Sisteme automate liniare

Curs
10/10 (1 vot)
Domeniu: Automatică
Conține 15 fișiere: doc
Pagini : 214 în total
Cuvinte : 36474
Mărime: 2.44MB (arhivat)
Publicat de: Florian Badea
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bica Marin

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 9
  2. 1.1Scurt istoric 9
  3. 1.2Definiţii 12
  4. 1.3Structuri de sisteme de reglare automată 19
  5. 1.4Clasificarea sistemelor automate 22
  6. 1.5Problematica automatizării proceselor 24
  7. CAPITOLUL 2 MODELE MATEMATICE 25
  8. 2.1Noţiuni introductive 25
  9. 2.2Modele intrare - ieşire 26
  10. 2.2.1Ecuaţii diferenţiale 26
  11. 2.2.2Funcţia de transfer 29
  12. 2.2.2.1Definire 29
  13. 2.2.2.2Funcţiile de transfer ale conexiunilor de elemente 31
  14. 2.2.2.3Simplificarea (reducerea) schemelor bloc 36
  15. 2.2.3Tipuri de elemente funcţionale 39
  16. 2.3Modele de tipul intrare-stare-ieşire 40
  17. 2.3.1Definire 40
  18. 2.3.2Relaţia dintre modelul intrare-stare-ieşire şi funcţia de transfer 47
  19. 2.3.3Realizări. Echivalenţe 49
  20. 2.3.3.1Realizări 49
  21. 2.3.3.2Echivalenţe 54
  22. 2.3.4Discretizarea sistemelor netede 55
  23. 2.3.4.1Noţiuni introductive 55
  24. 2.3.4.2Eşantionarea semnalelor 55
  25. 2.3.4.3Discretizarea semnalelor 57
  26. 2.3.5Proprietăţile structurale ale sistemelor liniare 60
  27. 2.3.5.1Controlabilitatea 60
  28. 2.3.5.2Observabilitatea 63
  29. 2.4Sisteme cu parametri distribuiţi şi cu timp mort 65
  30. 2.4.1Sisteme cu parametri distribuiţi 65
  31. 2.4.2Sisteme cu timp mort 66
  32. 2.4.2.1Sisteme netede cu timp mort 66
  33. 2.4.2.2Sisteme discrete cu timp mort 67
  34. CAPITOLUL 3 ANALIZA SISTEMELOR LINIARE DE REGLARE AUTOMATĂ 69
  35. 3.1Introducere 69
  36. 3.2Caracteristici de timp 71
  37. 3.2.1Introducere 71
  38. 3.2.2Funcţia pondere 73
  39. 3.2.3Funcţia indicială 76
  40. 3.3Caracteristici de frecvenţă 77
  41. 3.3.1Introducere 77
  42. 3.3.2Locul de transfer (Nyquist) 78
  43. 3.3.3Caracteristici logaritmice de frecvenţă (Bode) 84
  44. 3.4Analiza calităţii sistemelor de reglare automată netede invariante 94
  45. 3.4.1Generalităţi 94
  46. 3.4.2Stabilitatea 94
  47. 3.4.2.1Introducere 94
  48. 3.4.2.2Criteriul de stabilitate Routh-Hurwitz 98
  49. 3.4.2.3Criteriul de stabilitate Nyquist101
  50. 3.4.2.4Criteriul de stabilitate practic al lui Bode104
  51. 3.4.3Analiza regimurilor tranzitorii106
  52. 3.4.3.1Analiza prin metode de timp106
  53. 3.4.3.2Analiza prin metode de frecvenţă111
  54. 3.4.4Analiza regimului staţionar115
  55. 3.4.4.1Erori în regim permanent (staţionar)115
  56. 3.4.4.2Indicii de calitate ai regimului permanent (staţionar)118
  57. 3.4.4.3Influenţa perturbaţiei asupra erorii119
  58. 3.5Analiza sistemelor discrete de reglare automată120
  59. 3.5.1Calculul răspunsului120
  60. 3.5.2Stabilitatea sistemelor discrete123
  61. 3.5.3Calculul erorii în regim staţionar125
  62. 3.5.4Refacerea semnalului126
  63. 3.6Analiza SRA prin metoda locului rădăcinilor128
  64. 3.6.1Definirea şi construcţia locului rădăcinilor128
  65. 3.6.2Utilizarea LR în analiza SRA131
  66. CAPITOLUL 4 SINTEZA SISTEMELOR CONVENŢIONALE DE REGLARE AUTOMATĂ133
  67. 4.1Noţiuni introductive133
  68. 4.2Problematica generală a proiectării regulatorului134
  69. 4.3Proiectarea regulatorului pentru sisteme monovariabile141
  70. 4.3.1Formularea problemei de proiectare141
  71. 4.3.2Clasificarea compensatoarelor144
  72. 4.3.3Sinteza compensatorului serie în c.c. pentru sistemele netede145
  73. 4.3.3.1Metoda alocării polilor şi zerourilor146
  74. 4.3.3.2Metoda caracteristicilor logaritmice de frecvenţă148
  75. 4.3.3.3Metoda caracteristicilor amplitudine-fază149
  76. 4.3.4Sinteza compensatorului serie pentru sistemele discrete152
  77. 4.3.4.1Sinteza sistemelor discrete pe baza funcţiilor de transfer152
  78. 4.3.4.2Sinteza algoritmilor numerici prin metode de frecvenţă155
  79. 4.4Alegerea regulatorului156
  80. CAPITOLUL 5 SENSIBILITATEA SISTEMELOR160
  81. 5.1Definirea şi importanţa sensibilităţii160
  82. 5.2Metode de calcul161
  83. 5.2.1Metode analitice161
  84. 5.2.2Metode experimentale166
  85. 5.3Sensibilitatea sistemelor167
  86. 5.3.1Sensibilitatea funcţiei de transfer167
  87. 5.3.2Sensibilitatea parametrilor de calitate ai reglării171
  88. 5.3.3Sensibilitatea parametrilor de structură ai sistemului175
  89. CAPITOLUL 6 SISTEME ROBUSTE178
  90. 6.1Incertitudinile sistemelor178
  91. 6.1.1Incertitudini structurate178
  92. 6.1.2Incertitudini nestructurate181
  93. 6.1.3Metode de conducere a sistemelor cu incertitudini182
  94. 6.2Determinarea limitelor de variaţie ale incertitudinilor183
  95. 6.2.1Introducere183
  96. 6.2.2Proiectarea stabilităţii robuste184
  97. 6.3Stabilizarea robustă187
  98. 6.3.1Condiţii de stabilitate robustă187
  99. 6.3.2Modelul generalizat192
  100. 6.3.3Soluţia problemei sintezei robuste198
  101. Anexa 1203
  102. Anexa 2207
  103. Bibliografie211

