Numerarul ca instrument de plată - operațiunile de casierie la bănci

4.1. Numerarul ca instrument de plată

4.1.1. Structura şi caracteristicile numerarului

Numerarul în circulaţie este constituit din bancnotele şi monedele metalice aflate la agenţii economici şi persoane fizice.

Bancnotele sunt titluri de credit emise de Băncile Centrale prin care acestea se obligă să restituie la prezentare valoarea nominală a lor. Bancnotele au avut o evoluţie istorică bogată în cursul căreia, la început, restituirea se făcea sub forma convertibilităţii în aur sai devize.

Bancnota a rămas un titlu de credit, dar, în fapt nimeni nu recurge la restituire. Ea trece din mână în mână ca un titlu de credit, fiecare participant la circuitele valorice fiind deplin încredinţat că va realiza valoarea bancnotei respective prin cumpărarea unei mărfi, plata unei datorii, depunere la bancă, etc.

Monedele sunt piese de metal de forma circulară ce se utilizează din cele mai vechi timpuri. În trecut erau confecţionate din metale preţioase, aur sau argint, formând aşa-zisa monedă cu valoare intrisecă.

Azi monedele sunt confecţionate din aliaje comune, de regulă neferoase, servind ca monedă divizionară, asigurând expresia monedei pt valorile fracţionare al unităţilor monetare.

Numerarul sub forma de bancnote sau monede reprezintă instrumentul de plată inuiţial, de origine, care are şi azi un rol important în economia tuturor ţărilor.

Numerarul are anumite caracteristici care îl situează pe plan superior faţă de alte instrumente de plată:

1. numerarul este un mijloc de plată nedeterminat, respectiv efectuarea plăţii nu e condiţionată de nimic. Suma ce revine beneficiarului îi este remisă fără nicio obligaţie.

2. numerarul este un mijloc de plată general, valabil pt intreaga comunitate de plati si deci acceptabil pt oricare din membrii comunitaţii.

3. numerarul este un mijloc de plată cu efect imediat. Remiterea numerarului către beneficiat are ca urmare stingerea instantanee a obligaţiei care a determinat plata.

4.1.2. Aspecte economice ale utilizării numerarului

Firmele si persoanele sunt deosebit de interesate de a avea lichiditate. A avea lichiditate înseamnă a avea abilitatea de a-ţi plăti obligaţiile financiare la scadenţă.

Lichiditatea reprezintă atat pt firme cat si pt persoane o condiţie vitală in contextul economiei de piata unde „cine nu plăteşte, nu trăieşte“.

Rezervele de numerar reprezintă o cale importantă de a avea posibilităţi de plată în orice moment si de a satisface cerinţele de lichiditate.

Concomitent, a deţine numerar inseamnă:

- a exclude posibilitatea de valorificare a dispoinibilităţilor monetare, intrucât banii păstraţi sub formă de numerar nu aduc venituri;

- a se expune unor primejdii din partea unor raufacatori.

De aceea este pe larg utilizata soluţia depozitelor bancare care în anumite condiţii pot aduce deponenţilor venituri. Activele financiare (obligaţiuni, acţiuni), care aduc venituri mai mari, prezintă anumite dificultăţi:

- necesita timp pt vanzarea lor la bursă, ceea ce insemana întârzieri in trasnformare;

- necesita chelt efective decurgand din diferente intre cursul de cumparare si cel de vanzare si din comisioane, taxe, impozite aferente.

Apar astfel costurile de tranzactie pe care doritorl de lichiditati trebuie sa le suporte.

In alegerea formelor in care trebuie sa-si pastreze rezervele, titularul trebuie sa cumpaneasca intre:

- veniturile posibile a fi realizate pe timpul plasamentului in forma data;

- costurile de tranzactie ce trebuie suportate de titular in momentul in care revine necesara transformarea rezervelor in lichiditati.

In functie de structura obligatiilor posibile se pot formula unele solutii pe segmente:

- pt obligatiile immediate, numerar si depozite;

- pt obligatiile mai indepartate, active financiare usor lichidabile.

4.2. Atribuţii bancare privind confecţionarea şi utilizarea bancnotelor

In fiecare tara, autoritatea monetara detine privilegiul emiterii bancnotelor, monedelor, in general a semnelor monetare. Acest privilegiu e expresia cedarii de catre stat a dreptului regalian de a bate moneda, parte integranta a manifestarii suveranitatii nationale

Structura de cupiuri, trebuie sa corespunda cerintelor desfasurarii circulatiei monetare din tara respectiva, in fct de:

- puterea de cumparare a unitatii monetare;

- sfera traditionala de utilizare a monedei efective, respectiv raportul intre gradul de utilizare a monedei efective si platile fara numerar, potrivit preferintelor populatiei.

Confectionarea bancnotelor in perioada actuala este este reorientata catre lume.

Tehnologiile moderne de confectionare a bancnotelor promoveaza pe scara larga:

- filigramul, desen ce se imprima in corpul hartiei utilizate si care se poate observa prin trasnparenta;

- firul de securitate simplu sau codat introdus in masa biletului dupa diferite tehnologii;

- „efectul de bascula“ realizat cu ajutorul unei cerneli speciale care modifica perceptia culorilor in functie de ungiul sub care se priveste biletul.

Tiparirea in relief, microliteratia si fluorescenta sunt, de asemenea, mijloace importante de evitare a falsificatorilor.

Banca de Emisiune coopereaza cu bancile in vederea asigurarii unui inalt grad de siguranta in toate etapele in care numerarul circula spre banci si intre banci. Dintre masuri se pot mentiona:

- impunerea unei atitudini prudentiale clientilor in asigurarea si protejarea transportului de fonduri intre unitati si banci;

- organizarea colectarii depunerilor de numerar prin sistemul gentilor sigilate.

Gentile sigilate sunt recipiente confectionate, de regule, din panza rezistenta si cu inchizatori cu cifru sau chei speciale. Cheile sau codurile sunt in posesia ambelor parti, banca si firma expeditoare. Numerarul se pune in genti, iar aceasta se inchide si se sigileaza.