Fiabilitate si Diagnoza

Curs
7.2/10 (4 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 117 în total
Cuvinte : 30240
Mărime: 650.73KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gheorghe M.Panaitescu
Note de curs pentru cursul predat in anul patru studentilor de la automatica UPG Ploiesti

Cuprins

NOTIUNI INTRODUCTIVE 1

COMPLEMENTE DE TEORIA PROBABILITǍTILOR SI STATISTICǍ MATEMATICǍ 5

• Spatiul evenimentelor

• Probabilitǎti

• Probabilitǎti conditionate

• Variabile aleatoare

• Verificarea experimentalǎ a legilor de repartitie

INDICATORI DE FIABILITATE 17

• Fiabilitatea sistemelor fǎrǎ reînnoire

• Uzura

• Legi de repartitie utilizate in teoria fiabilitǎtii sistemelor

• Aproximǎri ale functiilor densitate de repartitie prin exponentiale

• Aproximarea discretǎ

SISTEME CU SCHIMBARE 29

• Reînnoirea ca proces aleator

• Disponibilitatea sistemelor

FIABILITATEA STRUCTURALǍ 35

• Tratarea sistemelor prin observarea stǎrii

• Tratarea structuralǎ a sistemelor

• Metode structurale

FIABILITATEA PROGRAMELOR DE CALCUL 43

• Generalitǎti

• Modelul Jelinski-Moranda

• Extinderi ale modelului Jelinski-Moranda

• Modelele Goel-Okumoto (I) si Musa

• Modelele Littlewood si Littlewood-Verrall

• Modele cu ratǎ de defectare variabilǎ

DIAGNOZA SISTEMELOR SI RECUNOASTEREA FORMELOR 53

• Generalitǎti

• Recunoasterea formelor prin clasificare, clasificatori

• Diagnozǎ prin retele neuronale artificiale

• Algoritmi genetici

DIAGNOZǍ PRIN ANALIZA COMPONENTELOR PRINCIPALE 67

• Generalitǎti

• Analiza Componentelor Principale (ACP)

• Detectarea defectiunilor cu ajutorul analizei componentelor principale

• Diagnoza prin analiza componentelor principale

• Învǎtarea de diagnostice noi

DETECTAREA FUNCTIONǍRII NECONFORME SI DIAGNOZA CU FILTRE KALMAN EXTINSE (EKF) 73

• Filtre Kalman extinse

• Compensarea filtrelor Kalman extinse

• Detectarea schimbǎrilor datorate fenomenelor nemodelate (defectiunilor)

FIABILITATEA ÎN RETELE 79

• Mǎsuri ale sigurantei (dependability) unei retele cu mai multe straturi.

• Banda de trecere în cazul retelelor fǎrǎ redundante

• Conectivitatea retelelor de interconectare fǎrǎ redundante

• Retele fluture si retele fluture cu trepte suplimentare

• Plasa (mesh) interstitialǎ

• Fiabilitatea plasei cu redundantǎ interstitialǎ (1, 4)

