Cursuri Moneda si Credit

Curs
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 16 fișiere: doc
Pagini : 154 în total
Cuvinte : 42030
Mărime: 324.43KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitru Ionut

Extras din document

MONEDĂ ŞI CREDIT - CURS I

MONEDA : DEFINIRE, FUNCŢII, EVOLUŢIE, CLASIFICARE

1.1. Definirea, funcţiile şi evoluţia monedei

1.2. Clasificarea monedei

1.1. Definirea, funcţiile şi evoluţia monedei

Moneda şi rolul său în economie

a) Moneda deţine în prezent o poziţie dominantă în funcţionarea oricărei economii, reflectând schimbările structurale ale acesteia;

b) Moneda a devenit indispensabilă în raporturile zilnice şi scadenţate dintre persoanele fizice, agenţii economici şi dintre economiile naţionale;

c) Economia modernă este o economie de piaţă, ce nu poate fi analizată distinct de monedă. Economia şi moneda îşi condiţionează reciproc evoluţia.

Generalizând diferitele concepte şi teorii monetare, cu privire la monedă au existat două accepţiuni:

1) Accepţiunea conform căreia moneda este un bun, o marfă care are o existenţă fizică. Această formă a monedei nu mai îndeplineşte în prezent funcţiile banilor.

2) Accepţiunea conform căreia moneda este o creanţă asupra economiei şi asupra emitentului, fiind o expresie a voinţei oamenilor, un semn al monedei-marfă. Moneda este un titlu de credit la putător.

Trăsăturile monedei ca monedă-semn

1) Moneda are un caracter juridic, reprezentând recunoaşterea sa oficială. Aceasta a fost şi este necesară pentru ca folosirea ei să fie facilă şi fără obiecţii din partea deţinătorilor, asigurându-se totodată un control asupra fluxurilor monetare, şi implicit asupra celor economice;

2) Moneda este un bun indirect, care reprezintă un drept de creanţă, un instrument cu utilitate permanentă pentru toţi deţinătorii;

3) Moneda beneficiază de o recunoaştere generală şi universală din partea tuturor deţinătorilor. Această recunoaştere îi conferă monedei o utilitate specifică. Această acceptare s-a bazat/se bazează pe trei fundamente:

-Fundamentul material conform căruia moneda era o marfă cu valoare integrală/intrinsecă deplină;

-Fundamentul instituţional conform căruia moneda este o creanţă asupra economiei/emitentului;

-Fundamentul psiho-social conform căruia valoarea monedei, puterea sa de cumpărare depinde de încrederea celui care o deţine în cel care o emite. Din această încredere rezultă denumirea de monedă de credit sau fiduciară. Acest fundament este la baza Legii lui Gresham:”Moneda rea scoate din circulaţia moneda bună”, respectiv moneda în care se are încredere va fi tezaurizată, economisită, fiind astefel retrasă din circulaţia curentă ca mijloc de plată, funcţie pe care urmează să o îndeplinească moneda mai puţin bună, de care deţinătorii încearcă să scape.

Definirea monedei se realizează prin funcţiile sale:

a) funcţia de instrument unic de intermediere a tranzacţiilor;

b) funcţia de etalon al valorii;

c) fincţia de rezervă a valorii;

d) funcţia de unitate de cont;

e) funcţia de standard al plăţilor amânate (la termen).

a) Moneda ca instrument unic de intermediere a tranzacţiilor

Într-o economie de schimb moneda este instrument unic de intermediere a tranzacţiilor de vânzare/cumpărare a bunurilor şi serviciilor. În această calitate, moneda serveşte drept contrapartidă între cererea şi oferta de bunuri şi servicii. Nevoia de monedă a apărut în economia de schimb. O tranzacţie poate avea loc şi fără monedă, sub forma trocului, dar utilizarea ei facilitează realizarea schimbului, înlocuind inconvenientele trocului ca opraţiune unică: flux real contra flux real. Moneda disociază trocul în două opearaţiuni:

-opraţiunea de vânzare: bun real contra flux monetar;

-operaţiune de cumpărare: flux monetar contra unui bun real.

b) Moneda ca etalon al valorii

În această calitate, moneda măsoară valoarea bunurilor şi serviciilor tranzacţionate. Însuşirile ei o transformă în numitor comun între bunuri şi servicii de naturi diferite (eterogene), acestea fiind ierarhizate valoric pe baza unui etalon unic, moneda. Ca orice etalon, moneda este invariabilă, ceea ce fluctuează este puterea ei de cumpărare, care creşte în perioade de scădere a preţurilor şi scade în caz contrar.

