Estimare și Identificare - Introducere

Curs
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 7524
Mărime: 496.75KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: popescu marius
curs prezentat la automatica si informatica aplicata

Extras din document

INTRODUCERE

1.1 PROCESE

1.1.1 Definiţia unui proces

Cea mai simplă definiţie a unui proces este aceea a unui sistem fizic care

evoluează în timp sub efectul diverselor influenţe interne şi externe. De regulă, asupra unui proces acţionează mărimi de intrare, mărimi de ieşire şi perturbaţii (fig. 1.1).

Fig. 1.1 Explicativă privind definirea unui proces.

Se poate spune că un proces este traversat de un flux de materie, energie şi informaţie. Mărimile de ieşire sunt variabile măsurabile, sau mai puţin perceptibile, caracterizând evoluţia procesului. Mărimile de intrare sunt variabile de origine externă susceptibile de-a influenţa evoluţia procesului. Atunci când se poate acţiona asupra variabilelor de intrare aceste mărimi poartă denumirea de variabile de comandă. Independent de mărimile de intrare şi ieşire, este posibil de-a constata existenţa unor alte variabile caracteristice procesului a căror evoluţie este susceptibilă de-a influenţa mărimile de ieşire. În general un proces este descris printr-un model, ansamblu de relaţii de natură matematică, care permit o estimarea satisfăcătoare a evoluţiei variabilelor sistemului care interesează utilizatorul. Este evident faptul că un model constituie o abstractizare având ca obiectiv obţinerea unei descrieri simple a realităţii, procesul existând independent de toate modelele.

Exemplul 1.1 Modelarea procesului de recirculare a aerului într-o încăpere. Recircularea aerului în interiorul unei încăperi este efectul introducerii unui aer proaspăt la intrarea în încăpere, peste un aer care este neîmprospătat din cauza degajărilor termice sau celor de nocivităţi, ceea ce contribuie la creşterea calităţii aerului în zonele ocupate de personal. Se consideră o încăpere în care se degajă o anumită cantitate de poluant, în ipoteza că această degajare este constantă în timp, ca şi concentraţia aceleiaşi nocivităţi în aerul introdus, iar ventilarea este uniformă în întreg spaţiul incintei şi nu există alte degajări (de temperatură sau umiditate), ecuaţia diferenţială de bilanţ masic este

, (1.1)

în care: este debitul volumic de aer refulat, respectiv evacuat în şi din incintă, în m3.s-1; este debitul masic de poluant (substanţă nocivă) degajat în incintă, în kg.s-1; este concentraţia poluantului în aerul refulat, în kg.m-3; este concentraţia poluantului în aerul din încăpere, variabilă în timp, în kg.m-3; este timpul, în s; este volumul încăperi, în m3.

Ecuaţia (1.1) poate fi scrisă sub forma [36]:

.

Integrând ecuaţia, se obţine succesiv

, (1.2)

unde: c0 este valoarea concentraţiei poluantului în aerul din incintă, la timpul t=0, iar c este valoarea concentraţiei, la timpul t. Notând rapoartele , (ds, debitul specific de substanţă nocivă degajată), relaţia (1.2) devine

. (1.3)

Din ecuaţia (1.3) rezultă concentraţia finală a poluantului în aerul din încăpere

. (1.4)

În cazul în care aerul refulat nu conţine substanţa respectivă (cr=0), atunci

, (1.5)

iar dacă iniţial, în încăpere nu există substanţă nocivă (c0=0)

. (1.6)

Atunci când în încăpere nu există substanţă nocivă (c0=0), şi când aerul refulat nu conţine substanţa respectivă relaţia (1.4) devine

. (1.7)

Dacă se ţine cont că, debitul masic al poluantului este produsul dintre debitul volumic D1 şi concentraţia poluantului c1 (D1m=c1D1), atunci relaţia (1.7) devine

, (1.8)

şi defineşte curgerea tip amestec perfect în încăpere. Relaţiile (1.4)...(1.7) permit reprezentarea grafică a variaţie în timp a concentraţiei unei nocivităţi în aerul din încăpere, pentru fiecare situaţie în parte (fig. 1.2).

a) b)

Fig. 1.2 Variaţia în timp a concentraţiei de dioxid de carbon în aerul din încăpere pentru T0=5s, ds=0,0015 kg.m-3.s-1, cadm=3 kg.m-3: a) când în aerul refulat există substanţă nocivă; b) când în aerul refulat nu există substanţă nocivă.

1.2 PROCESE CONTINUE

1.2.1 Definiţia proceselor continue

Un proces este continuu dacă mărimile care îl caracterizează sunt de natură

continuă, adică dacă evoluţia lor în timp este caracterizată de semnale continue în sensul matematic al termenului.

În acest caz, informaţia definită de aceste mărimi este disponibilă în orice moment, contrar sistemelor discrete, şi poate lua toate valorile posibile dintr-un interval dat. De regulă, un sistem continuu poate să fie modelat printr-un ansamblu de ecuaţii diferenţiale, eventual algebrice, de forma:

Preview document

Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 1
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 2
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 3
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 4
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 5
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 6
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 7
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 8
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 9
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 10
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 11
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 12
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 13
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 14
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 15
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 16
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 17
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 18
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 19
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 20
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 21
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 22
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 23
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 24
Estimare și Identificare - Introducere - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Estimare si Identificare - Introducere.doc

Alții au mai descărcat și

Sisteme Scada - Aplicatie Practica CHE Vidraru

Sisteme de-a lungul timpului In conditiile unei economii competitive in care profitul creste proportional cu calitatea serviciilor oferite, iar...

Calculul unui Regulator Discret Folosind Metoda Factorului de Amplificare Variabil

METODA FACTORULUI DE AMPLIFICARE PENTRU SISTEME LINIARE 1. FORMULAREA METODEI FACTORULUI DE AMPLIFICARE VARIABIL Metoda factorului de amplificare...

Sisteme si Automatizari - Sisteme Automate

Generalitati O definitie riguroasa a notiunii de sistem este inca greu de dat, nefiind precizat genul proxim fata de care notiunea sa-si puna in...

Drumuri Minime de Sursa Unica intr-un Graf

Drumuri minime intr-un graf Fiind dat un graf G=(V,E) orientat se considera o functie asociata w:E->X numita functie de cost. Costul unui drum...

Java

Java este o tehnologie inovatoare lansata de compania Sun Microsystems 1n 1995, care a avut un impact remarcabil asupra a1ntregii comunitatsi a...

Tranzistorul cu Efect de Camp (TEC)- Field Effect Transistor - FET

TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP ("TEC")-"Field Effect Transistor" ("FET") E un tranzistor uni-polar (cu purtatori de sarcina de un singur tip, n sau...

Dispozitive si Circuite Electronice - Teoria Reactiei Negative - Amplificatoare TRN

Amplificatoare cu reactie negativa Schema bloc generala - prezentata alaturat - contine elemente idealizate, unilaterale, cu sensurile de...

UML

Caz Orasul Lincoln din statul Nebraska era acum o suta de ani, primul oras din vest care a trecut în proprietatea municipalitatii serviciile...

Ai nevoie de altceva?