• Retele crossbar fǎrǎ redundante

• Retele crossbar cu redundante

• Retele de tip hipercub

• Rutarea în hipercuburi

• Toleranta la defecte în retelele hipercub

• Rutarea în hipecuburi cu defecte

• Fiabilitatea retelelor punct-la-punct

• Calculul fiabilitǎtii terminale

SISTEME DE DISCURI TOLERANTE LA DEFECTE 101

• Memorii ieftine exploatate în conditii de sigurantǎ

• Strategia generalǎ

• Algoritmul RS-RAID

• Calculul si întretinerea cuvintelor de verificare

• Recuperarea din crash

• Aritmetica în câmpurile Galois

• Sumarul algoritmului

BIBLIOGRAFIE 117

Extras din document

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Sistemele hardware si software sunt create uzual pentru a îndeplini anumite sarcini, pentru a atinge anumite obiective de naturǎ tehnicǎ-tehnologicǎ, din domeniul cunoasterii etc. Este foarte important ca aceste sisteme sǎ functioneze adecvat, adicǎ întreruperile nedorite, necomandate sǎ fie cât mai rare si cât mai scurte, iar dacǎ se produc, depanarea sau înlocuirea sǎ fie posibile, mǎcar una dintre ele si sǎ nu fie excesiv de îndelungate. Desigur, toate aceste conditii trebuie satisfǎcute nuantat deoarece totdeauna sunt implicate costuri. Nu este nici pe departe necesar a se crea sau a se achizitiona un aparat capabil sǎ functioneze practic fǎrǎ cusur ani la rând dacǎ utilizarea lui vizeazǎ câteva sǎptǎmâni. Un asemnea aparat ar costa foarte mult. În asemenea împrejurǎri, este rational a uza de unul mai ieftin, mai putin durabil, dar care în acele sǎptǎmâni este suficient de sigur pentru a servi atingerii telului propus. Problema readucerii sistemului defect la parametrii functionali normali în raport cu obiectivul urmǎrit se poate face, asa cum în treacǎt s-a spus, prin operatii de depanare sau prin înlocuirea integralǎ. Si aici trebuie cumpǎnit prin prisma costurilor: depanarea poate costa uneori mai mult decât înlocuirea, alteori depanarea pur si simplu nu este posibilǎ.

Timpul necesar depanǎrii unui sistem care subit devine nefunctional include si o prealabilǎ diagnosticare care ea însǎsi are o duratǎ uneori semnificativǎ. Un echipament sau un program de calcul defect nu trebuie demontat, reanalizat în întregime ci numai în acea parte a lui sau în acea reuniune de pǎrti vinovatǎ de proasta functionare sau de nefunctionare. Din nou, diagnoza corectǎ este o problemǎ care implicǎ importante cheltuieli de bani si de timp. Readucerea la standardul functional necesar depinde în mare mǎsurǎ de iscusinta cu care este pus diagnosticul. Este aproape de la sine înteles cǎ punerea diagnosticului si remedierea defectelor nu sunt totdeauna faze succesive. Uneori faza de diagnosticare merge paralel si se împleteste cu operatiile de depanare propriu-zisǎ.

În legǎturǎ cu functionarea sau nefunctionarea sistemelor, fie ele hardware sau software, sunt câteva concepte care trebuie definite cel putin provizoriu încǎ de pe acum. Astfel, se vorbeste de capacitatea operationalǎ a unui sistem în functiune, care nu este altceva decât capacitatea acelui sistem de a îndeplini anumite cerinte operationale, într-un interval de timp dat, în conditii specificate. Fiabilitatea în sens larg sau disponibilitatea unui sistem constǎ în capacitatea lui de a îndeplini corect functiunile pentru care este gândit, la un moment dat sau pe un interval de timp precizat, dacǎ sistemul este folosit, exploatat în anumite conditii si dacǎ este întretinut corespunzǎtor. Mentenabilitatea este capacitatea sistemului de a putea fi mentinut sau repus în functiune într-un timp precizat dacǎ întretinerea sau repararea sunt fǎcute urmând anumite proceduri recomandate si folosind resursele prescrise. Securitatea unui sistem este capacitatea de a prezerva starea de sǎnǎtate a oamenilor, de a nu pune în pericol valori materiale prin functionare defectuoasǎ.

Un sistem poate fi compus din mai multe subsisteme. Functionarea fiecǎrui subsistem se reflectǎ într-un anumit mod în functionarea ansamblului. Relatia întreg-parte, sistem-componentǎ nu poate fi totdeauna definitǎ univoc. În principiu orice sistem este alcǎtuit din pǎrti. Detalierea în pǎrti este de cele mai multe ori la alegerea analistului de sistem. Frecvent pǎrtile corespund unor subunitǎti structurale clar diferentiabile fizic.

Functionarea sistemului este, asa cum s-a spus, într-o anumitǎ relatie cu functionarea pǎrtilor dar nu neapǎrat defectarea unei pǎrti coincide cu scoaterea din functie a întregului sistem. Sistemul poate functiona uneori si cu unele pǎrti ale lui defecte. Asadar, sistemul poate avea anumite redundante constructive create de cele mai multe ori cu premeditare, care fac ca unele pǎrti sǎ poatǎ suplini alte pǎrti nefunctionale la un moment dat. Desigur, si redundantele costǎ dar ele pot contribui la o importantǎ crestere în siguranta în functionare a sistemului, de cele mai multe ori cu cheltuieli semnificativ mai mici decât cele asociate unui sistem fǎrǎ redundante dar foarte rafinat.

