Buget și Trezorerie Publică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 24408
Mărime: 76.81KB (arhivat)
Cost: Gratis
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI – FACULTATEA DE ŞTIINŢE CENTRUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

Extras din document

CAPITOLUL I

SISTEMUL BUGETAR

1.1 Noţiuni generale privind bugetul

Bugetul poate fi privit sub următoarele aspecte:

- ca document

- ca lege

- ca sistem de fluxuri financiare

- ca instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii

Ca document, bugetul este un plan financiar care cuprinde, într-o anumită ordine, veniturile şi cheltuielile publice pentru o perioadă de timp determinată. Prin intermediul său se stabileşte un raport între veniturile publice, reprezentate în principal de impozite şi taxe şi nevoile sociale, urmărindu-se, pe cât posibil, evitarea inechităţii în repartiţia sarcinilor fiscale asupra membrilor societăţii.

Privit ca lege, bugetul este un act prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice. Sub acest aspect, bugetul prezintă următoarele trăsături:

- este un act de previziune, indicând sursele băneşti ale statului şi destinaţiile acestora;

- este un act de autorizare prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi să perceapă venituri conform prevederilor legale;

- este un act anual, anul bugetar ca perioadă de exerciţiu financiar fiind cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea şi se poate urmări execuţia veniturilor şi cheltuielilor.

Fiind o componentă a finanţelor publice, bugetul exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor publice şi fluxuri financiare ce se degajă în procesul gestionării acestor resurse. În cea mai mare parte, aceste fluxuri îmbracă forma prelevărilor şi transferurilor prin care statul şi colectivităţile locale îşi constituie resursele necesare desfăşurării activităţii.

Deoarece în cadrul bugetului se stabilesc, pe baza unor opţiuni de ordin politic, economic, social, financiar, veniturile, reprezentate în special de impozite şi taxe, acesta poate fi considerat ca un instrument ce reflectă politica fiscală a statului.

1.2. Conţinutul bugetului general consolidat

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, la definirea căreia concură o abordare juridică şi alta economică. Sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.

Deoarece bugetul de stat prevede şi autorizează, în formă legislativă, cheltuielile şi resursele statului se evidenţiază necesitatea aprobării parlamentare a indicatorilor bugetari.

Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu, fiind totodată şi un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestor resurse.

Bugetul de stat se elaborează pentru o perioadă de un an. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi execuţia veniturilor şi cheltuielilor publice intervin neconcordanţe care impun anumite corective şi aprobarea de către puterea legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.

În statele democratice moderne, elaborarea, execuţia şi controlul bugetar sunt realizate în conformitate cu procedurile de drept bugetar şi în cadrul principiilor contabilităţii publice, asigurându-se în egală măsură, un echilibru între puterea legislativă şi cea executivă, în conformitate cu prevederile constituţionale.

Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade, ca şi de interesele grupurilor care exercită puterea politică.

Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi durata de timp pentru care se elaborează bugetul.

Abordarea economică a conceptului de buget subliniază corelaţiile macroeconomice şi, în special, legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. În teoria economică modernă, bugetul este considerat ca o variabilă esenţială în determinarea produsului intern brut şi a nivelului folosirii resurselor. În acest context, politica bugetară generează numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt adesea contradictorii.

Un anumit nivel al produsului intern brut şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelul indicatorilor bugetari şi constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.

Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii se manifestă în dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin intermediul cărora se mobilizează resursele băneşti la dispoziţia statului, iar pe de altă parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse.

Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt în principal relaţii de repartiţie a produsului intern brut în favoarea statului, prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri, la care se adaugă atragerile de disponibilităţi temporar eliberate din economie prin intermediul împrumuturilor de stat interne. Insuficienţa resurselor generate de repartiţia produsului intern brut determina relaţii ale statului cu străinătatea, concretizate în diverse tipuri de finanţări externe.

Repartizarea resurselor prin intermediul bugetului de stat se realizează prin fluxurile reprezentând finanţarea serviciilor publice în conformitate cu gruparea funcţională a cheltuielilor statului.

În economia modernă, bugetul nu mai constituie un simplu document în care se înscriu veniturile şi cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de 12 luni, ci este un instrument de previziune atât pe termen scurt, ca urmare a dimensionării veniturilor şi cheltuielilor publice la nivelul unui an, cât şi pe termen mediu prin elaborarea bugetelor program, mai ales pentru cheltuielile publice de investiţii.

