Extras din curs
CAPITOLUL 1
Introducere
Un sistem poate fi definit ca o colectie de unul sau mai multe obiecte
interconectate. Un obiect este o entitate fizica cu caracteristici sau atribute
specifice. Obiectele pot fi izolate sau în interactiune în anumit sens, acestea din
urma fiind frecvent întâlnite în lumea reala.
Atributele unui obiect sunt descrise prin intermediul "parametrilor" si
"variabilelor". Parametrii sunt atribute intrinseci ale obiectelor în timp ce
variabilele sunt atribute necesare pentru a descrie interactiunea între obiecte.
Altfel spus, parametrii si variabilele sunt elemente utilizate în diverse teorii, daca
acestea exista, necesare pentru a explica starea si evolutia unui sistem. Când nu
exista o astfel de teorie, variabilele si parametrii sunt cuvinte din limbajul natural,
cu semnificatiile uzuale, prin intermediul carora putem descrie sistemul.
Tot ce nu apartine sistemului face parte din mediul ambiant al acestuia.
Mediul ambiant este aproape întotdeauna în interactiune cu sistemul cercetat si
doar în putine cazuri sistemul este "izolat" de mediul sau. În cazurile reale,
orice sistem face parte dintr-un supersistem care include observatorul si
universul cunoscut lui. În acest caz se pot pune urmatoarele întrebari: când un
obiect apartine sistemului si când mediului sau ambiant? Daca un obiect
interactioneaza cu sistemul trebuie sau nu sa fie considerat ca parte componenta
a acestuia? Raspunsul la aceste întrebari este simplu. Ceea ce constituie un
sistem depinde de punctul de vedere al observatorului. Sistemul poate fi, de
exemplu, un amplificator, o bucla de reglare care contine mai multe
amplificatoare pe lânga alte elemente, o unitate de prelucrare chimica care
contine mai multe bucle de reglare etc. Împartirea în sistem si mediu
înconjurator este deci subiectiva, stabilirea frontierei sistemului depinzând atât
de scopul urmarit de observator cât si de aspectele matematice ale modelarii.
Interactiunile între obiectele unui sistem sunt descrise prin relatiile care
leaga variabilele asociate obiectelor, o importanta deosebita având relatiile
cauzale. Variabilele prin care mediul actioneaza asupra sistemului sunt marimi
de intrare pentru sistem, iar cele prin care sistemul actioneaza asupra mediului
sunt marimile de iesire ale sistemului.
Sistemele pot fi clasificate din multe puncte de vedere. Sistemele în
care variabilele si relatiile între variabile sunt independente de timp sunt
sisteme statice. În opozitie, sistemele dinamice sunt cele pentru care timpul
joaca un rol deosebit în descrierea variabilelor si/sau a relatiilor dintre acestea.
Fie x si y doua variabile ale unui sistem dinamic în care variatiile în
timp ale lui x reprezinta cauza variatiilor în timp ale lui y (x este cauza si y este
efect). Principiul cauzalitatii, valabil pentru sistemele fizice, afirma ca "numai
trecutul poate influenta prezentul si viitorul", astfel încât y(t) este afectata
numai de x(t), cu t<t si nu de x(t) cu t>t. O problema care se pune este daca
variabilele implicate în descrierea sistemului dinamic îsi modifica valorile la
orice moment de timp sau numai în anumite momente discrete de timp.
2Desigur, exista, din acest punct de vedere, sisteme continue în timp si sisteme
cu timp discret. Experimental însa nu este posibil de stabilit daca variatiile sunt
continue sau discrete în timp deoarece observatiile asupra variabilelor
(masuratorile) au nevoie de un timp propriu pentru rezolutie. Din aceasta cauza
trebuie sa luam o decizie apriorica daca vom trata un sistem ca fiind continuu
sau discret. Daca sistemul (obiectul) este tratat ca fiind continuu, atunci
variabilele sale trebuie descrise la toate momentele de timp din intervalul de
observare. În caz contrar, sunt suficiente numai valorile variabilelor la
momentele de timp relevante. În multe cazuri descrierea continua a unui sistem
dinamic este excesiv detaliata. În astfel de situatii este posibila o echivalare cu
un sistem discret retinând numai valorile variabilelor la momente de timp
discretizate cu un anumit pas. Desigur, cu cât acest pas este mai mic cu atât
echivalenta între cele doua sisteme este mai puternica. Decizia în tratarea unui
sistem ca fiind continuu sau discret este deci subiectiva; totusi, deoarece datele
observate (disponibile) prin masuratori sunt în majoritatea cazurilor discretizate
în timp, decizia de a trata un sistem ca fiind discret este rezonabila.
