Economia Romaniei

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Economia Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Banci

Extras din document

Ec rom 1750-1848

Ec rom divizata in cele 3 provincii istorice se caracterizeaza prin amplificarea procesului d destramare a relatiilor feudale in paralel cu aparitia si formarea noilor relatii capitaliste.

Agr=proprietatea pamantului era detinuta de boieri si biserici.Odata cu eliminarea relatiilor d asuprire asupra taranilor se extinde destul de lent munca salariala concomitent cu raspandirea arendasiei.Catre sf sec XVIII,conform statisticilor vremii,aprox 75%din mosiile din Tara Rom sunt exploatate in regim d arenda,iar in Mold si Trans aprox 50%.

Incep sa se extinda si tehnicile moderne d lucru a pamantului precum si importul d seminte.Ca urmare a acestui fapt randamentul in agr creste de 15-20 de ori (o medie superioara ceelei obisnuite in celelalte tari ale Europei in acea per).Cultura d baza ramane porumbul cu o pondere d 80% din productia d cereale a Tarii Rom si 60% in Mold.

Ind=in per 1750-1848 este dominata d bresle si ind casnica,dar apar si primele forme d ind capitalista,proces favorizat d aparitia unor disponibilitati banesti,dar si d aparitia unei forte d munca salariala rezultata din deposedatii d pamant.Principalele ramuri care se dezv au fost mineritul,metalurgia,extractia pietrelor pretioase,ind fierului,extractia sarii.

In ceea ce priveste productia d metale pretioase,in Trans productia medie anuala a crescut d la 950 la 2000 kg la aur,respectiv d la 17.000 la 300.000 kg la argint.La ind fierului in 1750 se construieste la Toplita un cuptor cu o capacitate d 1200 tone.In 1769 incepe constructia intreprinderii metalurgice Resita pusa in functiune in 1771.In dom extractiei sarii puncte d extractie sunt la Ocna Sibiului,Slanic Prahova,Targu Ocna.Alaturi d aceste forme se ind se dezv concomitent si ind casnica:ind d tesaturi,covoare,prod din lemn,fier,morarit si panificatie,tabacitul pieilor,etc.In acelasi timp se manifesta si ind masinista.Prima masina a fost introdusa in minerit in 1838 la Zlatna,prima tesatorie mecanica la Buc in 1843,primul utilaj argicol se foloseste la Cluj in 184,primele laminoare actionate cu abur la Resita in 1846.

Putem aprecia k in ajunul revolutiei d la 1848 ind inregistrase progrese notabile prin aparitia si dezv masinismului si a muncii salariale.in aceste conditii apar noi clase sociale,respectiv burghezia industriala si salariatii kre se aflau intr’o ierarhie diferita k volum in cele 3 provincii romanesti.

Comertul=comertul extrerior al provinciilor rom se realiza in proportie de peste 90-95%.importul era constituit din produse industriale destinate consumului industrial si casnic,iar exportul era reprezentat d cereale,animale ,sare,lemne.Pana in 1850 balanta comerciala a fost deficitara numai in 2 ani,1834-1835 in ceilalti ani fiind excedentara cu un export ce reprezenta dublul importului (la niv anilor 1840 export 48 mil lei,import 25 mil lei).Intr’un interval de 20 d ani exporturile au crescut cu 123% iar importurile cu 57%.Principalul pct d tranzit erau porturile (BR,Gl).

Finantele=in acest interval provinciile istorice nu dispuneau d monede proprii,principalele monede in circulatie fiind galbenul olandez,austriac,francez,belgian,turcesc.Faptul k in toate provinciile romanesti circulau aceleasi monede a reprez un avantaj,un factor favorizat pt comertul dintre acestea.DPDV al creditului,desi se infiinteaza case d economii,case d banca,k forme incipiente d banci,totusi,pana in 1848,dominant era creditul camataresc.In ciuda dificultatilor legate d dominatia straina activitatea ec a provinciilor istorice s’au amplificat iar legaturile ec dintre acestea s’au intensificat.

Agr in 1848-1914

Problema agrara a fost prezenta atat in prevederile programului revolutiei d la 1848 cat si la realizarea statutului modern 1859.Sunt promulgate 2 legi d importanta vitala pt agr,legea agrara si cea rurala,in 1864.Legea agrara reprez o organizatie administrativa conform careia comuna,care pana atunci era intemeiata p mosii feudale devenea o entitate administrativa independenta,astfel boierii erau obligati sa aloce pamant pt biserici,drumuri,iar comuna iesea d sub autoritatea boierilor,devenea pers juridica si era condusa d un consiliu comunal.

Legea rurala avea in vedere improprietarirea taranilor.In acest sens,conform art 10 din lege se desfiintau dijurna,claca si orice alte servicii datorate boierilor.Art 21 din lege mentiona k orice monopol al macelarilor,brutarilor in vatra satului se desfiinteaza.Eliminarea acestor servicii a fost d natura sa contribuie la promovarea relatiilor d piata.

Conform legii rurale pamanturile improprietarite nu puteau fi instrainate timp d 30 d ani decat in vatra satului.In ceea ce priveste productia agr se manifesta cerealizarea productiei,astfel k la inceputul sec XIX s’a ajuns la o productie d 140 d culturi agr pe locuitor.Conform statisticilor vremii Rom detinea recordul in Europa la productiile d porumb,grau si orz pe locuitor,acest lucru a determinat o extindere deosebita a exporturilor cerealelor asa incat intre 1880-1914 Rom a exportat peste 80 mil tone cereale.

Industria (1848-1914)

Desi agr ramane ramura de baza a ec,in aceasta perioada si ind a inregistrat o evolutie semnificativa.La aceasta evolutie a contribuit si adoptarea in 1977 a legii pt incurajarea ind,care prevedea scutiri d impozite si taxe vamale pt importul d utilaje necesar ind.In acest context,la sf sec XIX o statistica a vremii inregistra aproape 13 mii d stabilimente industriale (o statistica facuta de Dionisie Pop Martian,conducatorul oficiului national d statistica).In acest interval se dezvolta:

-ind textila=se infiinteaza in 1854 prima fabrica d postav a lui Mihail Kogalniceanu

-ind hartiei=fabricile d la Busteni si Letea-Bacau

-ind d prelucrare a lemnului=in jurul anului 1900 erau peste 50 d fabrici

-ind cimentului=1889-prima fabrik d ciment la Br,1899-Fabr d ciment la Azuga si Cernavoda

-ind d prelucrare a metalelor=cu produse utilizate in caile ferate Resita

-ind petroliera=1857 se construieste prima rafinarie la Ploiesti cu o capacitate d 3000t/an-Teodor Mehedinteanu.La sf sec XIX apar soc:Steaua Romana,Astra Rom,Soc Rom-Americana=extractia titeiului.

Cu toate progresele inregistrate ind alimentara si chimica detin ponderea cea mai ridicata in total stabilimente ind,aproape 50% si peste 60% din volumul productiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Romaniei.doc