Masini si Actionari Electrice

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 103 în total
Cuvinte : 24642
Mărime: 3.63MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihai Diaconu

Extras din document

1. INTRODUCERE

1.1. Evoluţia istorică a tehnicii acţionărilor

Acţionarea înseamnă o mişcare controlată unde se încearcă utilizarea forţelor naturii în scopul de a satisface necesităţile oamenilor.

La început pentru antrenare s-a folosit forţa omului, greutatea corpurilor, forţa şi greutatea animalelor, energia apelor şi a vânturilor.

Marea dorinţă şi ţel de a dispune de energie de mişcare în orice loc, în orice moment şi în cantitatea necesară s-a apropiat de realitate după ce energia electrică s-a produs pe scară industrială şi s-a putut distribui pe suprafeţe întinse.

La început au fost necesare o serie de descoperiri, invenţii şi dezvoltări pentru a stăpânii proprietăţile şi posibilităţile electricităţii şi procesele de transformare. Acestea s-au referit la început la bazele fizice descoperite prin experimente.

Prima piatră de temelie a tehnicii acţionărilor electrice poate fi considerată descoperirea în anul 1820 de H. Ch. Oersted că acul magnetic în apropierea unui conductor parcurs de curent este deviat. Urmează apoi descoperirea lui M. Faraday , in anul 1831, a inducţiei magnetice, efect care a fost utilizat imediat în aşa numitele maşini magnetoelectrice, azi numite generatoare. Faraday furnizează şi ideea posibilităţii producerii unei mişcări de rotaţie continue cu ajutorul electricităţii. Perioada următoare se caracterizează prin experimente cu “electromotoare”. În 1838 M.H. von Jakobi construieşte motorul din figura 1.1, de 1CP care s-a folosit pentru antrenarea unei bărci.

Fig. 1.1. Motorul Jakobi (1838) [ ]

Descoperirea principiului electrodinamicii în anul 1866 de W. von Siemens reprezintă o nouă piatră de hotar pe drumul spre tehnica acţonărilor moderne. Realizarea rotorului din tole, la mijlocul anilor 70, rezolvă problema încălzirii excesive a fierului care s-a opus obţinerii unui randament mai bun.

Dezvoltarea rotorului dublu T de Siemens în 1856, a rotorului inel de Pacinotti în 1860 şi a rotorului Trommel de Heffner-Alteneck în 1872 sunt paşi pe drumul realizării primelor maşini de current continuu utilizabile în practică, care au dominat la început fiindcă s-au folosit ca surse elemente galvanice.

Prima maşină antrenată de un câmp învărtitor a fost construită de G. Ferraris în 1885, fără importanţă practică datorită randamentului sub 50%. Ea constă din doi electromagneţi dispuşi perpendicular (fig. 1.2) alimentaţi de un curent alternativ bifazat iar în centru un cilindru de cupru.

Fig. 1.2. Motorul Ferraris [ ]

N. Tesla a arătat însă că soluţia este viabilă şi a adus idei noi în construcţia maşinilor electrice. A construit rotoare care au funcţionat pe principiul curenţilor turbionari sau a reluctanei, a construit rotor Trommel cu înfăşurări scurtcircuitate şi rotor dublu T alimentat în curent continuu, a construit maşini cu mai mult de doi poli şi maşini la care înfăşurările rotorice au fost alimentate prin inele colectoare, dar motoarele Tesla nu au avut succes industrial.

Doar după ce s-a constatat că alimentarea motoarelor cu un sistem trifazat este mult mai eficient decât cu un sistem bifazat s-a născut maşina de curent alternativ, realizat şi numit aşa în 1891 de M. Von Dolivo-Dobrovolsky. Ea avea o înfăşurare inelară în stator iar în rotor înfăşurări scurcircuitate. În acelaşi timp s-a realizat şi prima linie trifazată de transport a energiei electrice alternative la tensiunea de 8,5 kV, cu o lungime de 175 km, care a pus bazele distribuţiei energiei electrice la distanţe mari. Aceste două realizări au pus bazele succesului acţionărilor electrice care la începutul secolului 20 a trăit prima perioadă de înflorire.