Extras din curs

În evoluţia sa omenirea a fost preocupată de realizarea unor dispozitive, mijloace tehnice, care să solicite cât mai puţin prezenţa omului pentru o funcţionare corespunzătoare sau să funcţioneze fără intervenţia omului.

Cel mai vechi dispozitiv cu reacţie cunoscut se pare că este ceasul cu apă al lui Ktesibios din Alexandria (contemporan cu Aristachos, Euclid, Arhimede, regele Ptolemeu II Philadelphus (285-247 î.e.n.)).

Variabila reglată din proces este nivelul apei din vasul regulator. Acesta este reglat de un flotor care deschide orificiul de alimentare atunci când nivelul apei scade şi îl închide când creşte. În acest mod debitul apei care ajunge din vasul regulator în recipient este menţinut constant. În recipient se află un plutitor pe care este prinsă o figurină care se ridică o dată cu creşterea nivelului lichidului şi indică timpul scurs.

Ceasul cu apă a pătruns şi în Orientul Mijlociu, utilizarea sa menţinându-se până la invazia mongolilor în Bagdad în anul 1258.

Un alt dispozitiv antic care utilizează conceptul reacţiei pentru reglarea nivelului unui lichid este lampa cu petrol a lui Philon.

Interesul pentru utilizarea reacţiei pentru realizarea unor obiective se regăseşte în Europa începând cu secolul al XVI-lea când Cornelis Drebbel

(1572-1633) inventează regulatorul de temperatură utilizat într-un incubator de pui.

În America William Henry (1729-1786) inventează regulatorul de temperatură din fig. 1.1. Sesizorul de temperatură D comandă debitul de agent termic A. Aerul din vasul C se dilată o dată cu creşterea temperaturii şi prin presiunea exercitată asupra nivelului apei din vas determină ridicarea nivelului acesteia în tubul vertical. Prin intermediul plutitorului D, cu ajutorul unui sistem de pârghii, mişcarea se transmite la supapa de reglare a debitului de agent termic A.

