Crize și Instabilitate în Europa

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 9162
Mărime: 35.98KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. dr. Ion Corbu
Universitatea Spiru Haret Bucuresti Facultatea Marketing si Afaceri Economice Internationale Marketingul si managementul activitatilor financiar bancare

Cuprins

CAPITOLUL 1 FOCARE DE CRIZĂ ŞI INSTABILITATE ÎN EUROPA 3

1.1. Surse de instabilitate/crize ce se manifestă în spaţiul/cadrul Uniunii Europene 5

1.2. Surse de instabilitate/crize ce se manifestă în afara spaţiului/cadrului Uniunii

Europene 7

CAPITOLUL 2 ROLUL ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE DE

SECURITATE ÎN MENŢINEREA PĂCII ŞI STABILITĂŢII ÎN EUROPA 10

2.1. Implicarea organizaţiilor internaţionale de securitate în crizele europene.

Succinte studii de caz 11

2.2. Uniunea Europeană, Organizaţia Atlanticului de Nord şi procesul de extindere.

Provocări viitoare 16

CAPITOLUL 3 PROGNOZE REFERITOARE LA VIITORUL EUROPEI 19

BIBLIOGRAFIE 21

Extras din document

CAPITOLUL 1

FOCARE DE CRIZĂ ŞI INSTABILITATE ÎN EUROPA

Transformările produse în mediul internaţional de securitate în ultimul deceniu, cu precădere în ultima sa perioadă, au făcut ca toată atenţia comunităţii internaţionale să se îndrepte către clarificarea unei viziuni care să contribuie la o consolidare a păcii şi securităţii mondiale, deci la reducerea stărilor conflictuale de orice natură, implicit, la reducerea, până la eliminare, acolo unde este posibil, a cauzelor ce le generează. Această viziune presupune, în esenţă, identificarea la scară globală a vulnerabilităţilor, a posibilelor riscuri şi ameninţări ce ar putea conduce la apariţia unor surse de instabilitate sau agravarea unora deja existente. Un element important este însoţirea procesului de identificare a acestora de către analize care să permită crearea de instrumente necesare realizării practice a acestei viziuni, astfel încât să se ob ţină o stare de stabilitate solidă, la diferite niveluri (global, regional sau naţional) şi să împiedice, totodată , apariţia unor surse noi. Este de presupus că acest proces va căpăta anvergură , atât în dimensiunea sa spaţială, cât şi în cea temporală, implicând resurse, strategii multiple şi acţiuni diversificate, în concordanţă cu natura surselor majore de instabilitate.

Astfel, ne vom îndrepta aten ţia, pentru început, asupra surselor de instabilitate existente, dar şi posibile, realizând o clasificare a acestora în funcţie de natura lor, la nivel global, pentru ca apoi să ne concentrăm asupra spaţiului european.

Dup ă natura şi modul de manifestare, sursele de instabilitate îşi pot avea originea la nivel:

- economico-financiar ;

- politic;

- militar;

- social;

- cultural;

- de mediu.

Aceste niveluri reprezintă palierul clasic de desfăşurare a competiţiei pentru resurse, în special cele energetice, a rivalităţilor etnice şi religioase (care, nu de puţine ori, generează conflicte violente de natură etnică, religioasă sau combinate, etnico-religioase, reuşind chiar să transceadă graniţele naţionale, prin existenţa afinităţilor etnice sau religioase, şi să creeze, astfel, instabilitate în zonele de graniţă, apărând riscul de extindere a conflictului pe teritoriile mai multor state) sau a descompunerii statelor.

Acestora li s-au adăugat, în ultimele decenii, surse de instabilitate ce îşi au originea în fenomene ca:

- terorismul;

- proliferarea armelor şi tehnologiilor pentru arme de distrugere în masă;

- traficul de arme şi de droguri;

- imigraţia ilegală.

