Ingineria Materialelor

Curs
8.7/10 (8 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 110 în total
Cuvinte : 34044
Mărime: 7.67MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasile Bratu
Facultatea de Inginerie electrica din Targoviste

Cuprins

CUPRINS

Cap. 1 STRUCTURA SI PROPRIETATILE METALELOR. TRATAMENTELE TERMICE ALE METALELOR Pag .5

Introducere

1.1 Structura metalelor. Retele cristaline caracteristice la metale Pag .5

1.2 Solidificarea metalelor pure

Pag .8

1.3 Transformari alotropice ale metalelor Pag .9

1.4 Structura aliajelor Pag .10

1.5 Tratamentele termice ale metalelor Pag 22

Cap. 2 TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ALUMINIULUI

Introducere pag. 39

2.1 Electroliza aluminei Pag.39

2.2 Constructia celulelor de electroliza Pag.42

2.3 Reactiile ce au loc la electroliza aluminei Pag.44

Cap. 3 TEHNOLOGIA DE OBTINERE A CUPRULUI

Introducere Pag.45

3.1 procedee pirometalurgice pentru prelucrarea concentratelor de cupru Pag.45

3.1.1 Desulfurarea Pag.45

3.1.2 Topirea pentru mata Pag.45

3.1.3 Convertizarea Pag.49

3.2.4 Rafinarea termica Pag.50

3.2.5 Rafinarea electrolitica Pag.51

Cap. 4 ELEMENTE DE METALURGIA PULBERILOR

Introducere Pag.52

4.1 Proprietati fizico-chimice ale pulberilor metalice Pag.52

4.2 Procedee de elaborare a pulberilor metalice Pag.54

4.3 Tehnologii de obtinere a produselor prin agregare de pulberi Pag.57

4.4 Economicitatea tehnologiilor prin agregare de pulberi Pag.61

Cap. 5 TEHNOLOGII NECONVENTIONALE

Introducere Pag.63

5.1 Prelucrarea dimensionala prin electroeroziune Pag.63

5.2 Eficienta tehnico-economica a prelucrarii prin electroeroziune Pag.68

5.3 Prelucrarea prin eroziune electrochimica Pag.72

5.4 Prelucrarea anodo-mecanica (eroziune chimico-electrica) Pag.76

5.5 Prelucrarea dimensionala prin eroziune cu radiatii Pag.77

5.6 Prelucrarea cu ultrasunete Pag.79

5.7 Prelucrarea prin eroziune cu plasma Pag.79

5.8 Eficienta eonomica a procedeelor de prelucrare neconventionale Pag.80

Cap. 6 SISTEME FLEXIBILE DE FABRICATIE

Introducere Pag.84

6.1 roboti industriali Pag.85

6.2 structura generala a robotilor industriali Pag.87

6.3 sisteme flexibile de prelucrare Pag.93

Extras din document

1. STRUCTURA SI PROPRIETATILE METALELOR. TRATAMENTELE TERMICE ALE METALELOR

INTRODUCERE

Studiul structurii materialelor metalice este impus de faptul ca aceasta determina în mod hotarâtor proprietatile si modul de comportare a materialelor în exploatare, respectiv domeniile de utilizare ale acestora. în tehnologia metalurgica moderna, pe baza cunoasterii temeinice a structurii, se pot obtine noi materiale metalice, cu caracteristici fizico-mecanice si chimice precise, impuse de utilizarea acestor materiale.

Cuvinte cheie: aliaj, retea cristalina, miscibilitate, curba solidus, curba lichidus, subracire, solidificare, tratament termic, supraîncalzire

1.1. STRUCTURA METALELOR. RETELE CRISTALINE CARACTERISTICE LA METALE

Atomii si moleculele pot forma, în functie de factorii interni, cum sunt natura si marimea fortelor de interactiune si externi (temperatura, presiunea, natura si intensitatea câmpurilor în care se afla), corpuri aflate în cinci stari de agregare: solida, lichida, gazoasa, plasma si materie hiperdensa neradiativa (black-holes = gauri negre). Corpurile în stare solida, dupa gradul de ordonare reciproca a particulelor elementare, pot fi întâlnite în trei stari structurale: amorfa, mezomorfa si cristalina.

Starea amorfa se caracterizeaza prin existenta unei distributii dezordonate a particulelor elementare (molecule, atomi, ioni), între care nu exista relatii de orientare, simetrie si periodicitate. Corpurile amorfe sunt izotrope (proprietatile lor sunt aceleasi în toate directiile).

Starea mezomorfa face tranzitie între starile amorfa si cristalina. în aceasta categorie intra asa numitele cristale lichide. Se cunosc mai multe tipuri de stari mezomorfe:

Starea nematica caracterizata prin existenta unei distributii regulate unidimensionale a unor particule alungite filiforme, aranjamentul particulelor elementare fiind aperiodic;

Starea colesterica, ce se caracterizeaza prin tendinta de realizare a unor agregate cu axe paralele unidimensionale, formate din particule alungite si spiriforme;

Starea smectica constituita prin dispunerea unor particule de forma tabulara în aranjamente cu fete tabulare paralele.

