Gestionarea Creditelor Bancare

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Gestionarea Creditelor Bancare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 78 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Banci

Extras din document

Analiza istorica a permis distingerea a trei factori esentiali ai evolutiei sistemului bancar: mijloacele de plata, activitatea economica si, indeosebi comerciala. La fel, si viitorul bancilor trebuie analizat pornind de la acesti factori determinanti. Dezvoltarea telematicii (totalitatea serviciilor informatice furnizate printr-o retea de telecomunicatii) si a cartelei cu memorie (cartela in grosimea careia sunt inserate un microprocesor si o memorie electronica), desemnate cu termenul general de memorie electronica, poate sa reprezinte pentru banci o revolutie asemanatoare inventiei cambieie in secolul al XIV-lea sau a monedei fiduciare in secolul al XIX-lea.

Bancile se si pregatesc sa profite de aceasta pentru cresterea rolului lor in economie, dar nimic nu garanteaza faptul ca moneda electronica nu va conduce, dimpotriva, la o “debancarizare” a operatiunilo de plata.

MUTATIILE TEHNOLOGICE CATRE MONEDA ELECTRONICA

Dupa inventia cecului in secolul al XIX-lea, banca nu a cunoscut, spre deosebirede celelalte activitati economice, o evolutie tehnica semnificativa. Informatica nu a patruns efectiv in banci decat incepand cu anii ’70. In loc sa fie tinute manual sau pe masini electromecanice, conturile clientelei si operatiunile contabile corespunzatoare au fost informatizate. Dar, aceste modificari nu au influentat decat activitatea interna a bancilor; mutatiile tehnologice in curs vor avea, desigur, consecinte mai profunde, intrucat se vor extinde la relatiile bancii cu clientela sa.

NOILE TEHNICI

La inceput, schimbarile au fost nesemnificative in ochii clientilor; a fost vorba, in principal, despre existenta cartelelor si de posibilitatea de a scoate bani prin distribuitoare automate de bancnote. Cresterea numarui acestor automate a fost impresionanta.

Cartela respectiva nu a facut altceva decat sa prefigureze pasul urmator. Banda sa magnetica nu continea decat informatiile necesare pentru a identifica posesorul, precum si data si suma ultimei retrageri de numerar. In continuare a aparut cartela “inteligenta”, adica dotata cu microprocesor (cartela cu microprocesor a fost inventata in 1974 de un inginer francez, M. Moreno, care a fondat societatea Innovatron) care-I va permite sa identifice cumparatorul (prin codul sau secret) si sa inregistreze operatiunile. O asemenea cartela poate fi incarcata regulat de la banca si apoi “ descarcata “ regulat la utilizare. Ea ar deveni, astfel, un inlocuitor al monedei fiduciare si deci un adevarat “ portofoliu electronic”.

Dar principalele modificari au in vedere, nu atat cartela, cat mai ales instalatia care o utilizeaza. Ea este in permanenta conectata la calculatoarele bancii (on line); permite, deci, efectuarea unui numar mai mare de operatiuni: consultarea soldului contului, ordin de virament, retragerea de numerar determinata de soldul contului…

Informatica patrunde si in magazine, unde casele de inregistrare clasice devin si ele terminale de calculator (terminale la punctele de vanzare), capabile sa efectueze citirea cartelelor, autentificarea platii facandu-se prin imprimarea codului secret de catre utilizator.

Ceea ce este, insa, si mai novator, este faptul ca banca se instaleaza direct la utilizator. Astfel, intreprinderile pot sa dispuna de calculatoare care sa le asigure un contact permanent cu contul lor si pe care pot efectua operatiuni (viramente, ordine de bursa …), analize ale contului lor sau pot obtine diverse informatii. “Banca la domiciliu” (home banking) nu este apanajul intreprinderilor, persoanele particulare putand sa recurga la acest sistem.

Moneda electronica sau mai degraba, circulatia electronica a monedei este deja pregatita.

CONSECINTELE

Prima consecinta a unei banci… fara bancher se situeaza, evident, la nivelul personalului. Efectele informaticii se fac deja simtite intrucat, efectivele se mentin relativ stabile, desi volumul de munca a crescut simtitor.

Deci, perspectivele deschise de mutatiile tehnologice nu mai pun problema mentinerii efectivelor, ci pe aceea a diminuarii acestora.

Dar, daca intr-un fel sau altul, salariatii vor fi cei care vor suporta consecintele acestor sporuri de productivitate, invers, cine le va culege roadele? Reducerea costurilor intermedierii bancare si ale gestiunii mijloacelor de plata poate sa fie profitabila fie bancilor – cresterea beneficiilor acestora-, fie beneficiarilor de credite (in principal intreprinderile) prin diminuarea dobanzilor, fie posesorilor de depozite (in principal persoane fizice) printr-o dobanda mai ridicata pentru economiile lor. Dar mutatia tehnologica este perceputa de bancheri ca o ocazie istorica, cum nu va mai fi alta in curand, de resezare a costului gestiunii mijloacelor de plata si al intermedierii bancare.

Bancile, sau mai degraba conducerile acestora, inteleg sa profite de ocazie pentru a-si mari beneficiile. Ele invoca ineficienta capitalurilor proprii, riscurile pe care si le asuma prin acordarea de credite si garantii asiguratorii, dezvoltarea cecurilor si a altor mijloace de plata pe care le administreaza “in mod gratuit”, toate acestea pentru a revendica o crestere a profiturilor.

SPRE O DEZINTERMEDIERE?

Desi, dupa sfarsitul ultimului razboi mondial, tendinta de bancarizare a fost semnificativa, unele indicii lasa sa se intrevada o inversare a acestei tendinte intr-un viitor apropiat.

Intr-adevar, functia de intermediere a bancilor tinde sa se diminueze in favoarea dezvoltarii unor circuite scurte, in cadrul carora posesorii de moneda o incredinteaza direct celor care fac imprumuturile, fara sa tranziteze printr-o institutie de credit. Acesta este cazul pietei financiare, adica al schimburilor de actiuni si obligatiuni. Daca piata primara a actiunilor (emisiunea de actiuni noi) este mai importanta, piata obligatiunilor cunoaste, in prezent, o dezvoltare considerabila. Or, aceasta diminueaza proportional activitatea bancara, deoarece economiile astfel plasate provin, in principal, din depuneri bancare, iar obligatiunile reduc proportional necesarul de credite al intreprinderilor.

Alte masuri si tehnici vor favoriza, de asemenea, circuitele scurte, cum ar fi instituirea fondurilor salariale, care permite salariatilor sa depuna o parte din economiile lor la intreprinderea unde lucreaza; si aici, circuitul este scurtat si bancile nu mai intervin.

In plus, noile instrumente financiare introduse dupa 1985: biletele de tezaur, care vor permite intreprinderilor ce dispun de un surplus de lichiditati pe termen scurt sa le dea cu imprumut celor care au nevoie, precum si certificatele de depuneri creeaza o pseudopiata monetara alaturi de piata interbancara. Rezulta si aici o dezintemediere; intreprinderile au, astfel, acces la o piata a lichiditatilor, eventual regularizata prin piata pe termen a instrumentelor financiare, in conditii apropiate de cele ale pietei monetare si fara a tranzita prin banci.

Fisiere in arhiva (1):

  • Gestionarea Creditelor Bancare.doc