Fig. 1.1

În secolul al XVIII-lea pentru menţinerea constantă a vitezei de rotaţie este utilizat regulatorul centrifugal (acesta mai este utilizat şi pentru menţinerea constantă a distanţei dintre pietrele de moară la morile de vânt). În fig. 1.2 este prezentat un regulator centrifugal al vitezei de rotaţie a unui motor cu abur.

Fig. 1.2

Două greutăţi se află în mişcare de rotaţie. O dată cu creşterea vitezei datorită forţei centrifuge acestea tind să se depărteze de axul de rotaţie. Printr-un sistem de pârghii această mişcare este transformată în mişcare de translaţie a supapei de admisie a aburului care va micşora debitul de abur şi o dată cu aceasta viteza de rotaţie a motorului. La scăderea vitezei de rotaţie a motorului apropierea greutăţilor de axul de rotaţie va avea ca efect mărirea debitului de abur care va conduce la o mărire a vitezei motorului. În acest mod viteza de rotaţie este menţinută la valoarea constantă dorită.

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea regulatorului centrifugal a mărit interesul pentru analiza comportării dinamice a acestuia. În anul 1807 în volumul I al cărţii „Lectures on Natural Philosophy and the Mechanic Arts” Thomas Young dă o formulă pentru masele greutăţilor sferice. Jean-Victor Poncelet publică în „Cours de Mecanique” în anul 1826 ecuaţiile de echilibru ale regulatorului. William Thomson şi James Clerk Maxwell se preocupă cu modelarea regulatorului şi problema instabilităţii sistemelor dinamice. În 1868 Maxwell determină condiţiile de stabilitate pentru un sistem de ordinul trei utilizând metoda ecuaţiilor diferenţiale liniare. În anul 1874 Edward John Routh a prezentat un criteriu de stabilitate pentru sistemele de ordinul cinci, iar în 1876 o generalizare cunoscută acum sub numele de „criteriul de stabilitate Routh”. În anul 1895 matematicianul Adolf Hurwitz prezintă un alt criteriu de stabilitate cunoscut sub numele de „criteriul de stabilitate Hurwitz”. Bompiani demonstrează în 1911 că cele două criterii de stabilitate, Routh şi Hurwitz, sunt echivalente.

Utilizarea energiei electrice a ridicat probleme noi de reglare automată (reglarea distanţei dintre electrozi la lămpile cu arc electric, reglarea frecvenţei, vitezei motoarelor electrice, poziţiei etc.) care se multiplică cu apariţia electronicii. Totodată se dezvoltă noi metode de studiu a unor dispozitive electronice care se pot aplica însă în general tuturor sistemelor automate: metoda răspunsului în frecvenţă datorată lui Harry Nyquist (1889-1976), metode de proiectare logaritmice de fecvenţă datorate lui Hendrik W. Bode.

Al doilea război mondial impune cerinţe de realizare a unor sisteme automate de înaltă performanţă. Ca urmare, are loc o unificare a teoriilor care au o mare gamă de aplicabilitate în domenii diverse de activitate (chimic, electric, mecanic, naval, aeronautică etc.).

De asemenea, sistemele de comandă numerice apar tot în cursul acestei perioade. Apariţia sistemelor radar implică un nou tip de sisteme automate - sistemele cu eşantionare, care la rândul lor necesită o teorie adecvată pentru studiu şi analiză (teoria transformatei Z).

În teoria sistemelor automate domină metodele de frecvenţă până în

anii ’50. În 1948 apare metoda locului rădăcinilor datorată lui Evans. De asemenea, în perioada anilor 50 începe să fie utilizat şi conceptul de „spaţiu al stărilor”, deşi vechimea sa este mult mai mare (1844).

Dezvoltarea informaticii şi electronicii conduce la crearea unor procese şi produse noi în care un rol important îl au sistemele de reglare automată. Majoritatea acestor produse au drept scop mărirea productivităţii şi înlocuirea activităţii umane cu cea a unor maşini. Pe această linie se înscrie şi utilizarea liniilor de producţie robotizate într-o măsură din ce în ce mai mare.

1.2Definiţii

Proces fizic. Prin proces fizic se înţelege tranziţia unui „sistem termodinamic” dintr-o „stare termodinamică” în alta, tranziţie ce se evidenţiază într-o accepţiune tehnologică prin transferuri energetice şi masice.