Preview document

Buget și Trezorerie Publică - Pagina 1
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 2
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 3
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 4
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 5
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 6
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 7
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 8
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 9
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 10
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 11
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 12
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 13
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 14
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 15
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 16
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 17
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 18
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 19
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 20
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 21
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 22
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 23
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 24
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 25
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 26
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 27
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 28
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 29
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 30
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 31
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 32
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 33
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 34
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 35
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 36
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 37
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 38
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 39
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 40
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 41
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 42
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 43
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 44
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 45
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 46
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 47
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 48
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 49
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 50
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 51
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 52
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 53
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 54
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 55
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 56
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 57
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 58
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 59
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 60
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 61
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 62
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 63
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 64
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 65
Buget și Trezorerie Publică - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Buget si Trezorerie Publica.doc

Alții au mai descărcat și

Operațiunile Instituțiilor de Credit

Capitolul 1 INSTITUŢIILE DE CREDIT ÎN ROMÂNIA 1.1. Înfiinţarea instituţiilor de credit Sistemul bancar din România este un sistem pe două...

Credit și bănci

Obiectul lectiei: prezentarea configuretiei sistemului bancar, a caracteristicilor activitatilor institutiilor de intermediere financiara, pentru...

Activitatea bancară - SC Horus SA

Societatea pe Acţiuni ,,HORUS”este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 20.06.1995 cu nr.10603069. Societatea este sinestătătoare din...

Factorii determinanți ai cursurilor de schimb

FACTORII DERERMINANŢI AI CURSURILOR DE SCHIMB Cursul de schimb (valutar) este preţul unei monede exprimat într-o monedă străină (valută). Ca orice...

Esența Operațiunilor de Plăți și Decontări în Cadrul Băncii Comerciale

Tema 6: Esenţa operaţiunilor de plăţi şi decontări în cadrul băncii comerciale. 1. Esenţa şi formarea relaţiei bancă-client. Totalitatea...

Operațiuni de plăți și compensări

INSTRUMENTE DE PLATĂ SI CREDIT Instrumentele de plată si credit (efectele de comert sau titlurile financiare, cum mai sunt denumite în literatura...

Tipologia operațiunilor instituțiilor de credit

În prezent, o institutie de credit actioneaza în mare masura ca un intermediar financiar: pentru a obtine fonduri se împrumuta (de la populatie,...

Laborator Financiar-Bancar

Capitolul 1 CADRUL ORGANIZATORIC AL SISTEMULUI FINANCIAR ŞI CONTABIL AL ÎNTREPRINDERII 1.1. Prezentarea firmei a) elemente de identificare:...

Te-ar putea interesa și

Buget și trezorerie publică - Marea Britanie

Introducere Regatul Unit este numit, in mod obisnuit, in romaneste, Marea Britanie. Cea mai mare parte a sa este situata langa coasta continentala...

Buget și trezorerie publică - analiza bugetului Spaniei în perioada 2000-2009

1. Analiza cheltuielilor bugetare COFOG 1.1 Date absolute 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1.2 Indici cu baza fixa 1.3 Indici cu...

Buget și Trezorerie Publică

Introducere Existenţa mai multor bugete în cadrul sistemului de bugete (atât la nivel central, cât şi local) atrage după sine o operaţie de...

Buget și trezorerie publică

La inceput, termenul de trezorerie era identificat cu banii publici, iar ulterior cu o institutie desemnata sa asigure respectarea ansamblului de...

Buget și Trezorerie Publică

CAPITOLUL I 1. Definiți bugetul și bugetul general consolidat. (1 p) 2. Enumerați și prezentați succint structura sistemului bugetar în România....

Buget și trezorerie publică

1.1. Sistemele iniţiativei bugetare În cadrul procesului decizional public, există diferenţe de la o ţară la alta legate de sistemul iniţiativei...

Buget și Trezorerie Publică

Sistemul unitar de bugete la nivel naţional În practică deosebim 2 abordări ale iniţiativei bugetare potrivit cărora distingem: 1 – sistemul...

Buget și trezorerie publică

Cursul I ECONOMIA PUBLICĂ: O REALITATE ŞI UN DOMENIU DE CERCETARE ECONOMICĂ 1.1 Economia publică, ca sector economic 1.1.1. Sectorul public...

Ai nevoie de altceva?