Spre deosebire de cele care se manifestă în cadrul palierului clasic, acestea din urmă prezintă o caracteristică specială, dată de faptul că urmările lor nu sunt limitate la un nivel anume (de exemplu: politic, economic, social ş.a.), ele fiind resimţite la toate nivelurile acestui palier, ceea ce le face să fie considerate surse majore de instabilitate, cu repercusiuni atât asupra securităţii naţionale, cât şi a celei regionale şi, implicit, globale (atentatele teroriste, de exemplu).

Date fiind obiectivele strategiei de securitate a României, cu accent pe integrarea euro-atlantică, am considerat necesar a ne îndrepta atenţia asupra principalelor surse de instabilitate în Europa.

Ce ar putea destabiliza Europa în acest moment- Care este originea şi natura surselor de instabilitate din Europa- Acestea sunt întrebările pe care le vom considera punctul de pornire în primul capitol al studiului de faţă.

O privire atentă asupra situaţiei actuale ne dezvăluie că sursele de instabilitate de natură militară, la nivelul Europei, sunt în momentul actual extrem de reduse, aproape inexistente, nici un stat neavând interesul de a se confrunta cu arma în mână. Revendicările teritoriale, deşi nu au dispărut complet – cazul fostei Federaţii Iugoslave – se mai fac auzite, rareori, dinspre grupări cu un puternic caracter extremist- naţionalist, ceea ce ne face să afirmăm că există un grad ridicat de stabilitate teritorială. Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, România sunt cazuri concrete. De şi au existat ipoteze asupra unei eventuale stări de instabilitate, capabilă de a genera o criză majoră în România, privind aspectele teritoriale – din cauza minorităţii maghiare, majoritar ă în sud-estul Transilvaniei, dinspre care s-ar putea emite idei separatiste – aceasta nu a ap ărut, unul dintre motive – pe lângă politica de largă deschidere privind minorităţile în România – a fost şi faptul că teritoriile locuite de minoritatea maghiară nu se învecinează direct cu Ungaria. De asemenea, o situaţie specială se înregistrează în Bulgaria, unde minoritatea turcă, comasată în apropierea graniţei cu Turcia, înregistrează o puternică creştere a ratei natalităţii.

Un domeniu care necesită o atenţie sporită în perioada următoare este cel economico-financiar, dezechilibrul economic – încă existent între Vest şi Est (în special în cazul statelor din fosta sferă de influenţă a URSS, printre care şi România) – putând deveni o sursă de instabilitate ce ar putea duce la apariţia unei crize de proporţii în cadrul UE. Aceasta ar fi favorizată de faptul că partea răsăriteană a Europei a ieşit din Războiul Rece, caracterizată de o puternică instabilitate economică. Semnele de slăbiciune economică s -au făcut simţite, pe rând, în Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria, când angrenate în programele de pre-aderare, aceste state au înregistrat întârzieri economice semnificative, unele persistând până astăzi – cazul României şi Bulgariei.

De asemenea, cunoscută fiind dependenţa Europei de resurse energetice externe, se cuvine amintită aici starea de instabilitate poate fi generată prin acţiunea combinată sau separată a unor agenţi a căror natură poate varia, de la atacuri cu bombă până la atacuri cibernetice. Acestea pot afecta în mod negativ infrastructura, iar pentru că infrastructura, în cazul reţelelor de conducte ce transportă petrolul de la sondă până la staţiile de desfacere, este extrem de vastă, o transformă într-o potenţială ţintă a unui adversar. Dependenţa crescută a Europei de resurse energetice externe, ar face ca asemenea atacuri la nivel de infrastructură să aibă două urmări principale: întreruperea fizică a procesului necesar asigurării fluxului energetic normal şi fluctuaţii periculoase ale preţului acestor resurse. Preţul petrolului în special şi cel al energiei în general sunt extrem de sensibile, orice posibil conflict putând genera o creştere excesivă a preţurilor, efectul fiind declanşarea unei crize, majore, în cazul unui sistem energetic precum cel european, care este nevoit să importe cea mai mare parte a energiei. Statisticile interne prevăd, în lipsa unor măsuri care să ducă la îmbunăt ăţirea situaţiei, că importul de energie va atinge în viitorul apropiat un prag de 70% din necesar, punctul nevralgic aflându -se la nivelul importurilor de petrol, care se vor situa la mai mult de 90% din necesar în următoarele două decenii.

