Economie managerială

Curs 1. Economia manageriala. Noţiuni introductive

Manager

O persoană care gestionează resurse cu scopul de a atinge anumite obiective

Economie

Ştiinţa de a lua decizii în condiţiile unor resurse limitate

Economia managerială

Ne arată cum sa gestionăm resursele limitate astfel încât să atingem obiectivele propuse

Economia manageriala. Noţiuni introductive

Ce studiază economia?

Comportamentul individual sau al agenţilor economici şi relaţiile dintre aceştia

Producţia, consumul, schimbul

Economia studiază modul în care societatea foloseşte resursele limitate pentru a satisface nevoi nelimitate

Curs 1 Economia manageriala. Noţiuni introductive

Nevoile şi resursele

Nevoile umane constau în dorinţele, aşteptările, aspiraţiile oamenilor de a-şi însuşi bunuri, toate acestea devenind nevoi efective (reale) în funcţie de gradul dezvoltării economice la un moment dat, precum şi de nivelul de cultură şi civilizaţie a popoarelor şi indivizilor.

Caracteristicile nevoilor

sunt nelimitate ca număr;

sunt limitate în capacitate – satisfacerea unei anumite nevoi presupune consumarea unei cantităţi date dintr-un bun material sau serviciu;

sunt concurente – unele nevoi se extind în detrimentul altora, se înlocuiesc între ele;

sunt complementare – există nevoi ce evoluează în sensuri identice;

orice nevoie se stinge momentan prin satisfacere.

Resursele reprezintă toate elementele furnizate de natură sau de generaţiile anterioare, ce pot fi folosite direct sau indirect pentru a satisface nevoile umane.

Clasificarea resurselor

resurse primare şi derivate;

resurse materiale şi umane.

Legea rarităţii resurselor: volumul, structurile şi calitatea resurselor economice şi bunurilor se modifică mai încet decât volumul, structurile şi intensitatea nevoilor umane.

Costul de oportunitate

Costul de oportunitate reprezintă valoarea bunurilor alternative sacrificate pentru a alege un anumit bun spre a fi consumat sau produs.

Alegerea unei variante implică renunţarea la celelalte posibilităţi; prin urmare, costul de oportunitate este costul renunţării.

Costul alegerii este costul (valoarea) celei mai bune alternative sacrificate.

Curba posibilităţilor de producţie (CPP)

constituie o reprezentare grafică a cantităţii maxime dintr-un bun sau serviciu pe care o economie o poate produce reducând producţia altui bun sau serviciu şi folosind resursele economisite pentru producţia primului bun.

Având în vedere că se referă la cantitatea maximă ce poate fi produsă, ea se mai numeşte şi frontiera posibilităţilor de producţie (FPP).

Concluzii

Managerul ia decizii ţinând cont de următoarele:

Resursele sunt limitate şi nevoile nelimitate;

Orice alegere înseamnă o renunţare;

Instrumente – costul de oportunitate şi curba posibilităţilor de producţie.