut în proprietatea municipalitatii serviciile...

Te-ar putea interesa și

Studii privind Implementarea AP în Procesele Industriale

CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI PRIVIND AUTOMATELE PROGRAMABILE 1.1.Definiţii şi caracteristici. Automatele programabile sau PLC-urile sunt...

Sisteme informatice de automatizare a clădirilor

Constructiile inteligente (CI) si sistemele de automatizare a clădirilor (AC), joacă un rol esenţial în cele mai sofisticate clădiri moderne....

Automate Programabile

Automatele programabile (AP) sunt echipamente electronice destinate realizării instalaţiilor de comandă secvenţiale în logică programată. Din punct...

Intrările și ieșirile fizice ale automatului programabil

Argument Automatul programabil (Programmable logic controller – PLC) reprezinta un element important in automatizarea industriala. Automatul...

Sisteme numerice de comandă și reglare a acționărilor electrice

(1)CLASIFICARE SISTEMELOR DE ACTIONARE ELECTRICA. a. Dupa nr de masini el si masini de lucru distingem: - sist de act el individuale la care o...

Comanda cu automat programabil a unei mașini de găurit radiale

REZUMAT Prezenta lucrare are ca obiectiv principal modernizarea schemei de comandă a unei maşini de găurit radiale prin înlocuirea releelor şi a...

Mecatronica

Introducere in Mecatronica Contextul in care a aparut Mecatronica: • Mutatii considerabile calitative si cantitative in evolutia societatii in...

Analiza și Sinteza Dispozitivelor Numerice

Curs 1 CAPITOLUL I ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA 1.1. Generalitati Transferul, prelucrarea si pastrarea datelor numerice sau nenumerice în...

Ai nevoie de altceva?