Aceastǎ enumerare sumarǎ de aspecte legate de functionarea în sigurantǎ a sistemelor hardware sau software fǎrǎ deosebire decât cel mult în nuante dau o imagine destul de cuprinzǎtoare a obiectului si obiectivelor acestui curs de Fiabilitate si diagnozǎ.

Definirea bunei functionǎri si a defectǎrilor nu este universalǎ. În toate cazurile functionarea si nefunctionarea sunt situatii/evenimente contrarii. În sens cuprinzǎtor, buna functionare a unui sistem corespunde îndeplinirii unui set de obiective conform destinatiei prin proiect a respectivului sistem. Obiectivele însesi trebuie definite precis pentru a putea defini apoi corect buna functionare a sistemului.

Defectiunile pot fi clasificate în diferite moduri. Dacǎ se considerǎ momentul aparitiei lor defectiunile pot fi:

a) infantile, dacǎ apar în perioada de exploatare de început;

b) de îmbǎtrânire, dacǎ sunt datorate uzurii componentelor sistemului;

c) accidentale, dacǎ sunt datorate unor solicitǎri bruste, întâmplǎtoare; acestea au o frecventǎ mai micǎ decât cele din celelalte categorii.

Alte posibile clasificǎri ale defectiunilor sunt date în continuare:

Conditiile aparitiei În conditii normale, în conditii anormale

Provenienta Din proiectare, din executie, din exploatare

Posibilitatea eliminǎrii cauzelor Eliminabile, neeliminabile

Posibilitatea de utilizare ulterioarǎ a sistemului Utilizare totalǎ, utilizare partialǎ

Mijlocul de eliminare Prin schimbarea elementului defect, prin reglare

Frecventa aparitiei Unicǎ, repetatǎ

Posibilitatea de prognozǎ Neprognozabile, prognozabile

Complexitatea interventiilor pentru eliminare Interventii simple, interventii complexe

Consecintele Primejdioase, majore, neprimejdioase, minore

Modul de depistare Defectiuni vizibile, defectiuni ascunse

Gradul de dependentǎ între defectiuni Defectiuni dependente, defectiuni mutual independente

Modificarea caracteristicilor functionale Modificare bruscǎ, modificare lentǎ

Pentru mentinerea în functie a sistemelor sau înlocuirea lor oportunǎ existǎ desigur politici, de la caz la caz, în parte sau total diferite. Cursul prezent încearcǎ sǎ stabileascǎ câteva modele adecvate pentru procesul de deteriorare a calitǎtilor functionale ale sistemelor hardware si/sau software si câteva modalitǎti de detectare si de diagnosticare a defectiunilor posibile. Nici utilizarea redundantelor în sistemele complexe si implicit o anumitǎ tolerantǎ la defecte nu este ignoratǎ. Autorul acestor Note de curs nǎdǎjduieste cǎ, pornind de la aceste notiuni mai curând sumare de fiabilitate si diagnozǎ, viitorii ingineri automatisti sau electronisti vor putea dezvolta propriile lor metode si mijloace de tratare a problematicii complexe din domeniu.

Preview document

Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 1
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 2
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 3
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 4
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 5
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 6
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 7
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 8
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 9
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 10
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 11
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 12
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 13
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 14
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 15
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 16
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 17
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 18
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 19
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 20
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 21
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 22
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 23
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 24
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 25
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 26
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 27
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 28
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 29
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 30
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 31
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 32
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 33
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 34
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 35
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 36
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 37
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 38
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 39
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 40
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 41
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 42
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 43
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 44
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 45
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 46
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 47
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 48
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 49
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 50
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 51
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 52
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 53
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 54
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 55
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 56
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 57
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 58
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 59
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 60
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 61
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 62
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 63
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 64
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 65
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 66
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 67
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 68
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 69
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 70
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 71
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 72
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 73
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 74
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 75
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 76
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 77
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 78
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 79
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 80
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 81
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 82
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 83
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 84
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 85
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 86
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 87
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 88
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 89
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 90
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 91
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 92
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 93
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 94
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 95
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 96
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 97
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 98
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 99
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 100
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 101
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 102
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 103
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 104
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 105
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 106
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 107
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 108
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 109
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 110
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 111
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 112
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 113
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 114
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 115
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 116
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 117
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 118
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 119
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 120
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 121
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 122
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 123
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 124
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 125
Fiabilitate si Diagnoza - Pagina 126

