S.A.T.D.

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Automatică
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 112 în total
Cuvinte : 20818
Mărime: 784.63KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1 MODELUL UNUI SISTEM DE COMUNICATIE

Progresele tehnologice: tranzistori, circuite integrate, microprocesoare, sateliti de comunicatie au facut ca in prezent sistemele evoluate de comunicatie sa permita transportul informatiei sub forma de: text, imagine, voce, etc.

Tehnica discreta a inlocuit in mare masura tehnica analogica de transmitere a informatiilor.

Cresterea gradului de automatizare a proceselor industriale conduce la necesitatea comunicatiei intre diferite echipamente inteligente si sisteme de calcul, precum si intre echipamente si operatorul uman.

In figura 1.1 sunt reprezentate blocurile functionale ale unui sistem de comunicatie. Scopul global al unui asemenea sistem este de a transfera informatia dintr-un punct in timp si spatiu denumit sursa de informatie intr-un alt punct denumit destinatie.

Mesajele produse de sursa nu sunt de natura electrica si este necesara incorporarea unui mecanism de conversie in cadrul sursei de informatie pentru a efectua conversia mesajului intr-o marime electrica variabila in timp denumita semnal mesaj. O operatie inversa este efectuata la destinatie, convertind semnalul electric in mesajul corespunzator.

Fig 1.1 Modelul unui sistem de comunicatie

Canalul de comunicatie (electric) ofera legatura electrica intre sursa de informatie si destinatie. Canalul este implementat printr-o pereche de fire torsadate, fibra optica sau o legatura radio. In transmisia prin canal semnalul transmis se degradeaza. Aceasta degradare se concretizeaza in:

- distorsionarea semnalului

- zgomot (semnale electrice nedorite).

Emitatorul cupleaza semnalul mesaj la canal in scopul de a evita distorsionarea semnalului. De obicei, pentru a putea cupla semnalul mesaj la canal, este necesara o prelucrare a semnalului in cadrul emitatorului. Operatiile de procesare sunt:

- amplificarea;

- filtrarea;

- modulatia.

Modulatia este procesul de variatie sistemica a unora dintre caracteristicile unei purtatoare (semnal purtator) cum ar fi amplitudinea, faza sau frecventa, in concordanta cu semnalul mesaj.

Modulatia poate fi clasificata in:

- modulatie cu purtatoare continua;

- modulatie cu purtatoare tren de impulsuri.

Modulatia cu purtatoare continua este acea modulatie pentru care purtatoarea este continua (de obicei este sinusoidala).

Modulatia cu purtatoare tren de impulsuri este acea modulatie pentru care purtatoarea este un tren de impulsuri (de obicei rectangulare).

Atat pentru modulatia cu purtatoare continua cat si pentru modulatia cu tren de impulsuri, variatia uneia dintre caracteristicile purtatoarei poate fi efectuata in mod continuu sau discret.

Modulatia discreta (digitala) de impulsuri este un proces adecvat unor surse intrinsec discrete care moduleaza discret un tren de impulsuri.

Receptorul are rolul de a extrage mesajul generat de sursa din semnalul transmis prin canal care este o varianta degradata a semnalului aplicat la intrarea canalului. Degradarea semnalului este cauzata de:

