Cercetare Experimentala

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Cercetare Experimentala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 7 fisiere pdf de 139 de pagini (in total).

Profesor: Prof,Dr .Ing.Acad.Ursei Florin Th

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Automatica

Cuprins

Cuprins
1. PRINCIPII DE MASURARE 7
1.1. Montajul în punte 7
1.1.1. Masurarea prin metoda deviatiei (punte neechilibrata) 8
1.1.2. Masurarea prin metoda de zero (puntea echilibrata) 10
1.2. Conectarea traductorilor în punte 11
2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE CAPTOARELOR 13
2.1. Traductorul electric rezistiv 13
2.2. Elementul elastic 16
2.2.1. Materiale pentru elementele elastice ale captoarelor 18
2.2.2. Tehnologia de executie a elementelor elastice ale captoarelor 20
2.3. Lantul de masurare 21
2.4. Dispozitive auxiliare electrice 23
2.5. Dispotitive auxiliare mecanice 25
3. CONFECTIONAREA TRADUCTORILOR TENSOMETRICI
REZISTIVI
27
3.1. Codificarea traductorilor tensometrici rezistivi de fabricatie HBM
(Hottinger Baldwin Messtechnik)
29
3.2. Tipuri de traductori tensometrici 30
3.3. Alegerea traductorilor tensometrici 36
3.4. Geometria traductorilor tensometrici 37
4. SURSE SI ERORI DE MASURARE 43
4.1. Surse de eroare 43
4.2. Efectul de integrare 46
4.2.1. Modul de manifestare 46
4.2.2. Diminuarea erorilor introduse de catre efectul de integrare.
Utilizarea lanturilor de traductori
49
4.3. Efectul de sensibilitate transversala 51
4.4. Factori care influenteaza rezultatele masuratorilor 55
4.4.1. Influenta variatiei de temperatura 55
4.4.2. Influenta conductoarelor de legatura 60
4.4.3. Influenta rezistentei de izolatie a traductorului 62
4.4.4. Influenta efectului termoelectric si a reactiilor chimice 63
4.4.5. Influenta sensibilitatii transversale a traductorului 65
5. Determinarea tensiunilor remanente 68
5.1. Metode nedistructive 68
5.2. Metoda rozetei tensometrice gaurite 69
5.3. Efectuarea gaurii 74
5.4. Etalonarea rozetelor 77
5.5. Variante ale metodei 78
5.6. Precizia determinarilor 79
5.7. Cresterea preciziei determinarii tensiunilor remanente prin
metoda rozetei tensometrice gaurite
83
5.7.1. Corectii pentru sensibilitatea transversala. Rozeta „Delta” 83
6
5.7.2. Corectii pentru efectul de integrare 88
5.7.3. Corectii pentru compensarea erorilor introduse de excentricitatea
gaurii
97
5.7.4. Determinarea directiilor principale 104
6. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A DEFORMATIILOR
RELATIVE RESPECTIV A TENSIUNILOR CE APAR ÎN PIESE,
SUBANSAMBLE SI STRUCTURI PORTANTE
106
6.1. Studiul asupra rezistentei traversei frontale si aparitiei unor
defecte ce apar în exploatarea vagoanelor de marfa
106
6.1.1. Generalitati 106
6.1.2. Metodologia de încercare 107
6.1.3. Încercari de circulatie 109
6.1.4. Încercarea de tamponare 109
6.1.5. Concluzii 110
6.2. Estimarea pe cale experimentala a duratei de viata pentru structurile
portante ale vehiculelor feroviare supuse solicitarilor vatiabile aleatoare
111
6.2.1. Introducere 111
6.2.2. Durata de viata la stâlpii laterali ai vagoanelor gondola pe 4
osii
112
6.2.3. Durata de viata la boghiul destinat echiparii metroului 114
6.2.4. Concluzii 115
6.3. Studiu asupra comportarii la solicitarile din circulatie si la socul provocat
de tamponare a boghiului Y25-Lsdi de 25 t/osie
116
6.3.1. Introducere 116
6.3.2. Încercari de tamponare a cadrului boghiului 117
6.3.3. Încercari de rezistenta în circulatia pe cale 118
6.3.4. Concluzii 121
6.4. Asupra rezistentei îmbinarii stâlpilor cutiei vagoanelor gondola pe 4 osii 121
6.4.1. Generalitati 121
6.4.2. Prezentarea programului de încercari în regim static 121
6.4.3. Estimarea duratei de viata 125
6.4.4. Încercari de oboseala pe stand 126
6.4.5. Concluzii 129
6.5. Încercari de tamponare la bagonul descoperit tip gondola pe 4 osii cu
ecartament 1520 mm
130
6.6. Încercari de tamponare la vagonul descoperit pentru transport minereu pe
4 osii cu 38t/osie
136
6.7. Încercari de tamponare la vagonul cisterna de 95 mc pe 4 osii cu
22,5 t/osie
140

Extras din document

CAPITOLUL 1

PRINCIPII DE MASURARE

1.1 Montajul în punte

Pentru realizarea unei masurari de precizie, în tensometria electrica se

foloseste montajul în punte al traductorilor. Relatiile de baza din tensometria

electrica ce exprima legatura liniara dintre deformatii si variatia parametrului

electric si data de traductorul de masura, pune usor în evidenta elementele

componente ale circuitului de masura [37].

