Gestionarea Creditelor Bancare

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 21651
Mărime: 80.15KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Analiza istorica a permis distingerea a trei factori esentiali ai evolutiei sistemului bancar: mijloacele de plata, activitatea economica si, indeosebi comerciala. La fel, si viitorul bancilor trebuie analizat pornind de la acesti factori determinanti. Dezvoltarea telematicii (totalitatea serviciilor informatice furnizate printr-o retea de telecomunicatii) si a cartelei cu memorie (cartela in grosimea careia sunt inserate un microprocesor si o memorie electronica), desemnate cu termenul general de memorie electronica, poate sa reprezinte pentru banci o revolutie asemanatoare inventiei cambieie in secolul al XIV-lea sau a monedei fiduciare in secolul al XIX-lea.

Bancile se si pregatesc sa profite de aceasta pentru cresterea rolului lor in economie, dar nimic nu garanteaza faptul ca moneda electronica nu va conduce, dimpotriva, la o “debancarizare” a operatiunilo de plata.

MUTATIILE TEHNOLOGICE CATRE MONEDA ELECTRONICA

Dupa inventia cecului in secolul al XIX-lea, banca nu a cunoscut, spre deosebirede celelalte activitati economice, o evolutie tehnica semnificativa. Informatica nu a patruns efectiv in banci decat incepand cu anii ’70. In loc sa fie tinute manual sau pe masini electromecanice, conturile clientelei si operatiunile contabile corespunzatoare au fost informatizate. Dar, aceste modificari nu au influentat decat activitatea interna a bancilor; mutatiile tehnologice in curs vor avea, desigur, consecinte mai profunde, intrucat se vor extinde la relatiile bancii cu clientela sa.

NOILE TEHNICI

La inceput, schimbarile au fost nesemnificative in ochii clientilor; a fost vorba, in principal, despre existenta cartelelor si de posibilitatea de a scoate bani prin distribuitoare automate de bancnote. Cresterea numarui acestor automate a fost impresionanta.

Cartela respectiva nu a facut altceva decat sa prefigureze pasul urmator. Banda sa magnetica nu continea decat informatiile necesare pentru a identifica posesorul, precum si data si suma ultimei retrageri de numerar. In continuare a aparut cartela “inteligenta”, adica dotata cu microprocesor (cartela cu microprocesor a fost inventata in 1974 de un inginer francez, M. Moreno, care a fondat societatea Innovatron) care-I va permite sa identifice cumparatorul (prin codul sau secret) si sa inregistreze operatiunile. O asemenea cartela poate fi incarcata regulat de la banca si apoi “ descarcata “ regulat la utilizare. Ea ar deveni, astfel, un inlocuitor al monedei fiduciare si deci un adevarat “ portofoliu electronic”.

Dar principalele modificari au in vedere, nu atat cartela, cat mai ales instalatia care o utilizeaza. Ea este in permanenta conectata la calculatoarele bancii (on line); permite, deci, efectuarea unui numar mai mare de operatiuni: consultarea soldului contului, ordin de virament, retragerea de numerar determinata de soldul contului…

Informatica patrunde si in magazine, unde casele de inregistrare clasice devin si ele terminale de calculator (terminale la punctele de vanzare), capabile sa efectueze citirea cartelelor, autentificarea platii facandu-se prin imprimarea codului secret de catre utilizator.

Ceea ce este, insa, si mai novator, este faptul ca banca se instaleaza direct la utilizator. Astfel, intreprinderile pot sa dispuna de calculatoare care sa le asigure un contact permanent cu contul lor si pe care pot efectua operatiuni (viramente, ordine de bursa …), analize ale contului lor sau pot obtine diverse informatii. “Banca la domiciliu” (home banking) nu este apanajul intreprinderilor, persoanele particulare putand sa recurga la acest sistem.

Moneda electronica sau mai degraba, circulatia electronica a monedei este deja pregatita.

CONSECINTELE

Prima consecinta a unei banci… fara bancher se situeaza, evident, la nivelul personalului. Efectele informaticii se fac deja simtite intrucat, efectivele se mentin relativ stabile, desi volumul de munca a crescut simtitor.

Deci, perspectivele deschise de mutatiile tehnologice nu mai pun problema mentinerii efectivelor, ci pe aceea a diminuarii acestora.

Dar, daca intr-un fel sau altul, salariatii vor fi cei care vor suporta consecintele acestor sporuri de productivitate, invers, cine le va culege roadele? Reducerea costurilor intermedierii bancare si ale gestiunii mijloacelor de plata poate sa fie profitabila fie bancilor – cresterea beneficiilor acestora-, fie beneficiarilor de credite (in principal intreprinderile) prin diminuarea dobanzilor, fie posesorilor de depozite (in principal persoane fizice) printr-o dobanda mai ridicata pentru economiile lor. Dar mutatia tehnologica este perceputa de bancheri ca o ocazie istorica, cum nu va mai fi alta in curand, de resezare a costului gestiunii mijloacelor de plata si al intermedierii bancare.

