Modelul IS-LM

Modelul IS – LM arată legăturile existente intre sectorul bunurilor şi serviciilor şi sectorul monetar, legătura ce există intre pieţele bunurilor şi cea a activelor financiare. In figura 3.4 este prezentată structura modelului.

Variabilele de bază ce fac legătura dintre pieţe sunt PIB / PNB şi rata dobanzii.Teoria macroeconomică modernă (neokeynesianismul) se fundamentează pe modelul IS –LM deoarece acesta oferă un instrument simplu şi puternic de analiză a efectelor politicilor fiscale şi monetare asupra producţiei şi a ratei dobanzii.

3.2.1. Piaţa bunurilor şi serviciilor. Modelul IS

Funcţia IS reprezintă sectorul real al economiei şi explică mecanismul său de funcţionare.Curba IS arată legătura ce există intre ratele dobanzilor şi nivelul outputurilor pentru care cheltuielile planificate egalează venitul agregat (PNB,PIB).

Cu alte cuvinte, fiecare punct de pe curba IS arată combinaţia de venit agregat şi rate ale dobanzilor pentru care investiţiile planificate sunt egale cu acumulările planificate. Curba IS poate fi determinată atat grafic cat şi analitic. In figura 3.5 este ilustrată deducerea grafică a acesteia utilizandu-se 4 cadrane. In analiza efectuată s-au presupus preţurile constante şi o economie inchisă.

Citirea figurilor se efectuează in sens opus acelor de ceasornic, de la (5.a) la (5.d).

Cadranul (5a) prezintă legătura dintre investiţii şi rata dobanzii, respectiv cererea de capital,sau curba eficienţei marginale a capitalului.Cadranul (5b) reprezintă condiţia de echilibru pentru o economie inchisă, respectiv

Economii = Investiţii (S = I), iar geometric este reprezentat de prima bisectoare.

Cererii de investiţii din (5a) ii corespunde in 5(b) acumularea necesară acoperirii acesteia.In cadranul (5c) sunt descrise funcţiile de acumulare analizate in 3.1. Se presupune că economiile au o legătură directă cu venitul astfel incat panta acestor funcţii este pozitivă şi depinde de inclinaţia marginală către economisire (IMS). Echilibrul obţinut in (5b) pentru economii este proiectat in (5c) şi astfel vom obţine venitul agregat necesar generării nivelului corespunzător de economii pentru realizarea echilibrului.

Cadranul (5d) prezintă curba IS. Pe cele două axe avem venitul agregat (Y) care corespunde celui din cadranul (5c) şi rata dobanzii ce corespunde cadranului (5a). Deci, proiecţia cadranelor (5c) şi (5a) in cadranul (5d) conduce la un punct unic de echilibru, respectiv combinaţia de rate de dobanzi şi venit agregat ce determină egalitatea dintre acumularea planificată şi investiţiile planificate, respectiv curba IS. Punctele A şi B ale curbei IS s-au identificat prin mecanismul

prezentat mai sus. Cheltuielile publice pot fi uşor ataşate modelului prin adăugarea lor orizontală in cadranul (5a), la curba CeK, ceea ce va genera o deplasare către dreapta a acestei curbe cu G unităţi,respectiv va fi I + G.

Pentru a descrie influenţa modificării impozitelor vom incepe cu cadranul 5c, in care curba acumulării se va deplasa către dreapta cu T, respectiv va deveni S + T.

In nici unul din cele două cazuri analiza fundamentală nu este modificată, iar curba IS va conţine şi cheltuielile publice precum şi impozitele corespunzătoare.

Modificarea pantei curbei IS depinde de:

- Elasticitatea investiţiilor in raport cu dobanda. Cu cat investiţia este mai senzitivă la rata dobanzii, cu atat IS tinde către orizontală;

- Inclinaţia marginală către economisire (IMS). Cu cat IMS este mai mare, cu atat IS tinde către verticală (este mai inclinată);

- Rata de impozitare. Creşterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS către stanga (se apropie de orizontală) in timp ce scăderea ratei de taxare roteşte către dreapta curba IS (tinde spre verticală).

Deplasările curbei IS rezultă din:

- Modificarea cheltuielilor publice (G). O creştere a cheltuielilor publice va deplasa curba IS la dreapta, in timp ce o readucere a lor o va deplasa către stanga;

- Modificarea volumului absolut al impozitelor (T). O creştere a impozitelor va deplasa curba către stanga, in timp ce o scădere a acestora o va deplasa către dreapta.

Curba IS (Investment – Saving, Investiţii – Acumulare) descrie sectorul real, sectorul bunurilor şi serviciilor din economie şi reprezintă echilibrul in condiţiile in care cererea agregată de bunuri şi servicii este egală cu oferta agregată (pentru orice punct al curbei), respectiv CeA = Y.

De asemenea, se poate determina curba IS analitic, utilizand condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi serviciilor.

Expresia cea mai generală a curbei IS este:

Diferenţiind (3.4) şi considerand G constant, vom obţine:

De aici rezultă că panta curbei IS este negativă.