Conținut arhivă zip

  • FD0.doc
  • FD1.doc
  • FD10.doc
  • FD11.doc
  • FD2.doc
  • FD3.doc
  • FD4.doc
  • FD5.doc
  • FD6.doc
  • FD7.doc
  • FD8.doc
  • FD9.doc
  • FDBIB.doc

Alții au mai descărcat și

Smartcar - Sisteme Inteligente in Industria Automotive

Capitol 1 Introducere 1.1Motivaţie La nivel mondial există tendinţa de creştere a numărului de autovehicule aflate în exploatare cu implicaţie...

Proiectarea si Utilizarea Filtrelor Kalman la Radarele Folosite pentru Determinarea Tintelor Aeriene

CAPITOLUL I Introducere în filtre Kalman 1 .Introducere Teoretic, un filtru Kalman este un estimator pentru problema liniar pătratică. Aceasta...

Sisteme de Reglare Automată

1. Argument Omul, ca fiinţă superioară, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoaşte şi stăpâni natura, de a dirija fenomene ale...

Studii privind Implementarea AP în Procesele Industriale

CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI PRIVIND AUTOMATELE PROGRAMABILE 1.1.Definiţii şi caracteristici. Automatele programabile sau PLC-urile sunt...

Automate Programabile și Microprogramare

DESCRIEREA PROCESULUI Tema de proiectare Modul de lucru: Produsele finite sunt aduse pe banda B1 si deversate intr-o cutie de ambalaj aflata pe...

Masurarea Puterii si a Energiei Electrice in Curent Alternativ Trifazat

1.Generalitati Curentul electric este fenomenul de deplasare ordonată, într-un sens sau altul a purtătorilor de sarcină electrică. Într-o primă...

Modelarea Cozilor de Așteptare

Procese Poisson Baza teoretică a modelării cozilor de aşteptare o constituie o clasă particulară de procese stochastice, procesele Poisson. In...

Identificarea Sistemelor

1. deducerea functiei de transfer din raspunsul indicial prin metoda aproxim. succesive c) Aproximarea curbelor experimentale prin expresii de...

Te-ar putea interesa și

Mentenanta Intreruptorulul cu SF6. Tehnici Moderne

CAPITOLUL I Memoriul justificativ Întrerupatoarele de înalta tensiune sunt aparate electrice automate destinate comutatiei circuitelor de înalta...

Fiabilitate si Diagnoza

Fiabilitatea este un domeniu interdisciplinar care studiaza legile degradarii in timp a elementelor si sistemelor fizice.Desi fenomenele de...

Fiabilitatea si Diagnoza Sistemelor Automate

1.Prezentarea echipament,caracteristici tehnice Echipamentul care l-am ales pentru tema de casã este monitorul Benq Q7T4-FP71G LCD. Q7T4 este un...

Fiabilitatea și Diagnoza Sistemelor Automate

Echipamentul pe care îl voi prezenta în acest proiect este convectorul (încalzitor) electric Alaska CVH2500. Alaska CVH2500 este proiectat pentru...

Fiabilitate si Diagnoza - Standardul ISO 17799

Aspecte si notiuni teoretice Fiabilitate Fiabilitatea unui obiect (o componenta sau un sistem) este o functie de timp F(t), definita ca...

Fiabilitatea Echipamentelor si Strategii de Reinnoire a Acestora

FIABILITATEA ECHIPAMENTELOR SI STRATEGII DE REINNOIRE A ACESTORA Fiabilitatea echipamentelor Generalitati Fiabilitatea este o disciplină din...

Fiabilitate și Diagnoză

1.Asigurarea calităţii Misiunea esenţială a oricărei societăţi comerciale este să furnizeze produse (mărfuri şi servicii) care să corespundă...

Ai nevoie de altceva?