Sistem termodinamic. Prin sistem (fizic) termodinamic se înţelege orice porţiune din univers pentru care se poate delimita un „interior” şi un „exterior”, interiorul conţinând un număr oarecare de corpuri macroscopice considerate ca având o structură (fizică) continuă.

Bibliografie

BARN69BARNETT, S. - Insensitivity of control systems. În Int. J. Control, 1969, Vol. 10, nr. 6, pp. 665675

BICĂ94aBICĂ, M. - Produse program utilizate în analiza şi sinteza sistemelor, Referat de doctorat, Academia Tehnică Militară, Bucureşti, 1994

BICĂ94bBICĂ, M. - Robusteţea şi senzitivitatea sistemelor automate, Referat de doctorat, Academia Tehnică Militară, Bucureşti, 1994

BICĂ95aBICĂ, M. - Metoda senzitivităţii (sensibilităţii) utilizată în studiul fiabilităţii parametrice a sistemelor automate, A XXVI-a Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională a Academiei Tehnice Militare, Vol. 5, pag. 9299, Bucureşti, 1995

BICĂ95bBICĂ, M., CIUPITU, C. - Îndrumar pentru proiectarea sistemelor automate liniare netede, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1995

BICĂ96BICĂ, M., ŞERB, A. - Unele aspecte privind sensibilitatea sistemelor automate, Întâia Sesiune de comunicări ştiinţifice a Academiei Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 1996

BICĂ99BICĂ, M. - Fiabilitatea parametrică a sistemelor automate, Teză de doctorat, Bucureşti, 1999, Academia Tehnică Militară

BICĂ00BICĂ, M. - The uncertainties of linear control systems modelling, International Conference AUTOMATICS AND INFORMATICS '2000, Sofia, Bulgaria, 2000

BODE45BODE, H. W. - Network analysis and feedback amplifiers design, Princeton, New York, van Nostrad, 1945

CHAN72CHANG, S. S. L., PENG, T. K. - Adaptive guaranteed cost control of systems with uncertain parameters, IEEE Transactions on Automatic Control, AC-17 (August, 1972), pp. 474483

CIUP78CIUPITU, C. - Automatica şi calculatoare analogice, Vol. 1. Modele matematice ale sistemelor şi modelarea lor pe calculatoare electronice, Editura Academiei Militare, Bucureşti, 1978

DEME74DEMETER, Ş. - Îndrumar pentru proiectarea sistemelor de urmărire automată, Academia Militară, Bucureşti, 1974

DUMI85DUMITRACHE, I., CĂLIN, S., BOŢAN, C., NIŢU, C. - Automatizări electrice şi electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985

DUMI93DUMITRACHE, I, DUMITRU, S., MIHU, I., MUNTEANU, F., MUSCĂ, GH., CALCEV, C. - Automatizări electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993

DUMI99DUMITRACHE, I, MIHU, I. - Robusteţea sistemelor de reglare cu predictor Smith, Seminar: teorii de tip Popov prezent şi actualitate, Academia Română, Bucureşti, 25 noiembrie 1999

ESLA80ESLAMI, M., RUSSELL, D. L. - On stability with large parameter variations stemming from the direct method of Lyapunov, IEEE Transactions on Automatic Control, AC-25,6 (december, 1980), pp. 12311234

HAVE95HAVERKORT, B. R., MEEUWISSEN, M., H., A. - Sensitivity and Uncertainty Analysis of Markov-Reward Models, IEEE Transactions on Reliability, Vol. 44, no. 1, 1995, march

HAWA84EI-HAWARY, M. E. - Control System Engineering, 1984 by Reston Publishing Company, Inc., A Prentice-Hall Company

HINR86HINRICHSEN, D., PRITCHARD, A. J. - Stability radius of linear systems, Systems and Control Letters, 7 (1986), pp. 110

HORO68HOROWITZ, I. M. - Design of zero sensitivity, Int. Symp. On Network Theory, ETAN Belgrad, september, 1968

