Baze de Date

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Baze de Date.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 8 fisiere doc de 125 de pagini (in total).

Profesor: A. Ionescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Automatica

Extras din document

SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

O baz[ de date este o mulime structurat[ de elemente de date ce sunt informaii despre un univers (o @ntreprindere , o organizaie, o societate de asigur[ri etc.) ]i de leg[turi logice dintre ele , ce pot fi accesate simultan de mai mullti utilizatori.

Un sistem de gestiune al unei baze de date (SGBD) este un software utilizat pentru crearea, @ntreinerea si exploatarea a unei baze de date ]i care d[ posibilitatea mai multor utilizatori s[ aib[ acces simultan la datelele care o compun

1.1 Istoria sistemelor de gestiune a bazelor de date

Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) au o vechime de aproape trei decenii. #n anul 1960 s-a realizat prima dezvoltare a sistemelor de gestiune ale fi]ierelor (SGF) pentru memoriile secundare direct accesibile ]i partajabile, care a constituit inima unui SGBD. Prima generare a unui SGBD a fost marcat[ de separarea descrierii datelor de programele de aplicaii ]i de apariia limbajelor de manipulare. Aceste SGBD permit s[ se caute date grupate @n articole, @n structuri arborescente ]i au ca obiectiv optimizarea memor[rii datelor pe suport ]i reducerea timpului de acces. Din aceast[ generaie fac parte IMS, DBMS elaborate de IBM, SOCRATE elaborat de CII etc.

A doua generaie de SGBD, ap[rut[ dup[ anul 1970 se bazeaz[ pe modelul relaional dat de E.Codd, vizeaz[ simplificarea @nelegerii, optimizarea structurilor de date ]i optimizarea accesului la date pentru utilizatorii externi. Ele ofer[ limbaje aserionale bazate pe logic[ care specific[ datele pe care dorim s[ le obinem. Acest sistem d[ un mod eficient de structurare bazat pe teoria normaliz[rii ]i determin[ cel mai bun plan de acces la informaiile pe care dorim s[ le obinem. La @nceputul deceniului al IX-lea al acestui secol, termenii de model relaional, baz[ relaional[ de date, calcul relaional, au devenit uzuali @n metodologia proiect[rii ]i utiliz[rii bazelor de date.Aceast[ generaie, a c[rei fundamentare teoretic[ se bazeaz[ pe teoria relaional[ a cunoscut cea mai rapid[ dezvoltare. Primele sisteme din aceast[ generaie au fost comercializate dup[ anul 1980. Pentru crearea modelului relaional al bazelor de date E.F.Codd a primit @n anul 1981 premiul Turing pentru informatic[. La r[sp`ndirea rapid[ a modelului relaional au contribuit factorii urm[tori ;

- omogenitatea reliefat[ de structurile de date ]i de memorare;

- bazele de date relaionale pot fi imaginate independent de structura sistemului de calcul.

Mulimile utilizate cel mai mult @n practic[ sunt tabelele bidimensionale. #n acest caz

c[tarea ]i prelucrarea datelor nu depind de modul de organizare ]i memorare a datelor @n

calculator.

- din punct de vedere matematic, bazele relaionale de date sunt instanieri distincte de

scheme de relaii definite anterior din mulimi de atribute (elemente de date).

Cu alte cuvinte, o baz[ relaional[ de date este un model finit @n sensul logicii elementare. Modelul relaional permite realizarea de diferite operaii algebrice. Teoria bazelor relaionale de date devine domeniul de aplic[re a logicii matematice ]i al algebrei moderne, care opereaz[ cu un formalism exact.

O a treia generaie care s-a preconizat dup[ anul 1990 este aceea a bazelor de date obiectuale ( orientate obiect). Sistemele de gestiune a bazelor de date obiectuale (SGBDO) permit administrarea datelor complexe din domeniile: ingineria software, sisteme multimedia, gestiunea documentelor, CAD etc. Aceste sisteme trebuie s[ integreze sistemele relaionale de baze de date existente. SGBD-urile relaionale au fost dezvoltate pentru aplicaii de gestiune @n care datele sunt separate de programele elucr[rii. Acestea nu cuprind noiunile de obiect ]i clas[. Limbajele de interogare ale SGBD-urilor furnizeaz[ mulimi de tupluri programelor de aplicaii care sunt apoi transformate @n structuri complexe.

Fisiere in arhiva (8):

  • Baze de Date
    • CAP01.DOC
    • CAP02.DOC
    • CAP03.DOC
    • CAP04.DOC
    • CAP05.DOC
    • Cap06.doc
    • Cap061.doc
    • CAP07.DOC