Modelul IS-LM

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 4534
Mărime: 101.69KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Modelul IS – LM arată legăturile existente intre sectorul bunurilor şi serviciilor şi sectorul monetar, legătura ce există intre pieţele bunurilor şi cea a activelor financiare. In figura 3.4 este prezentată structura modelului.

Variabilele de bază ce fac legătura dintre pieţe sunt PIB / PNB şi rata dobanzii.Teoria macroeconomică modernă (neokeynesianismul) se fundamentează pe modelul IS –LM deoarece acesta oferă un instrument simplu şi puternic de analiză a efectelor politicilor fiscale şi monetare asupra producţiei şi a ratei dobanzii.

3.2.1. Piaţa bunurilor şi serviciilor. Modelul IS

Funcţia IS reprezintă sectorul real al economiei şi explică mecanismul său de funcţionare.Curba IS arată legătura ce există intre ratele dobanzilor şi nivelul outputurilor pentru care cheltuielile planificate egalează venitul agregat (PNB,PIB).

Cu alte cuvinte, fiecare punct de pe curba IS arată combinaţia de venit agregat şi rate ale dobanzilor pentru care investiţiile planificate sunt egale cu acumulările planificate. Curba IS poate fi determinată atat grafic cat şi analitic. In figura 3.5 este ilustrată deducerea grafică a acesteia utilizandu-se 4 cadrane. In analiza efectuată s-au presupus preţurile constante şi o economie inchisă.

Citirea figurilor se efectuează in sens opus acelor de ceasornic, de la (5.a) la (5.d).

Cadranul (5a) prezintă legătura dintre investiţii şi rata dobanzii, respectiv cererea de capital,sau curba eficienţei marginale a capitalului.Cadranul (5b) reprezintă condiţia de echilibru pentru o economie inchisă, respectiv

Economii = Investiţii (S = I), iar geometric este reprezentat de prima bisectoare.

Cererii de investiţii din (5a) ii corespunde in 5(b) acumularea necesară acoperirii acesteia.In cadranul (5c) sunt descrise funcţiile de acumulare analizate in 3.1. Se presupune că economiile au o legătură directă cu venitul astfel incat panta acestor funcţii este pozitivă şi depinde de inclinaţia marginală către economisire (IMS). Echilibrul obţinut in (5b) pentru economii este proiectat in (5c) şi astfel vom obţine venitul agregat necesar generării nivelului corespunzător de economii pentru realizarea echilibrului.

Cadranul (5d) prezintă curba IS. Pe cele două axe avem venitul agregat (Y) care corespunde celui din cadranul (5c) şi rata dobanzii ce corespunde cadranului (5a). Deci, proiecţia cadranelor (5c) şi (5a) in cadranul (5d) conduce la un punct unic de echilibru, respectiv combinaţia de rate de dobanzi şi venit agregat ce determină egalitatea dintre acumularea planificată şi investiţiile planificate, respectiv curba IS. Punctele A şi B ale curbei IS s-au identificat prin mecanismul

prezentat mai sus. Cheltuielile publice pot fi uşor ataşate modelului prin adăugarea lor orizontală in cadranul (5a), la curba CeK, ceea ce va genera o deplasare către dreapta a acestei curbe cu G unităţi,respectiv va fi I + G.

Pentru a descrie influenţa modificării impozitelor vom incepe cu cadranul 5c, in care curba acumulării se va deplasa către dreapta cu T, respectiv va deveni S + T.

In nici unul din cele două cazuri analiza fundamentală nu este modificată, iar curba IS va conţine şi cheltuielile publice precum şi impozitele corespunzătoare.

Modificarea pantei curbei IS depinde de:

- Elasticitatea investiţiilor in raport cu dobanda. Cu cat investiţia este mai senzitivă la rata dobanzii, cu atat IS tinde către orizontală;

- Inclinaţia marginală către economisire (IMS). Cu cat IMS este mai mare, cu atat IS tinde către verticală (este mai inclinată);

- Rata de impozitare. Creşterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS către stanga (se apropie de orizontală) in timp ce scăderea ratei de taxare roteşte către dreapta curba IS (tinde spre verticală).