HORR76HORRISBERGER, H. P., BELANGER, P. R. - Regulators for linear time invariant plants with uncertain parameters, IEEE Transactions on Automatic Control, AC-21, 5 (october, 1976),

pp. 705708

Preview document

Sisteme automate liniare - Pagina 1
Sisteme automate liniare - Pagina 2
Sisteme automate liniare - Pagina 3
Sisteme automate liniare - Pagina 4
Sisteme automate liniare - Pagina 5
Sisteme automate liniare - Pagina 6
Sisteme automate liniare - Pagina 7
Sisteme automate liniare - Pagina 8
Sisteme automate liniare - Pagina 9
Sisteme automate liniare - Pagina 10
Sisteme automate liniare - Pagina 11
Sisteme automate liniare - Pagina 12
Sisteme automate liniare - Pagina 13
Sisteme automate liniare - Pagina 14
Sisteme automate liniare - Pagina 15
Sisteme automate liniare - Pagina 16
Sisteme automate liniare - Pagina 17
Sisteme automate liniare - Pagina 18
Sisteme automate liniare - Pagina 19
Sisteme automate liniare - Pagina 20
Sisteme automate liniare - Pagina 21
Sisteme automate liniare - Pagina 22
Sisteme automate liniare - Pagina 23
Sisteme automate liniare - Pagina 24
Sisteme automate liniare - Pagina 25
Sisteme automate liniare - Pagina 26
Sisteme automate liniare - Pagina 27
Sisteme automate liniare - Pagina 28
Sisteme automate liniare - Pagina 29
Sisteme automate liniare - Pagina 30
Sisteme automate liniare - Pagina 31
Sisteme automate liniare - Pagina 32
Sisteme automate liniare - Pagina 33
Sisteme automate liniare - Pagina 34
Sisteme automate liniare - Pagina 35
Sisteme automate liniare - Pagina 36
Sisteme automate liniare - Pagina 37
Sisteme automate liniare - Pagina 38
Sisteme automate liniare - Pagina 39
Sisteme automate liniare - Pagina 40
Sisteme automate liniare - Pagina 41
Sisteme automate liniare - Pagina 42
Sisteme automate liniare - Pagina 43
Sisteme automate liniare - Pagina 44
Sisteme automate liniare - Pagina 45
Sisteme automate liniare - Pagina 46
Sisteme automate liniare - Pagina 47
Sisteme automate liniare - Pagina 48
Sisteme automate liniare - Pagina 49
Sisteme automate liniare - Pagina 50
Sisteme automate liniare - Pagina 51
Sisteme automate liniare - Pagina 52
Sisteme automate liniare - Pagina 53
Sisteme automate liniare - Pagina 54
Sisteme automate liniare - Pagina 55
Sisteme automate liniare - Pagina 56
Sisteme automate liniare - Pagina 57
Sisteme automate liniare - Pagina 58
Sisteme automate liniare - Pagina 59
Sisteme automate liniare - Pagina 60
Sisteme automate liniare - Pagina 61
Sisteme automate liniare - Pagina 62
Sisteme automate liniare - Pagina 63
Sisteme automate liniare - Pagina 64
Sisteme automate liniare - Pagina 65
Sisteme automate liniare - Pagina 66
Sisteme automate liniare - Pagina 67
Sisteme automate liniare - Pagina 68
Sisteme automate liniare - Pagina 69
Sisteme automate liniare - Pagina 70
Sisteme automate liniare - Pagina 71
Sisteme automate liniare - Pagina 72
Sisteme automate liniare - Pagina 73
Sisteme automate liniare - Pagina 74
Sisteme automate liniare - Pagina 75
Sisteme automate liniare - Pagina 76
Sisteme automate liniare - Pagina 77
Sisteme automate liniare - Pagina 78
Sisteme automate liniare - Pagina 79
Sisteme automate liniare - Pagina 80
Sisteme automate liniare - Pagina 81
Sisteme automate liniare - Pagina 82
Sisteme automate liniare - Pagina 83
Sisteme automate liniare - Pagina 84
Sisteme automate liniare - Pagina 85
Sisteme automate liniare - Pagina 86
Sisteme automate liniare - Pagina 87
Sisteme automate liniare - Pagina 88
Sisteme automate liniare - Pagina 89
Sisteme automate liniare - Pagina 90
Sisteme automate liniare - Pagina 91
Sisteme automate liniare - Pagina 92
Sisteme automate liniare - Pagina 93
Sisteme automate liniare - Pagina 94
Sisteme automate liniare - Pagina 95
Sisteme automate liniare - Pagina 96
Sisteme automate liniare - Pagina 97
Sisteme automate liniare - Pagina 98
Sisteme automate liniare - Pagina 99
Sisteme automate liniare - Pagina 100
Sisteme automate liniare - Pagina 101
Sisteme automate liniare - Pagina 102
Sisteme automate liniare - Pagina 103
Sisteme automate liniare - Pagina 104