Starea cristalina este caracterizata prin distributia ordonata în spatiul tridimensional a particulelor elementare, dupa o anumita periodicitate. Acest aranjament regulat de particule elementare poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact si egale între ele, care constituie cristale sau celule elementare. Laturile acestor celule elementare formeaza un sistem de drepte paralele în trei directii necoplanare (ortogonale sau nu). Ansamblul acestor paralelipipede formeaza o retea cristalina (fig. 1.1,a), ale caror noduri sunt punctele de intersectie ale laturilor paralelipipedelor.

Fig. 1.1 Structura unei retele cristaline: a) Divizarea retelei cristaline în paralelipipede elementare; b) Cristalul elementar si definirea parametrilor retelei cristaline.

Un sistem cristalin este definit prin parametrii cristalului elementar a, b, c si unghiurile a, b, g ale paralelipipedului elementar (fig. 1.1, b).

în functie de valoarea unghiurilor a, b, g si de relatiile între parametrii retelei a, b si c, retelele cristaline se împart în sapte sisteme cristalografice (cubic, hexagonal, romboedric, patratic sau tetragonal, rombic, monoclinic si triclinic).

Dimensiunile unui cristal elementar sunt extrem de mici, parametrii a, b si c având valori cuprinse între 2,3 si 6,5 Å (1Å = 1angström = 10-8 cm).

Metalele si aliajele metalice cristalizeaza într-un numar limitat de retele cristaline, dintre care importanta deosebita prezinta urmatoarele:

a)Reteaua cubica cu volum centrat - CVC - (fig. 1.2, a) este caracterizata prin prezenta a opt atomi în retea, asezati la distante egale, alcatuind în spatiu un cub, în centrul caruia se mai gaseste înca un atom, deci în total noua atomi. Deoarece fiecare cristal elementar se margineste în spatiu de alte opt cristale, fiecare atom din nodul retelei intervine în formarea unui cub cu 1/8. Ca atare o retea elementara contine în agregatul cristalin, numai: particule elementare. în reteaua CVC cristalizeaza 15 metale printre care: Na, K, Li, V, Nb, Ta, Cr, Mo, W, Fea. Majoritatea acestor metale au rezistenta mecanica ridicata si plasticitate moderata.

b) Reteaua cubica cu fete centrate - CFC - (fig. 1.2, b) dispune de particule elementare în nodurile retelei si de înca o particula în centrul fiecarei fete a cubului elementar (8 + 6 = 14 particule elementare). Fiecare atom din centrul celor sase fete ale cubului intervine în continutul retelei în proportie de 1/2, componenta totala a unei retele din agregatul cristalin fiind: particule elementare.