Un sistem este determinist daca valorile variabilelor (în cazul unui
sistem static) sau variatiile variabilelor (în cazul unui sistem dinamic) sunt
predictibile. În caz contrar, sistemul este probabilistic sau stohastic. În viata
reala nu exista însa certitudini. Daca incertitudinea este nesemnificativa, ea
poate fi ignorata si sistemul poate fi tratat ca fiind determinist, desi aceasta
tratare constituie o idealizare a realitatii. Daca incertitudinile sunt mari,
semnificative, ele nu pot fi ignorate si sistemul trebuie considerat ca atare,
adica stohastic, si caracterizat corespunzator.
Pe baza celor de mai sus pot formula urmatoarele caracterizari relative
la notiunea de sistem [1]:
1 - Partile componente ale unui sistem ocupa pozitii bine determinate,
între ele existând relatii, ceea ce permite sa se afirme ca sistemul are o anumita
structura. Datorita structurii un sistem dobândeste calitati noi, diferite de cele
ale elementelor componente.
2 - Între marimile fizice ale sistemului (variabile) exista legaturi de
cauzalitate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Identificarea Sistemelor
- IS_anexa115.pdf
- IS_anexa21.pdf
- IS_anexa22.pdf
- IS_anexa23.pdf
- IS_anexa8.pdf
- IS_cap01.pdf
- IS_cap02.pdf
- IS_cap03.pdf
- IS_cap04.pdf
- IS_cap05.pdf
- IS_cap06.pdf
- IS_cap07.pdf
- IS_cap08.pdf
- IS_cap09.pdf
- IS_cap10.pdf
- IS_cap11.pdf
- IS_lista.pdf
Alții au mai descărcat și
1. Generalitati. În practica industriala de pâna acum, automatizarea se realiza mai ales în cadrul unor sisteme rigide de tipul liniilor de...
Notiunea de robot dateaza de peste 4 mii de ani. Omul si-a imaginat dispozitive mecanizate inteligente care sa preia o parte insemnata din efortul...
Se considera un robot destinat unei linii de acoperire galvanica. Procesul tehnologic intr-o astfel de linie cuprinde 6 posturi, 5 pentru...
Definirea sistemului flexibil de prelucrare Sistemul flexibil de prelucrare SFP poate fi definit ca un ansamblu integrat de maşini-unelte...
Robotul 1 preia piesele de masa rotativa si le depune in bufferul corespunzator de la i1, i2, i3. Piese;e sunt luate numai din pozitia PA1 rotind...
Enunt: Se considera montajul de mai jos: In linia de fabricatie prezentata mai sus sunt prelucrate trei tipuri de piese. Linia este formata din...
Posta electronica (e - mail) Milioane de oameni sunt conectati într-un fel sau altul la reteaua Internet si pot trimite mesaje prin intermediul...
Te-ar putea interesa și
1 Sistemele de prelucrare a tranzacțiilor din cadrul firmei IceDream SRL Pe baza informațiilor descrise în documentul Descrierea Firmei IceDream,...
1) Introducere in identificarea sistemelor. Începând cu seminarul iniţiat de Kalman (1960) majoritatea covârşitoare ale aplicaţiilor de control au...
Tema proiectului Sa se determine functia de transfer a unui sistem dinamic liniar, dispunand de urmatoarea realizare: (t, u, ypert), unde:...
Introducere in Identificarea Sistemelor Prin identificarea unui sistem se înţelege un procedeu experimental şi/sau urmat de un algoritm în urma...
Introducere Prin identificarea unui sistem se înţelege un procedeu experimental şi / sau urmat de un algoritm în urma căruia / cărora se obţine o...
Introducere in identificarea sistemelor Prin identificarea unui sistem se înţelege un procedeu experimental şi/sau urmat de un algoritm în urma...
1. Prezetarea teoretica a metodei utilizate 2. Implementarea algoritmului 3. Ilustrarea tuturor aspectelor intalnite in aplicarea metodei de...
Algoritmi de estimare a prametrilor proceselor Identificarea sistemelor 1.Problemele fundamentale din identificarea sistemelor Ce este...