Sisteme automate liniare - Pagina 105
Sisteme automate liniare - Pagina 106
Sisteme automate liniare - Pagina 107
Sisteme automate liniare - Pagina 108
Sisteme automate liniare - Pagina 109
Sisteme automate liniare - Pagina 110
Sisteme automate liniare - Pagina 111
Sisteme automate liniare - Pagina 112
Sisteme automate liniare - Pagina 113
Sisteme automate liniare - Pagina 114
Sisteme automate liniare - Pagina 115
Sisteme automate liniare - Pagina 116
Sisteme automate liniare - Pagina 117
Sisteme automate liniare - Pagina 118
Sisteme automate liniare - Pagina 119
Sisteme automate liniare - Pagina 120
Sisteme automate liniare - Pagina 121
Sisteme automate liniare - Pagina 122
Sisteme automate liniare - Pagina 123
Sisteme automate liniare - Pagina 124
Sisteme automate liniare - Pagina 125
Sisteme automate liniare - Pagina 126
Sisteme automate liniare - Pagina 127
Sisteme automate liniare - Pagina 128
Sisteme automate liniare - Pagina 129
Sisteme automate liniare - Pagina 130
Sisteme automate liniare - Pagina 131
Sisteme automate liniare - Pagina 132
Sisteme automate liniare - Pagina 133
Sisteme automate liniare - Pagina 134
Sisteme automate liniare - Pagina 135
Sisteme automate liniare - Pagina 136
Sisteme automate liniare - Pagina 137
Sisteme automate liniare - Pagina 138
Sisteme automate liniare - Pagina 139
Sisteme automate liniare - Pagina 140
Sisteme automate liniare - Pagina 141
Sisteme automate liniare - Pagina 142
Sisteme automate liniare - Pagina 143
Sisteme automate liniare - Pagina 144
Sisteme automate liniare - Pagina 145
Sisteme automate liniare - Pagina 146
Sisteme automate liniare - Pagina 147
Sisteme automate liniare - Pagina 148
Sisteme automate liniare - Pagina 149
Sisteme automate liniare - Pagina 150
Sisteme automate liniare - Pagina 151
Sisteme automate liniare - Pagina 152
Sisteme automate liniare - Pagina 153
Sisteme automate liniare - Pagina 154
Sisteme automate liniare - Pagina 155
Sisteme automate liniare - Pagina 156
Sisteme automate liniare - Pagina 157
Sisteme automate liniare - Pagina 158
Sisteme automate liniare - Pagina 159
Sisteme automate liniare - Pagina 160
Sisteme automate liniare - Pagina 161
Sisteme automate liniare - Pagina 162
Sisteme automate liniare - Pagina 163
Sisteme automate liniare - Pagina 164
Sisteme automate liniare - Pagina 165
Sisteme automate liniare - Pagina 166
Sisteme automate liniare - Pagina 167
Sisteme automate liniare - Pagina 168
Sisteme automate liniare - Pagina 169
Sisteme automate liniare - Pagina 170
Sisteme automate liniare - Pagina 171
Sisteme automate liniare - Pagina 172
Sisteme automate liniare - Pagina 173
Sisteme automate liniare - Pagina 174
Sisteme automate liniare - Pagina 175
Sisteme automate liniare - Pagina 176
Sisteme automate liniare - Pagina 177
Sisteme automate liniare - Pagina 178
Sisteme automate liniare - Pagina 179
Sisteme automate liniare - Pagina 180
Sisteme automate liniare - Pagina 181
Sisteme automate liniare - Pagina 182
Sisteme automate liniare - Pagina 183
Sisteme automate liniare - Pagina 184
Sisteme automate liniare - Pagina 185
Sisteme automate liniare - Pagina 186
Sisteme automate liniare - Pagina 187
Sisteme automate liniare - Pagina 188
Sisteme automate liniare - Pagina 189
Sisteme automate liniare - Pagina 190
Sisteme automate liniare - Pagina 191
Sisteme automate liniare - Pagina 192
Sisteme automate liniare - Pagina 193
Sisteme automate liniare - Pagina 194
Sisteme automate liniare - Pagina 195
Sisteme automate liniare - Pagina 196
Sisteme automate liniare - Pagina 197
Sisteme automate liniare - Pagina 198
Sisteme automate liniare - Pagina 199
Sisteme automate liniare - Pagina 200
Sisteme automate liniare - Pagina 201
Sisteme automate liniare - Pagina 202
Sisteme automate liniare - Pagina 203
Sisteme automate liniare - Pagina 204
Sisteme automate liniare - Pagina 205
Sisteme automate liniare - Pagina 206
Sisteme automate liniare - Pagina 207
Sisteme automate liniare - Pagina 208
Sisteme automate liniare - Pagina 209
Sisteme automate liniare - Pagina 210