Deplasările curbei IS rezultă din:

- Modificarea cheltuielilor publice (G). O creştere a cheltuielilor publice va deplasa curba IS la dreapta, in timp ce o readucere a lor o va deplasa către stanga;

- Modificarea volumului absolut al impozitelor (T). O creştere a impozitelor va deplasa curba către stanga, in timp ce o scădere a acestora o va deplasa către dreapta.

Curba IS (Investment – Saving, Investiţii – Acumulare) descrie sectorul real, sectorul bunurilor şi serviciilor din economie şi reprezintă echilibrul in condiţiile in care cererea agregată de bunuri şi servicii este egală cu oferta agregată (pentru orice punct al curbei), respectiv CeA = Y.

De asemenea, se poate determina curba IS analitic, utilizand condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi serviciilor.

Expresia cea mai generală a curbei IS este:

Diferenţiind (3.4) şi considerand G constant, vom obţine:

De aici rezultă că panta curbei IS este negativă.

Preview document

Modelul IS-LM - Pagina 1
Modelul IS-LM - Pagina 2
Modelul IS-LM - Pagina 3
Modelul IS-LM - Pagina 4
Modelul IS-LM - Pagina 5
Modelul IS-LM - Pagina 6
Modelul IS-LM - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Modelul IS - LM.doc

Alții au mai descărcat și

BCR practică

Mesajul Presedintelui Banca Comerciala Romana încheie anul 2003 cu rezultate financiare pozitive, care ne multumesc si care confirma strategia si...

Garanția creditelor

Necesitatea garantarii creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Deci banca trebuie sa asigure ca agentii economici care trebuie sa...

Proiect economie bancară

1.1. Prezentarea capitolului din acquis-ul comunitar care priveste activitatea financiar bancara: Pentru aderarea la Uniunea Economica si...

Grilă cu răspunsuri informatică de gestiune (baze) 2008-2009 aranjate alfabetic

Accesul la o locatie de memorie se realizeaza prin: a. unitatea aritmetico-logica; b. adresele de memorie; c. adresare de memorie; d. locatii de...

HVB țiriac

Bancile sunt entitati economice specializate, menite sa infaptuiasca in economie creditarea bancara. In acest fel, ele asigura functionarea deplina...

Clienții unei bănci și serviciile oferite

În anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a însemnat concentrarea pe cerinþele clienþilor. Grija principalã era de a identifica...

Te-ar putea interesa și

Modelarea și automatizarea unui sistem mecatronic

Mecatronica este un concept japonez care datează din anii 1970 și care poate fi definit ca aplicarea electronicii și tehnologiei calculatoarelor cu...

Modelul Solow de Crestere Economică

Procesul de crestere economică, fenomen care a declansat numeroase discutii pe parcursul timpului, nu s-a desfăsurat în acelasi fel în toate tările...

Modelarea unui Cazan cu Aburi

Introducere Proiectarea sistemelor de control este în momentul de fata caracterizata de un numar mare de cerinte impuse , de competitie, cerinte...

Studiu cu privire la validarea modelelor statistico-matematice de fundamentare a deciziilor în cadrul misiunilor de tragere și indentificarea corecțiilor necesare compatibilizării cu fenomenul real

INTRODUCERE „Fiecare dintre cele două părţi va căuta să prevadă acţiunea celuilalt, trăgând concluzii din caracterul, instituţiile, situaţia şi...

Modelul de afacere - Studiu de caz OVB

SUMMARY The main reason of this paper is to apply the canvas of the business model made by Alexander Osterwalder to the OVB business. The most...

Analiza statistică a proceselor însoțite de histerezis cu ajutorul modelului Ising - Implementare numerică de înaltă performanță pe procesoare grafice

Introducere Cu mult timp în urmă oamenii au utilizat busola în scopuri practice, pentru a se orienta pe oceane și mări, crezînd că acul busolei se...

Modelarea Deciziei în Afaceri - QM

PROBLEMA 1(Programarea liniară) Sc. Roumasport. Srl, firmă autorizată în producerea și comercializarea echipamentelor sportive pentru numeroase...

Modelarea în spațiul 3D

ARGUMENT Modelarea "3D" este o practică relativ noua in ţara noastră. Reprezentarea in "3D" se realizează numai pe calculatoare de ultimă...

Ai nevoie de altceva?