În 1891 H. W. Leonard a propus o acţionare cu posibilitatea modificării vitezei de rotaţie, care a putut lucra în toate cele patru cadrane şi a avut un mare succes în tehnica acţionărilor industriale. Sistemul a fost compus dintr-o maşină de curent continuu alimentată de la un generator de curent continuu cu antrenare constantă la care valoarea tensiunii continue se poate modifica prin modificarea curentul de excitaţie.

Cu regulatoare mecanice bazate pe forţă centrifugă s-au realizat imediat primele sisteme de reglare a vitezei de rotaţie, cu care s-a atins o constantă a vitezei de rotaţie de 0,5%.

În anul 1902, în timp ce Cooper-Hewitt făceau experienţe cu lampa cu vapori de mercur au descoperit efectul de redresare al arcului electric şi astfel s-a găsit soluţia transformării curentului alternativ în curent continuu la puteri relativ mari şi cu un randament acceptabil, care au devenit necesare la acţionările comandate. Cu descoperirea comenzii pe grilă în 1914 prin J. Langmuir şi reglajul fazei în 1923 prin P. Toulon s-a construit în 1930 primul invertor cu lămpi cu vapor de mercur.

Prin combinarea unui redresor cu o maşină de curent continuu s-a obţinut, măcar pentru acţionări de mare putere, un sistem în care reglarea s-a realizat cu amplificatoare cu tuburi . Cercetările ulterioare au permis realizarea schemelor în punte.

La începutul anilor 30 s-au realizat primele scheme de convertoare autocomandate (selbstgefuhrten Wechselreichterschaltungen). Introducerea diodei de fugă (1932) (Ruckstromdiode) a făcut posibilă utilizarea lor şi la sarcini rezistiv-inductive, deci şi la maşini electrice.

Preview document

Masini si Actionari Electrice - Pagina 1
Masini si Actionari Electrice - Pagina 2
Masini si Actionari Electrice - Pagina 3
Masini si Actionari Electrice - Pagina 4
Masini si Actionari Electrice - Pagina 5
Masini si Actionari Electrice - Pagina 6
Masini si Actionari Electrice - Pagina 7
Masini si Actionari Electrice - Pagina 8
Masini si Actionari Electrice - Pagina 9
Masini si Actionari Electrice - Pagina 10
Masini si Actionari Electrice - Pagina 11
Masini si Actionari Electrice - Pagina 12
Masini si Actionari Electrice - Pagina 13
Masini si Actionari Electrice - Pagina 14
Masini si Actionari Electrice - Pagina 15
Masini si Actionari Electrice - Pagina 16
Masini si Actionari Electrice - Pagina 17
Masini si Actionari Electrice - Pagina 18
Masini si Actionari Electrice - Pagina 19
Masini si Actionari Electrice - Pagina 20
Masini si Actionari Electrice - Pagina 21
Masini si Actionari Electrice - Pagina 22
Masini si Actionari Electrice - Pagina 23
Masini si Actionari Electrice - Pagina 24
Masini si Actionari Electrice - Pagina 25
Masini si Actionari Electrice - Pagina 26
Masini si Actionari Electrice - Pagina 27
Masini si Actionari Electrice - Pagina 28
Masini si Actionari Electrice - Pagina 29
Masini si Actionari Electrice - Pagina 30
Masini si Actionari Electrice - Pagina 31
Masini si Actionari Electrice - Pagina 32
Masini si Actionari Electrice - Pagina 33
Masini si Actionari Electrice - Pagina 34
Masini si Actionari Electrice - Pagina 35
Masini si Actionari Electrice - Pagina 36
Masini si Actionari Electrice - Pagina 37
Masini si Actionari Electrice - Pagina 38
Masini si Actionari Electrice - Pagina 39
Masini si Actionari Electrice - Pagina 40
Masini si Actionari Electrice - Pagina 41
Masini si Actionari Electrice - Pagina 42
Masini si Actionari Electrice - Pagina 43
Masini si Actionari Electrice - Pagina 44
Masini si Actionari Electrice - Pagina 45
Masini si Actionari Electrice - Pagina 46
Masini si Actionari Electrice - Pagina 47
Masini si Actionari Electrice - Pagina 48
Masini si Actionari Electrice - Pagina 49
Masini si Actionari Electrice - Pagina 50
Masini si Actionari Electrice - Pagina 51
Masini si Actionari Electrice - Pagina 52
Masini si Actionari Electrice - Pagina 53
Masini si Actionari Electrice - Pagina 54
Masini si Actionari Electrice - Pagina 55
Masini si Actionari Electrice - Pagina 56
Masini si Actionari Electrice - Pagina 57
Masini si Actionari Electrice - Pagina 58
Masini si Actionari Electrice - Pagina 59
Masini si Actionari Electrice - Pagina 60
Masini si Actionari Electrice - Pagina 61
Masini si Actionari Electrice - Pagina 62
Masini si Actionari Electrice - Pagina 63
Masini si Actionari Electrice - Pagina 64
Masini si Actionari Electrice - Pagina 65
Masini si Actionari Electrice - Pagina 66
Masini si Actionari Electrice - Pagina 67
Masini si Actionari Electrice - Pagina 68
Masini si Actionari Electrice - Pagina 69
Masini si Actionari Electrice - Pagina 70
Masini si Actionari Electrice - Pagina 71
Masini si Actionari Electrice - Pagina 72
Masini si Actionari Electrice - Pagina 73
Masini si Actionari Electrice - Pagina 74
Masini si Actionari Electrice - Pagina 75
Masini si Actionari Electrice - Pagina 76
Masini si Actionari Electrice - Pagina 77
Masini si Actionari Electrice - Pagina 78
Masini si Actionari Electrice - Pagina 79
Masini si Actionari Electrice - Pagina 80
Masini si Actionari Electrice - Pagina 81
Masini si Actionari Electrice - Pagina 82
Masini si Actionari Electrice - Pagina 83
Masini si Actionari Electrice - Pagina 84
Masini si Actionari Electrice - Pagina 85
Masini si Actionari Electrice - Pagina 86
Masini si Actionari Electrice - Pagina 87
Masini si Actionari Electrice - Pagina 88
Masini si Actionari Electrice - Pagina 89
Masini si Actionari Electrice - Pagina 90
Masini si Actionari Electrice - Pagina 91
Masini si Actionari Electrice - Pagina 92
Masini si Actionari Electrice - Pagina 93
Masini si Actionari Electrice - Pagina 94
Masini si Actionari Electrice - Pagina 95
Masini si Actionari Electrice - Pagina 96
Masini si Actionari Electrice - Pagina 97
Masini si Actionari Electrice - Pagina 98
Masini si Actionari Electrice - Pagina 99
Masini si Actionari Electrice - Pagina 100
Masini si Actionari Electrice - Pagina 101
Masini si Actionari Electrice - Pagina 102
Masini si Actionari Electrice - Pagina 103
Masini si Actionari Electrice - Pagina 104
Masini si Actionari Electrice - Pagina 105
Masini si Actionari Electrice - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Cap. 1 - Introducere.doc
  • Cap. 4-Actionari electrice cu motoare de c.c..doc
  • Cap.2- Cinematica actionarilor electrice.doc

