Bursa de Valori Bucuresti

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Bursa de Valori Bucuresti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Banci

Extras din document

Bursa de Valori Bucuresti

Din punc de vedere al regimului juridic, bursele sunt organizate ca institutii publice sau ca persoane juridice private. Legea nr. 52/1994 si O.U.G. nr. 28/2002 au impus organizarea si functionarea Bursei de Valori Bucuresti ca institutie de interes public, cu personalitate juridica, supusa autorizarii C.N.V.M. Legea nr. 297/2004 consacra un nou regim juridic bursei de valori, transformand-o in societate comerciala pe actiuni cu capital privat, desfiintand Asociatia Bursei de Valori.

B.V.B. – societate pe actiuni

Din punct de vedere al regimului juridic, bursele sunt organizate ca institutii publice sau ca persoane juridice private.

Conform art. 285 din Legea nr. 297/2004, societatea comerciala Bursa de Valori SA se va constitui astfel:

- Asociatia Bursei de Valori Bucuresti hotaraste transformarea Bursei de Valori in societatea comerciala pe actiuni.

Mecanismul tranzactiilor la Bursa de Valori Bucuresti

Traditional, tranzactiile bursiere se realizau intr-un spatiu determinat, unde se realizau concentrarea cererii si a ofertei de valori mobiliare. Caracteristica bursei de valori de astazi este aceea ca bursele sunt electronice, ordinele se transmit printr-un sistem computerizat de la sediile intermediarilor, accesul direct si continuu al intermediarilor la informatiile referitoare la pret este asigurat.

Bursa de Valori Bucuresti a utilizat, in perioada 1995-1999, un sistem computerizat de transmitere a ordinelor denumit Sistem de Tranzactionare si Executie Automata (STEA). Sistemul realiza interactiunea ordinelor de vanzare si de plata inregistrate in cadrul bursei si permitea accesul la doua tipuri de pete: piata continua si piata intermitenta.

Piata continua presupune sesiuni de tranzactionare care cuprind: predeschiderea (introducerea ordinelor in sistem), deschiderea (identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si anuntarea cursului de deschidere, alocarea),sesiunea de tranzactionare continua (afisarea ordinelor ramase neexecutate, introducerea si executarea ordinelor in piata continua: raportarea continua a tranzactiilor si transmiterea informatiilor de piata), inchiderea (temporizarea raportului de tranzactionare: afisarea preturilor valorilor mobiliare tranzactionate, introducerea ordinelor destinate urmatoarelor sedinte de tranzactionare). Pe piata intermitenta, sedinta de tranzactionare era alcatuita dintr-una si maxim cinci sesiuni de tranzactionare. O sesiune de tranzactionare cuprindea urmatoarele etape: sesiunea principala (in cadrul acesteia se realiza introducerea ordinelor, fixingul (licitatia), ce presupunea identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si afisarea cursului, alocarea). Sesiunea suplimentara presupunea urmatoarea succesiune a operatiilor: introducerea ordinelor, negocierea surplusului de oferte sau cereri netranzactionate, alocarea.

Sistemul STEA a permis derularea a 4 categorii de tranzactii in piata continua, tranzactii speciale, tranzactii incrucisate (cross) si tranzactii exceptate. Tranzactiile in piata continua se deruleaza pentru actiunile la care se inregistreaza un volum si o frecventa ridicate a ofertelor de vanzare si cumparare, deci exista o piata lichida. Tranzactiile in piata continua presupuneau o succesiune de operatiuni, pornind de la introucerea ordinelor in sistem, pana la executarea acestora si raportarea tranzactiilor.

Tranzactiile speciale erau considerate acele tranzactii cu o valoare de un miliard de lei sau a caror cantitate depasea 5% din emisiunea de valori mobiliare a unui emitent.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bursa de Valori Bucuresti.doc