Astfel, în cazul utilizarii traductorului rezistiv rezulta ca pentru a fi posibila

masurarea unei alungiri 10 6...10 3 − − e = , cu un traductor cu rezistenta electrica R=100

ohmi si constanta k=2, este necesar ca circuitul de masura sa sesizeze variatii de

rezistenta:

D = × × e = ( )= W − − R k R 2 x 102 x 10 6...10 3 0.0002 ... 0.2 (1.1)

Practic este foarte dificil sa se masoare, cu suficienta precizie, asemenea

variatii de rezistenta cu ohmetre obisnuite, fapt care impune utilizarea unui montaj

electric în punte, montaj ce poate sa asigure precizia dorita. Puntea devine astfel

elementul principal al oricarui aparat pentru masurari tensoelectrice.

Cel mai simplu montaj în punte este puntea Wheatstone (Figura 1.1). În

montajul clasic aceasta punte este alimentata de la o sursa de curent continuu iar pe

diagonala de masura este conectat un galvanometru.

Figura 1.1 Puntea Wheatstone

U

A C

B

D

I1-Ig

I2+Ig

I1

I2

R1

R2

R4

R3

I

Ig

8

Daca rezistentele puntii satisfac conditia:

1 3 2 4 R ×R = R ×R (1.2)

prin galvanometru nu trece curent (Ig = 0), puntea este echilibrata. Orice modificare

suferita de una din cele patru rezistente va afecta starea de echilibru a puntii, având

ca urmare trecerea unui curent prin galvanometru (Ig 0), curent a carui valoare va

caracteriza aceasta modificare de rezistenta.

Pastrarea liniaritatii relatiei = e

D k

R

R

si evitarea deteriorarii traductorului

tensometric aplicat pe piesa de masurat sunt asigurate atâta timp cât intensitatea

curentului care trece prind traductor nu provoaca o încalzire excesiva a acestuia. De

aceea, practic se limiteaza aceasta intensitate la valoarea It = 20 ... 30 mA, ea

determinând – functie si de valoarea rezistentelor din bratele puntii – marimea

tensiunii U aplicate la bornele A, C ale diagonalei de alimentare.

Intensitatea curentului Ig care trece prin galvanometru în cazul dezechilibrarii

puntii se obtine cu relatia:

( )( ) ( ) ( ) g 1 4 2 3 1 2 3 4 2 4 1 2

2 4 1 3

g R R R R R R R R R R R R R

R R R R

I U

+ + + + + +

× − ×

= × (1.3)

Cu ajutorul acestei relatii se va putea analiza majoritatea problemelor legate

de metodele de masurare cu puntile tensometrice. Aceste metode sunt enumerate în

ceea ce urmeaza.

1.1.1 Masurarea prin metoda deviatiei (punte neechilibrata)

Dependenta data de relatia de mai sus, dintre intensitatea curentului din

galvanometru si oricare din rezistentele puntii, de exemplu rezistenta R1 a

traductorului de masura, nu este liniara.

În timpul masurarii unei deformatii intereseaza variatia de curent

corespunzator unei variatii R1 pe care o produce alungirea  asupra rezistentei

traductorului. Deoarece, dupa cum s-a vazut, aceasta variatie de rezistenta este

foarte mica în raport cu rezistenta R1, cuprins între 150 ohmi si 350 ohmi. Curba

obtinuta scoate în evidenta neliniaritatea relatiei dintre cele doua marimi. În figura

1.2.b este reprezentata tot variatia curentului Ig, însa pentru un domeniu mult mai

restrâns al variatiei rezistentei R1 si anume de la 245 la 255 ohmi, ceea ce

corespunde unor variatii foarte mari (±2%) al alungirii. Este o reprezentare la o

scara marita a portiunii încercuite din curba din figura 1.2.a.; apropierea ei de o linie

dreapta permite sa se traga concluzia ca, pentru cazurile practice, dependenta dintre

Ig si R1 se poate admite ca fiind liniara.

Fisiere in arhiva (7):

  • Tensometrie - Capitolul 1.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 2.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 3.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 4.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 5.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 6.pdf
  • Tensometrie - Cuprins.pdf

Alte informatii

Curs la materia de cercetare experimentala