Preview document

Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 1
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 2
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 3
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 4
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 5
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 6
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 7
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 8
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 9
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 10
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 11
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 12
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 13
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 14
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 15
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 16
Crize și Instabilitate în Europa - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Crize si Instabilitate in Europa.doc

Alții au mai descărcat și

Audit și Gestiunea Riscului în Activitatea de Creditare

AUDIT ȘI GESTIUNEA RISCULUI ÎN ACTIVITATEA DE CREDITARE INTRODUCERE Riscul şi incertitudinea reprezintă două fenomene cu care oamenii şi...

BCR practică

Mesajul Presedintelui Banca Comerciala Romana încheie anul 2003 cu rezultate financiare pozitive, care ne multumesc si care confirma strategia si...

Garanția creditelor

Necesitatea garantarii creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Deci banca trebuie sa asigure ca agentii economici care trebuie sa...

Proiect economie bancară

1.1. Prezentarea capitolului din acquis-ul comunitar care priveste activitatea financiar bancara: Pentru aderarea la Uniunea Economica si...

Grilă cu răspunsuri informatică de gestiune (baze) 2008-2009 aranjate alfabetic

Accesul la o locatie de memorie se realizeaza prin: a. unitatea aritmetico-logica; b. adresele de memorie; c. adresare de memorie; d. locatii de...

HVB țiriac

Bancile sunt entitati economice specializate, menite sa infaptuiasca in economie creditarea bancara. In acest fel, ele asigura functionarea deplina...

Clienții unei bănci și serviciile oferite

În anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a însemnat concentrarea pe cerinþele clienþilor. Grija principalã era de a identifica...

Te-ar putea interesa și

Dreptul Comunitar și Politica Monetară a Uniunii Europene

INTRODUCERE Pentru a face faţă provocărilor viitoare, cele mai importante sarcini ale Uniunii Europene (U.E.) sunt intensificarea coordonarii...

Rolul Pieței de Capital în Dezvoltarea Economiei

Studiile efectuate pâna acum au lacune în încercarea lor de a face o stricta delimitare între sisteme financiare bazate pe banci si sisteme...

Fenomenul Balcanizării în Contextul Securității Europene

Introducere Principala ameninţare la adresa stabilităţii Europei, din spaţiul non-UE, rămână zona ce poate fi etichetată drept „călcâiul lui...

Problematica Crizelor Financiare Internaționale

Introducere: Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă deopotrivă fundamentală, utilă şi pasionantă pentru lumea din ziua...

Liberalizarea Financiară și Dilemele Politicii Monetare

Introducere Delicat şi dificil în acelaş timp, domeniul financiar şi cel monetar au atras mereu atenţia cercetatorilor de marcă de pretutindeni,...

Caracteristica Relațiilor Valutare Internaționale și a Sistemului Monetar-financiar Internațional

1. Bazele teoretice ale sistemului valutar-financiar internaţional Ca şi alte domenii de activităţi umane, apariţia şi dezvoltarea unor acţiuni de...

Tendințe Actuale în Evoluția Piețelor de Capital în Țarile Dezvoltate

Cap. I.Rolul pieţelor de capital în economie 1.1.Pieţele de capital – instiţutii fundamentale în economia de piaţa ’’Piaţa – afirma economistul...

Globalizarea piețelor financiare

INTRODUCERE lobalizarea reprezintă o realitate a lumii contemporane cu manifestări şi repercusiuni interconectate la toate nivelurile activităţii...

Ai nevoie de altceva?