Conținut arhivă zip

  • ANEXA1.DOC
  • ANEXA2.DOC
  • BIBLIOGRAFIE.DOC
  • CAP1.DOC
  • CAP2-1.DOC
  • CAP2-2.DOC
  • CAP3-1.DOC
  • CAP3-2.DOC
  • CAP3-3.DOC
  • CAP4-1.DOC
  • CAP4-2.DOC
  • CAP5.DOC
  • CAP6.DOC
  • CUPRINS.DOC
  • PREFATA.DOC

Alții au mai descărcat și

Sisteme de Reglare Automată

1. Argument Omul, ca fiinţă superioară, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoaşte şi stăpâni natura, de a dirija fenomene ale...

Studiul și proiectarea unui sistem de reglare automată a nivelului

CAPITOLUL 1 SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ 1.1. Noțiuni introductive Sistemele de reglare automată (SRA) sau pe scurt, automatizarea, sunt des...

Sisteme de Conducere Adaptivă

Cuvântul „simulare” derivă din latinescul „simulatio”, care înseamnă capacitatea de a reproduce, reprezenta sau imita ceva. În matematică ,...

Sistem de reglare automată a temperaturii

Introducere Etapa conducerii complexe a proceselor tehnologice a permis conceperea şi realizarea unor mijloace tehnice care asigură conducerea...

Automatizarea Dispozitivelor de Admisie Supersonice

CAPITOLUL I. Dispozitivele de admisie ale sistemelor de propulsie 1.1. Cerinte. Rol functional Deplasarea unui vehicul aerian în atmosfera...

Sistem de Reglare Automată a Temperaturii

Argument Omul, ca fiinţă superioară, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoaşte şi stăpâni natura, de a dirija fenomene ale naturii...

Automatizarea Centralelor Termoelectrice

I. Introducere O centrală termoelectrică, sau termocentrală este o centrală electrică care produce curent electric pe baza conversiei energiei...

Modelarea și Automatizarea Proceselor Tehnologice

Scurt istoric În procesul cunoasteri omul a fost preocupat din cele mai vechi timpuri, de a dirija fenomenele din natură , în sensul reducerii...

Te-ar putea interesa și

Sisteme de Achiziție Date pentru Măsurarea Turației

INTRODUCERE Relaţia om - calculator este din ce in ce mai dinamică. Extinderea folosirii calculatoarelor in activităţi care erau pană nu demult...

Sistemul de Reglare a Temperaturii și Debitului unui Flux de Aer Recirculat LTR701

1.Introducere Automatica este ramura stiintei care se ocupa cu studiul metodelor si mijloacelor prin intermediul carora se asigura conducerea...

Tren cu levitație magnetică - Maglev

Introducere Un tren cu levitaţie magnetică, sau Maglev, este un tren care utilizează câmpuri magnetice puternice pentru a-şi asigura sustentaţia...

Sistem de reglare automată a temperaturii

Introducere Etapa conducerii complexe a proceselor tehnologice a permis conceperea şi realizarea unor mijloace tehnice care asigură conducerea...

Traductoare - caracteristici și generalități

CAPITOLUL 1 TRADUCTOARE SI SENZORI Traductoare. Caracreristici 1.1 Generalităţi: In diferite aplicaţii practice de conducere automată a unor...

Sistem de Reglare Automată a Temperaturii

Argument Omul, ca fiinţă superioară, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoaşte şi stăpâni natura, de a dirija fenomene ale naturii...

Automatizări

Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMELOR AUTOMATE 1.1. Concepte, metode şi principii Ramura ştiinţei care se ocupă cu studiul metodelor şi...

Introducere în Automatică

Notiunea de sistem. Modele intrare-iesire pentru sisteme dinamice liniar 1.Breviar teoretic 1.1 Notiunea de sistem dinamic liniar Un sistem...

Ai nevoie de altceva?