Identificarea Sistemelor

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Identificarea Sistemelor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 17 fisiere pdf de 254 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Automatica

Extras din document

CAPITOLUL 1

Introducere

Un sistem poate fi definit ca o colectie de unul sau mai multe obiecte

interconectate. Un obiect este o entitate fizica cu caracteristici sau atribute

specifice. Obiectele pot fi izolate sau în interactiune în anumit sens, acestea din

urma fiind frecvent întâlnite în lumea reala.

Atributele unui obiect sunt descrise prin intermediul "parametrilor" si

"variabilelor". Parametrii sunt atribute intrinseci ale obiectelor în timp ce

variabilele sunt atribute necesare pentru a descrie interactiunea între obiecte.

Altfel spus, parametrii si variabilele sunt elemente utilizate în diverse teorii, daca

acestea exista, necesare pentru a explica starea si evolutia unui sistem. Când nu

exista o astfel de teorie, variabilele si parametrii sunt cuvinte din limbajul natural,

cu semnificatiile uzuale, prin intermediul carora putem descrie sistemul.

Tot ce nu apartine sistemului face parte din mediul ambiant al acestuia.

Mediul ambiant este aproape întotdeauna în interactiune cu sistemul cercetat si

doar în putine cazuri sistemul este "izolat" de mediul sau. În cazurile reale,

orice sistem face parte dintr-un supersistem care include observatorul si

universul cunoscut lui. În acest caz se pot pune urmatoarele întrebari: când un

obiect apartine sistemului si când mediului sau ambiant? Daca un obiect

interactioneaza cu sistemul trebuie sau nu sa fie considerat ca parte componenta

a acestuia? Raspunsul la aceste întrebari este simplu. Ceea ce constituie un

sistem depinde de punctul de vedere al observatorului. Sistemul poate fi, de

exemplu, un amplificator, o bucla de reglare care contine mai multe

amplificatoare pe lânga alte elemente, o unitate de prelucrare chimica care

contine mai multe bucle de reglare etc. Împartirea în sistem si mediu

înconjurator este deci subiectiva, stabilirea frontierei sistemului depinzând atât

de scopul urmarit de observator cât si de aspectele matematice ale modelarii.

Interactiunile între obiectele unui sistem sunt descrise prin relatiile care

leaga variabilele asociate obiectelor, o importanta deosebita având relatiile

cauzale. Variabilele prin care mediul actioneaza asupra sistemului sunt marimi

de intrare pentru sistem, iar cele prin care sistemul actioneaza asupra mediului

sunt marimile de iesire ale sistemului.

Sistemele pot fi clasificate din multe puncte de vedere. Sistemele în

care variabilele si relatiile între variabile sunt independente de timp sunt

sisteme statice. În opozitie, sistemele dinamice sunt cele pentru care timpul

joaca un rol deosebit în descrierea variabilelor si/sau a relatiilor dintre acestea.

Fie x si y doua variabile ale unui sistem dinamic în care variatiile în

timp ale lui x reprezinta cauza variatiilor în timp ale lui y (x este cauza si y este

efect). Principiul cauzalitatii, valabil pentru sistemele fizice, afirma ca "numai

trecutul poate influenta prezentul si viitorul", astfel încât y(t) este afectata

numai de x(t), cu t<t si nu de x(t) cu t>t. O problema care se pune este daca

variabilele implicate în descrierea sistemului dinamic îsi modifica valorile la

orice moment de timp sau numai în anumite momente discrete de timp.

2Desigur, exista, din acest punct de vedere, sisteme continue în timp si sisteme

cu timp discret. Experimental însa nu este posibil de stabilit daca variatiile sunt

continue sau discrete în timp deoarece observatiile asupra variabilelor

(masuratorile) au nevoie de un timp propriu pentru rezolutie. Din aceasta cauza

trebuie sa luam o decizie apriorica daca vom trata un sistem ca fiind continuu

sau discret. Daca sistemul (obiectul) este tratat ca fiind continuu, atunci

variabilele sale trebuie descrise la toate momentele de timp din intervalul de

observare. În caz contrar, sunt suficiente numai valorile variabilelor la

momentele de timp relevante. În multe cazuri descrierea continua a unui sistem

dinamic este excesiv detaliata. În astfel de situatii este posibila o echivalare cu

un sistem discret retinând numai valorile variabilelor la momente de timp

discretizate cu un anumit pas. Desigur, cu cât acest pas este mai mic cu atât

echivalenta între cele doua sisteme este mai puternica. Decizia în tratarea unui

sistem ca fiind continuu sau discret este deci subiectiva; totusi, deoarece datele

observate (disponibile) prin masuratori sunt în majoritatea cazurilor discretizate

în timp, decizia de a trata un sistem ca fiind discret este rezonabila.

Un sistem este determinist daca valorile variabilelor (în cazul unui

sistem static) sau variatiile variabilelor (în cazul unui sistem dinamic) sunt

predictibile. În caz contrar, sistemul este probabilistic sau stohastic. În viata

reala nu exista însa certitudini. Daca incertitudinea este nesemnificativa, ea

poate fi ignorata si sistemul poate fi tratat ca fiind determinist, desi aceasta

tratare constituie o idealizare a realitatii. Daca incertitudinile sunt mari,

semnificative, ele nu pot fi ignorate si sistemul trebuie considerat ca atare,

adica stohastic, si caracterizat corespunzator.

Pe baza celor de mai sus pot formula urmatoarele caracterizari relative

la notiunea de sistem [1]:

1 - Partile componente ale unui sistem ocupa pozitii bine determinate,

între ele existând relatii, ceea ce permite sa se afirme ca sistemul are o anumita

structura. Datorita structurii un sistem dobândeste calitati noi, diferite de cele

ale elementelor componente.

2 - Între marimile fizice ale sistemului (variabile) exista legaturi de

cauzalitate.

Fisiere in arhiva (17):

  • Identificarea Sistemelor
    • IS_anexa115.pdf
    • IS_anexa21.pdf
    • IS_anexa22.pdf
    • IS_anexa23.pdf
    • IS_anexa8.pdf
    • IS_cap01.pdf
    • IS_cap02.pdf
    • IS_cap03.pdf
    • IS_cap04.pdf
    • IS_cap05.pdf
    • IS_cap06.pdf
    • IS_cap07.pdf
    • IS_cap08.pdf
    • IS_cap09.pdf
    • IS_cap10.pdf
    • IS_cap11.pdf
    • IS_lista.pdf