Preview document

Ingineria Materialelor - Pagina 1
Ingineria Materialelor - Pagina 2
Ingineria Materialelor - Pagina 3
Ingineria Materialelor - Pagina 4
Ingineria Materialelor - Pagina 5
Ingineria Materialelor - Pagina 6
Ingineria Materialelor - Pagina 7
Ingineria Materialelor - Pagina 8
Ingineria Materialelor - Pagina 9
Ingineria Materialelor - Pagina 10
Ingineria Materialelor - Pagina 11
Ingineria Materialelor - Pagina 12
Ingineria Materialelor - Pagina 13
Ingineria Materialelor - Pagina 14
Ingineria Materialelor - Pagina 15
Ingineria Materialelor - Pagina 16
Ingineria Materialelor - Pagina 17
Ingineria Materialelor - Pagina 18
Ingineria Materialelor - Pagina 19
Ingineria Materialelor - Pagina 20
Ingineria Materialelor - Pagina 21
Ingineria Materialelor - Pagina 22
Ingineria Materialelor - Pagina 23
Ingineria Materialelor - Pagina 24
Ingineria Materialelor - Pagina 25
Ingineria Materialelor - Pagina 26
Ingineria Materialelor - Pagina 27
Ingineria Materialelor - Pagina 28
Ingineria Materialelor - Pagina 29
Ingineria Materialelor - Pagina 30
Ingineria Materialelor - Pagina 31
Ingineria Materialelor - Pagina 32
Ingineria Materialelor - Pagina 33
Ingineria Materialelor - Pagina 34
Ingineria Materialelor - Pagina 35
Ingineria Materialelor - Pagina 36
Ingineria Materialelor - Pagina 37
Ingineria Materialelor - Pagina 38
Ingineria Materialelor - Pagina 39
Ingineria Materialelor - Pagina 40
Ingineria Materialelor - Pagina 41
Ingineria Materialelor - Pagina 42
Ingineria Materialelor - Pagina 43
Ingineria Materialelor - Pagina 44
Ingineria Materialelor - Pagina 45
Ingineria Materialelor - Pagina 46
Ingineria Materialelor - Pagina 47
Ingineria Materialelor - Pagina 48
Ingineria Materialelor - Pagina 49
Ingineria Materialelor - Pagina 50
Ingineria Materialelor - Pagina 51
Ingineria Materialelor - Pagina 52
Ingineria Materialelor - Pagina 53
Ingineria Materialelor - Pagina 54
Ingineria Materialelor - Pagina 55
Ingineria Materialelor - Pagina 56
Ingineria Materialelor - Pagina 57
Ingineria Materialelor - Pagina 58
Ingineria Materialelor - Pagina 59
Ingineria Materialelor - Pagina 60
Ingineria Materialelor - Pagina 61
Ingineria Materialelor - Pagina 62
Ingineria Materialelor - Pagina 63
Ingineria Materialelor - Pagina 64
Ingineria Materialelor - Pagina 65
Ingineria Materialelor - Pagina 66
Ingineria Materialelor - Pagina 67
Ingineria Materialelor - Pagina 68
Ingineria Materialelor - Pagina 69
Ingineria Materialelor - Pagina 70
Ingineria Materialelor - Pagina 71
Ingineria Materialelor - Pagina 72
Ingineria Materialelor - Pagina 73
Ingineria Materialelor - Pagina 74
Ingineria Materialelor - Pagina 75
Ingineria Materialelor - Pagina 76
Ingineria Materialelor - Pagina 77
Ingineria Materialelor - Pagina 78
Ingineria Materialelor - Pagina 79
Ingineria Materialelor - Pagina 80
Ingineria Materialelor - Pagina 81
Ingineria Materialelor - Pagina 82
Ingineria Materialelor - Pagina 83
Ingineria Materialelor - Pagina 84
Ingineria Materialelor - Pagina 85
Ingineria Materialelor - Pagina 86
Ingineria Materialelor - Pagina 87
Ingineria Materialelor - Pagina 88
Ingineria Materialelor - Pagina 89
Ingineria Materialelor - Pagina 90
Ingineria Materialelor - Pagina 91
Ingineria Materialelor - Pagina 92
Ingineria Materialelor - Pagina 93
Ingineria Materialelor - Pagina 94
Ingineria Materialelor - Pagina 95
Ingineria Materialelor - Pagina 96
Ingineria Materialelor - Pagina 97
Ingineria Materialelor - Pagina 98
Ingineria Materialelor - Pagina 99
Ingineria Materialelor - Pagina 100
Ingineria Materialelor - Pagina 101
Ingineria Materialelor - Pagina 102
Ingineria Materialelor - Pagina 103
Ingineria Materialelor - Pagina 104
Ingineria Materialelor - Pagina 105
Ingineria Materialelor - Pagina 106
Ingineria Materialelor - Pagina 107
Ingineria Materialelor - Pagina 108
Ingineria Materialelor - Pagina 109
Ingineria Materialelor - Pagina 110
Ingineria Materialelor - Pagina 111

Conținut arhivă zip

  • BIBLIOGRAFIE note curs.doc
  • CAP 2.doc
  • CAP 3.doc
  • CAP 4.doc
  • CAP 5.doc
  • CAP 6.doc
  • CAP1.DOC
  • CUPRINS note curs.doc
  • Prima pag.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza Sistemelor de Actionare ale Robotului Tentacular

1.Generalitati. Incercarile de obtinere a unor noi materiale superperformante au condus la dezvoltarea unei clase de produsi cunoscuti sub...

Flexibilitatea Sistemelor de Fabricație

1. Generalitati. În practica industriala de pâna acum, automatizarea se realiza mai ales în cadrul unor sisteme rigide de tipul liniilor de...

Robot de Tip Brat Articulate Mobil in Plan

TEMA DE PROIECT Să se proiecteze un robot industrial cu arhitectură generală de tip SCARA, cu următoarele caracteristici tehnice generale:...

Cinematica Robotilor Industriali - Caracteristicile Robotilor Puma 600

CARACTERISTICILE ROBOTILOR PUMA 600 Schema cinematica a robotului industrial PUMA 600 este redata în figura de mai jos: Acest robot industrial...

Modelarea si Identificarea Robotilor Mobili si a Vehiculelor Autonome

Introducere Unul din cele mai importante aspecte în evoluţia fiinţei umane este folosirea uneltelor care să simplifice munca fizică. În aceasta...

Modalitati de Programare a Robotilor Industriali

. Definitia robotului si a robotului industrial Robotul este un sistem cu functionarea automata, adaptabila prin programare conditiilor mediului...

Celula Flexibila

1. Generalitati 1.1 Sistemul flexibil si Celula flexibila Sistemul flexibil de fabricaţie ( SFF ) este un complex integrat, comandat prin...

Sisteme de Conducere in Robotica - Maini Mecanice

Introducere Dispozitivele de apucare (DA) reprezintă veriga finală din alcătuirea unui robot industrial, a manipulatoarelor şi a altor...

Ai nevoie de altceva?