Tranzactii Bursiere
TRANZACTII BURSIERE 1. Clasificarea tranzactiilor Tranzactiile bursiere se refera în sens larg,...
Acest curs prezinta Bursa de Valori Bucuresti. Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).
Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .
Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.
Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!
Domeniu: Banci
Bursa de Valori Bucuresti
Din punc de vedere al regimului juridic, bursele sunt organizate ca institutii publice sau ca persoane juridice private. Legea nr. 52/1994 si O.U.G. nr. 28/2002 au impus organizarea si functionarea Bursei de Valori Bucuresti ca institutie de interes public, cu personalitate juridica, supusa autorizarii C.N.V.M. Legea nr. 297/2004 consacra un nou regim juridic bursei de valori, transformand-o in societate comerciala pe actiuni cu capital privat, desfiintand Asociatia Bursei de Valori.
B.V.B. – societate pe actiuni
Din punct de vedere al regimului juridic, bursele sunt organizate ca institutii publice sau ca persoane juridice private.
Conform art. 285 din Legea nr. 297/2004, societatea comerciala Bursa de Valori SA se va constitui astfel:
- Asociatia Bursei de Valori Bucuresti hotaraste transformarea Bursei de Valori in societatea comerciala pe actiuni.
Mecanismul tranzactiilor la Bursa de Valori Bucuresti
Traditional, tranzactiile bursiere se realizau intr-un spatiu determinat, unde se realizau concentrarea cererii si a ofertei de valori mobiliare. Caracteristica bursei de valori de astazi este aceea ca bursele sunt electronice, ordinele se transmit printr-un sistem computerizat de la sediile intermediarilor, accesul direct si continuu al intermediarilor la informatiile referitoare la pret este asigurat.
Bursa de Valori Bucuresti a utilizat, in perioada 1995-1999, un sistem computerizat de transmitere a ordinelor denumit Sistem de Tranzactionare si Executie Automata (STEA). Sistemul realiza interactiunea ordinelor de vanzare si de plata inregistrate in cadrul bursei si permitea accesul la doua tipuri de pete: piata continua si piata intermitenta.
Piata continua presupune sesiuni de tranzactionare care cuprind: predeschiderea (introducerea ordinelor in sistem), deschiderea (identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si anuntarea cursului de deschidere, alocarea),sesiunea de tranzactionare continua (afisarea ordinelor ramase neexecutate, introducerea si executarea ordinelor in piata continua: raportarea continua a tranzactiilor si transmiterea informatiilor de piata), inchiderea (temporizarea raportului de tranzactionare: afisarea preturilor valorilor mobiliare tranzactionate, introducerea ordinelor destinate urmatoarelor sedinte de tranzactionare). Pe piata intermitenta, sedinta de tranzactionare era alcatuita dintr-una si maxim cinci sesiuni de tranzactionare. O sesiune de tranzactionare cuprindea urmatoarele etape: sesiunea principala (in cadrul acesteia se realiza introducerea ordinelor, fixingul (licitatia), ce presupunea identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si afisarea cursului, alocarea). Sesiunea suplimentara presupunea urmatoarea succesiune a operatiilor: introducerea ordinelor, negocierea surplusului de oferte sau cereri netranzactionate, alocarea.
Sistemul STEA a permis derularea a 4 categorii de tranzactii in piata continua, tranzactii speciale, tranzactii incrucisate (cross) si tranzactii exceptate. Tranzactiile in piata continua se deruleaza pentru actiunile la care se inregistreaza un volum si o frecventa ridicate a ofertelor de vanzare si cumparare, deci exista o piata lichida. Tranzactiile in piata continua presupuneau o succesiune de operatiuni, pornind de la introucerea ordinelor in sistem, pana la executarea acestora si raportarea tranzactiilor.
Tranzactiile speciale erau considerate acele tranzactii cu o valoare de un miliard de lei sau a caror cantitate depasea 5% din emisiunea de valori mobiliare a unui emitent.