Alții au mai descărcat și

Programarea unui Lift

1. Scopul lucrării Scopul lucrării este cunoaşterea automatelor programabile din seria S7-200, a mediului de programare Step 7 Microwin32 şi a...

Ingineria Reglari Automate

1. Tema de proiect 1.1. Proiectarea unui sistem de reglare automată de reglarea turaţiei unui motor de curent continuu utilizând regulatoare...

Controlul Motoarelor D.C. Folosind o Placa de Dezvoltare cu DSP

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE Introducerea pe scară largă a automatizării şi robotizării, realizarea noilor tipuri de maşini unelte cu comanda program...

Traductoare de Presiune

ARGUMENT În acesta lucrare voi aprofunda tema “Traductoare de presiune”. Scopul lucrării constă în cunoaşterea structurii şi principiul de...

Invertoare PWM

Invertoare 1.1. Introducere. Definiţii, clasificare şi mărimi caracteristice Invertoarele sunt convertoare statice ce transformă energia de...

Interfata de Control pentru un Motor Electric

1. Introducere: 1.1 Scopul proiectului: Scopul principal al proiectului este de a simula etapele de încărcare ale alternatorului la diferite...

Comunicatii in LabView

Comunicatii Internet în LabVIEW Diversele versiuni succesive ale mediului de programare grafic LabVIEW si-au adus fiecare contributia la oferirea...

Generatorul Sincron

GENERATORUL SINCRON Maşinile sincrone (MS) sunt maşini de c.a. al căror rotor se roteşte cu frecvenţă constantă, respectiv cu viteză unghiulară (...

Ai nevoie de altceva?