Inavariabilitatea monedei (stabilitatea) în calitatea ei de etalon este o condiţie fundamentală pentru asigurarea schimburilor de echivalenţe în economie. În caz contrar, o reducere a valorii monedei etalon (puterii de cumpărare) afectează interesele deţinătorilor, avantajându-i pe cei care o datorează. Creşterea puterii de cumpărare a monedei etalon prezintă avantaje pentru deţinători şi aduce prejudicii celor care o datorează. De aceea, în contractele comerciale, financiare, valutare, se includ anumite clauze de rectificare a preţurilor, în scopul acoperirii riscurilor de fluctuare a puterii de cumpărare a monedei de contract.

c) Moneda ca rezervă a valorii

Între două tranzacţii, moneda serveşte ca rezervă a puterii de cumpărare, ca instrument de tezaurizare. Moneda se alătură altor active şi intră în structura patrimoniului oricărui agent economic. Acest patrimoniu include:

-Moneda efectivă Piaţa monetară

-Cvasimoneda (depozite la termen şi în vederea economisirii)

-Active financiare: Produse primare (acţiuni, obligaţiuni)

Produse secundare (contracte futures, options) Piaţa financiară

Produse sintetice (indici bursieri)

-Active reale

Spre deosebire de celelalte componente ale patrimoniului, moneda efectivă prezintă

următoarele diferenţe:

-Are un preţ de tranzacţionare foarte redus sau aproape nul în raport cu lichiditatea;

-Randamentul este nul;

-Valoare nominală constantă.

Aşadar: lichiditate maximă, risc minim, randament minim.

Avantajele şi dezavantajele deţinerii de monedă efectivă, conduc pe fiecare agent economic să-şi stabilească preferinţa între toate activele care formează patrimoniul său, respectiv să-şi constituie patrimoniul astfel încât să-şi maximizeze profitul şi să-şi minimizeze riscurile.

Moneda existentă la un moment dat în economie, reprezintă totalitatea activelor ce servesc agenţilor economici ca rezervă a valorii, a puterii de cumpărare. Există trei motive pentru care se constituie rezervele:

1) nesincronizarea între momentele încasărilor şi cele ale plăţilor. Agentul economic primeşte monedă în schimbul unui bun vândut şi o păstrează în scopul achiziţionării altor bunuri în viitor;

2) existenţa unor situaţii neprevăzute;

3)motive de ordin psihologic.

În raport cu celelalte active ce intră în componenţa patrimoniului unui agent economic, moneda efectivă este imediat disponibilă, fără costuri de tranzacţionare, fără riscuri, având lichiditate perfectă.Lichiditatea unui activ depinde de trei elemente:

a) cât de uşor poate fi vândut activul respectiv;

b) ce costuri de tranzacţionare implică transformarea sa în lichiditate efectivă ;

c) cât de previzibil şi de stabil este preţul său;

Moneda efectivă are o lichiditate perfectă.

d) Funcţia de unitate de cont

Din funcţia de etalon al valorii rezultă că toate bunurile din economie sunt evaluate prin preţuri, ceea ce face posibilă realizarea de înregistrări contabile şi efectuarea de analize financiare. Îndeplinind funcţia de unitate de cont, moneda permite realizarea de comparaţii în timp şi cuantificarea valorii adăugate în cadrul unei activităţi economice.

e) Funcţia de standard al plăţilor amânate

Moneda permite exprimarea valorii contractelor pe termen lung, stabilirea în momentul actual a unei sume ce urm,ează a fi încasată /plătită la un moment dat în viitor.

Evoluţia monedei

I. Apariţia monedei

Moneda a părut de timpuriu, fiind prezentă în tranzacţii sub forma unor bunuri obişnuite şi variate. Treptat, s-a ajuns la utilizarea unei mărfi unice drept intermediar în tranzacţii. Utilizarea unei mărfi drept etalon marchează trecerea de la economia naturală la economia de schimb. Marfa aleasă drept etalon permitea vânzarea/cumpărarea bunurilor obişnuite, măsurarea valorii acestora şi economisirea sau tezaurizarea valorii.

Pentru ca o marfă să îndeplinească funcţia de etalon, trebuia să aibă anumite calităţi:

• Durabilitate pentru a conserva valoarea (puterea de cumpărare);

• Divizibilitate pentru a permite efectuarea plăţilor de valori mai mici;

• O valoare proprie/intrinsecă suficient de mare şi stabilă.

În calitate de etalon, o bună perioadă de timp au funcţionat metalele obişnuite, pentru ca

apoi, funcţiile monedei să fie preluate de metalele preţioase (aur, argint).