Preview document

S.A.T.D. - Pagina 1
S.A.T.D. - Pagina 2
S.A.T.D. - Pagina 3
S.A.T.D. - Pagina 4
S.A.T.D. - Pagina 5
S.A.T.D. - Pagina 6
S.A.T.D. - Pagina 7
S.A.T.D. - Pagina 8
S.A.T.D. - Pagina 9
S.A.T.D. - Pagina 10
S.A.T.D. - Pagina 11
S.A.T.D. - Pagina 12
S.A.T.D. - Pagina 13
S.A.T.D. - Pagina 14
S.A.T.D. - Pagina 15
S.A.T.D. - Pagina 16
S.A.T.D. - Pagina 17
S.A.T.D. - Pagina 18
S.A.T.D. - Pagina 19
S.A.T.D. - Pagina 20
S.A.T.D. - Pagina 21
S.A.T.D. - Pagina 22
S.A.T.D. - Pagina 23
S.A.T.D. - Pagina 24
S.A.T.D. - Pagina 25
S.A.T.D. - Pagina 26
S.A.T.D. - Pagina 27
S.A.T.D. - Pagina 28
S.A.T.D. - Pagina 29
S.A.T.D. - Pagina 30
S.A.T.D. - Pagina 31
S.A.T.D. - Pagina 32
S.A.T.D. - Pagina 33
S.A.T.D. - Pagina 34
S.A.T.D. - Pagina 35
S.A.T.D. - Pagina 36
S.A.T.D. - Pagina 37
S.A.T.D. - Pagina 38
S.A.T.D. - Pagina 39
S.A.T.D. - Pagina 40
S.A.T.D. - Pagina 41
S.A.T.D. - Pagina 42
S.A.T.D. - Pagina 43
S.A.T.D. - Pagina 44
S.A.T.D. - Pagina 45
S.A.T.D. - Pagina 46
S.A.T.D. - Pagina 47
S.A.T.D. - Pagina 48
S.A.T.D. - Pagina 49
S.A.T.D. - Pagina 50
S.A.T.D. - Pagina 51
S.A.T.D. - Pagina 52
S.A.T.D. - Pagina 53
S.A.T.D. - Pagina 54
S.A.T.D. - Pagina 55
S.A.T.D. - Pagina 56
S.A.T.D. - Pagina 57
S.A.T.D. - Pagina 58
S.A.T.D. - Pagina 59
S.A.T.D. - Pagina 60
S.A.T.D. - Pagina 61
S.A.T.D. - Pagina 62
S.A.T.D. - Pagina 63
S.A.T.D. - Pagina 64
S.A.T.D. - Pagina 65
S.A.T.D. - Pagina 66
S.A.T.D. - Pagina 67
S.A.T.D. - Pagina 68
S.A.T.D. - Pagina 69
S.A.T.D. - Pagina 70
S.A.T.D. - Pagina 71
S.A.T.D. - Pagina 72
S.A.T.D. - Pagina 73
S.A.T.D. - Pagina 74
S.A.T.D. - Pagina 75
S.A.T.D. - Pagina 76
S.A.T.D. - Pagina 77
S.A.T.D. - Pagina 78
S.A.T.D. - Pagina 79
S.A.T.D. - Pagina 80
S.A.T.D. - Pagina 81
S.A.T.D. - Pagina 82
S.A.T.D. - Pagina 83
S.A.T.D. - Pagina 84
S.A.T.D. - Pagina 85
S.A.T.D. - Pagina 86
S.A.T.D. - Pagina 87
S.A.T.D. - Pagina 88
S.A.T.D. - Pagina 89
S.A.T.D. - Pagina 90
S.A.T.D. - Pagina 91
S.A.T.D. - Pagina 92
S.A.T.D. - Pagina 93
S.A.T.D. - Pagina 94
S.A.T.D. - Pagina 95
S.A.T.D. - Pagina 96
S.A.T.D. - Pagina 97
S.A.T.D. - Pagina 98
S.A.T.D. - Pagina 99
S.A.T.D. - Pagina 100
S.A.T.D. - Pagina 101
S.A.T.D. - Pagina 102
S.A.T.D. - Pagina 103
S.A.T.D. - Pagina 104
S.A.T.D. - Pagina 105
S.A.T.D. - Pagina 106
S.A.T.D. - Pagina 107
S.A.T.D. - Pagina 108
S.A.T.D. - Pagina 109
S.A.T.D. - Pagina 110
S.A.T.D. - Pagina 111
S.A.T.D. - Pagina 112
S.A.T.D. - Pagina 113
S.A.T.D. - Pagina 114
S.A.T.D. - Pagina 115
S.A.T.D. - Pagina 116
S.A.T.D. - Pagina 117
S.A.T.D. - Pagina 118
S.A.T.D. - Pagina 119
S.A.T.D. - Pagina 120
S.A.T.D. - Pagina 121
S.A.T.D. - Pagina 122

Conținut arhivă zip

  • S.A.T.D
    • Cap 1,2
      • Cap 1,2
        • Cap1.doc
        • Cap2.doc
    • Cap 3,4
      • Cap 3,4
        • Cap3.doc
        • Cap4.doc
    • Cap 5,6
      • Cap 5,6
        • Cap5.doc
        • Cap6.doc
  • S.A.T.D

Alții au mai descărcat și

Magistrala Profibus

Abstract Conducerea unui proces industrial nu se poate realiza fara accesul la o baza obiectiva de date care sa caracterizeze starile si...

Drumuri Minime de Sursa Unica intr-un Graf

Drumuri minime intr-un graf Fiind dat un graf G=(V,E) orientat se considera o functie asociata w:E->X numita functie de cost. Costul unui drum...

Java

Java este o tehnologie inovatoare lansata de compania Sun Microsystems 1n 1995, care a avut un impact remarcabil asupra a1ntregii comunitatsi a...

Automatizări

1. Introducere Automatica este ansamblul metodelor şi mijloacelor de realizare a unor legături (corelaţii) intre diferite elemente şi instalaţii...

Tranzistorul cu Efect de Camp (TEC)- Field Effect Transistor - FET

TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP ("TEC")-"Field Effect Transistor" ("FET") E un tranzistor uni-polar (cu purtatori de sarcina de un singur tip, n sau...

Dispozitive si Circuite Electronice - Teoria Reactiei Negative - Amplificatoare TRN

Amplificatoare cu reactie negativa Schema bloc generala - prezentata alaturat - contine elemente idealizate, unilaterale, cu sensurile de...

UML

Caz Orasul Lincoln din statul Nebraska era acum o suta de ani, primul oras din vest care a trecut în proprietatea municipalitatii serviciile...

Modelarea Datelor

2. MODELAREA DATELOR Posibilitatea de a obtine informatii utile dintr-o colectie de date (deci dintr-o baza de date) depinde de modul de...

Ai nevoie de altceva?