Bancile, sau mai degraba conducerile acestora, inteleg sa profite de ocazie pentru a-si mari beneficiile. Ele invoca ineficienta capitalurilor proprii, riscurile pe care si le asuma prin acordarea de credite si garantii asiguratorii, dezvoltarea cecurilor si a altor mijloace de plata pe care le administreaza “in mod gratuit”, toate acestea pentru a revendica o crestere a profiturilor.

SPRE O DEZINTERMEDIERE?

Desi, dupa sfarsitul ultimului razboi mondial, tendinta de bancarizare a fost semnificativa, unele indicii lasa sa se intrevada o inversare a acestei tendinte intr-un viitor apropiat.

Intr-adevar, functia de intermediere a bancilor tinde sa se diminueze in favoarea dezvoltarii unor circuite scurte, in cadrul carora posesorii de moneda o incredinteaza direct celor care fac imprumuturile, fara sa tranziteze printr-o institutie de credit. Acesta este cazul pietei financiare, adica al schimburilor de actiuni si obligatiuni. Daca piata primara a actiunilor (emisiunea de actiuni noi) este mai importanta, piata obligatiunilor cunoaste, in prezent, o dezvoltare considerabila. Or, aceasta diminueaza proportional activitatea bancara, deoarece economiile astfel plasate provin, in principal, din depuneri bancare, iar obligatiunile reduc proportional necesarul de credite al intreprinderilor.

Alte masuri si tehnici vor favoriza, de asemenea, circuitele scurte, cum ar fi instituirea fondurilor salariale, care permite salariatilor sa depuna o parte din economiile lor la intreprinderea unde lucreaza; si aici, circuitul este scurtat si bancile nu mai intervin.

In plus, noile instrumente financiare introduse dupa 1985: biletele de tezaur, care vor permite intreprinderilor ce dispun de un surplus de lichiditati pe termen scurt sa le dea cu imprumut celor care au nevoie, precum si certificatele de depuneri creeaza o pseudopiata monetara alaturi de piata interbancara. Rezulta si aici o dezintemediere; intreprinderile au, astfel, acces la o piata a lichiditatilor, eventual regularizata prin piata pe termen a instrumentelor financiare, in conditii apropiate de cele ale pietei monetare si fara a tranzita prin banci.

Preview document

Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 1
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 2
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 3
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 4
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 5
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 6
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 7
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 8
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 9
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 10
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 11
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 12
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 13
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 14
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 15
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 16
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 17
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 18
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 19
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 20
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 21
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 22
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 23
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 24
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 25
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 26
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 27
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 28
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 29
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 30
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 31
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 32
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 33
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 34
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 35
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 36
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 37
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 38
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 39
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 40
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 41
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 42
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 43
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 44
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 45
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 46
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 47
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 48
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 49
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 50
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 51
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 52
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 53
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 54
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 55
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 56
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 57
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 58
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 59
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 60
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 61
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 62
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 63
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 64
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 65
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 66
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 67
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 68
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 69
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 70
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 71
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 72
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 73
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 74
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 75
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 76
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 77
Gestionarea Creditelor Bancare - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Gestionarea Creditelor Bancare.doc

Alții au mai descărcat și

Creditul

ACTIVITATEA BANCARA SI SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA 1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE “BANCA” SI EVOLUTIA LUI ÎN TIMP Originea...

Activitati, Tehnici si Strategii privind Creditarea Curenta

Introducere Pornind de la originea cuvântului, de la latinescul “creditum-credere”, care înseamna a crede, a se încrede, a avea încredere, se...

Analiza Tehnicii Operatiunilor Bancare la Banca Transilvania

Cap.1 Prezentarea societatii bancare. Istoric si evolutie 1.1 Momentul istoric al infiintarii Înfiintarea Bancii Transilvania a pornit de la...

Studiul Statistic al Riscului Activității Bancare de Creditare

domenii ale activitatii economice. Activitatea de creditare bancara prezinta importanta atqt in tarile dezvoltate, cqt si in tarile aflate in...

Tehnica Operatiunilor Bancare

Cap.1 Prezentarea societatii bancare. Istoric si evolutie 1.1 Moment istoric VOLKSBANK ROMANIA S.A. a fost înfiintata în anul 2000 sî...

Operatiuni Bancare privind Acordarea de Credite pentru Persoane Fizice - Retail Banking

INTRODUCERE Economia de piaţă presupune în mod necesar existenţa unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităţilor...

Politici de Creditare a Persoanelor Fizice la BCR

INTRODUCERE Creditarea este un concept fundamental frecvent folosit în prezent ,atât în învătământul universitar ,cât şi în practica economică din...

Managementul Riscului Bancar

Introducere Actualitatea temei. La momentul actual, problema managementului riscurilor devine din ce în ce mai actuală. În acelaşi timp, însăşi...

Ai nevoie de altceva?