II. Apariţia monedei de credit

Moneda de credit sau fiduciară îmbracă două forme:moneda de hârtie şi moneda scripturală sau de cont.

Această trecere s-a produs ca urmare a dezvoltării schimbului de bunuri şi servicii care a creat un dezechilibru între cererea şi oferta de monedă-marfă, respectiv de metal monetar.

Moneda de credit are valoare numai dacă circulă, pe când moneda de aur circula pentru că avea valoare.

Această perioadă se caracterizează prin:

-O perioadă de timp moneda semn a funcţionat în paralel cu moneda-marfă, aceasta din urmă având în continuare rolul principal de instrument monetar;

-Treptat, metalul monetar a fost retras din circulaţie şi depozitat la băncile emitente de monedă de hârtie.

Preview document

Cursuri Moneda si Credit - Pagina 1
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 2
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 3
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 4
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 5
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 6
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 7
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 8
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 9
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 10
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 11
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 12
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 13
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 14
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 15
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 16
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 17
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 18
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 19
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 20
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 21
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 22
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 23
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 24
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 25
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 26
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 27
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 28
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 29
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 30
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 31
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 32
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 33
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 34
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 35
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 36
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 37
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 38
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 39
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 40
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 41
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 42
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 43
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 44
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 45
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 46
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 47
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 48
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 49
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 50
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 51
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 52
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 53
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 54
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 55
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 56
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 57
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 58
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 59
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 60
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 61
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 62
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 63
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 64
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 65
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 66
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 67
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 68
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 69
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 70
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 71
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 72
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 73
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 74
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 75
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 76
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 77
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 78
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 79
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 80
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 81
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 82
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 83
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 84
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 85
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 86
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 87
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 88
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 89
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 90
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 91
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 92
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 93
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 94
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 95
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 96
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 97
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 98
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 99
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 100
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 101
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 102
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 103
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 104
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 105
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 106
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 107
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 108
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 109
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 110
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 111
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 112
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 113
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 114
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 115
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 116
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 117
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 118
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 119
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 120
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 121
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 122
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 123
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 124
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 125
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 126
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 127
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 128
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 129
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 130
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 131
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 132
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 133
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 134
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 135
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 136
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 137
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 138
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 139
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 140
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 141
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 142
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 143
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 144
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 145
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 146
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 147
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 148
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 149
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 150
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 151
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 152
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 153
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 154
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 155
Cursuri Moneda si Credit - Pagina 156

Conținut arhivă zip

  • Curs_1_moneda.doc
  • CURS_10.doc
  • CURS_11.doc
  • CURS_12.doc
  • CURS_13.doc
  • CURS_14.doc
  • CURS_15.doc
  • CURS_16.doc
  • Curs_2_moneda.doc
  • Curs_3_moneda.doc
  • Curs_4_moneda.doc
  • Curs_5_moneda.doc
  • Curs_6_moneda_2007.doc
  • Curs_7_moneda.doc
  • Curs_8_sisteme_bancare.doc
  • CURS_9.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Monografic la Tehnica Operatiunilor Bancare - BRD

CAP.1. PREZENTAREA SOCIETATII BANCARE 1.1. PREZENTAREA BRD Banca Româna de Dezvoltare a fost înfiintatÎ prin HotÎrâre de Guvern în decembrie 1990...

Tipuri de Credite Bancare

INTRODUCERE Creditul este o categorie economico-financiară, creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de...

Creditul si Ipoteca

Creditul Trăsături caracteristice Creditul este operaţiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de...

Băncile și Sistemul Bancar

BĂNCILE ŞI SISTEMUL BANCAR 1. Rolul băncilor în economie. Sistemele bancare 2. Banca Centrală 3. Băncile Comerciale 4. Instituţiile financiare...

Prețuri și Concurență

Capitolul 1: Economia de piata – concept si analiza CUVINTE-CHEIE: Piata; Spatiu economic; Mijloace de comunicare pe piata; Cerere; Oferta; Pret;...

Operațiuni de Plăți și Compensări

1. Bancile si relatiile lor cu clientii – fundamente ale sistemului de plati 1.1. Rolul bancilor în economie Cadrul organizatoric specific...

Management Financiar Bancar

1. CONCEPTUL DE MANAGEMENT Întelegând managementul ca fiind „acel proces prin care se coordoneaza, se conduc, se planifica si se controleaza...

Riscul de Rata al Dobanzii - Curs

Pentru masurarea riscului de rata a dobanzii sunt folosite in literatura de specialitate si in practica bancara mai multe tehnici: - Tehnici...

Ai nevoie de altceva?