Piața Creditului pe Termen Scurt

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 37082
Mărime: 380.83KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Maria Oroian

Cuprins

1.1. Piaţa creditului pe termen scurt – abordarea conceptuală

1.1.1. Conceptul de credit

1.1.2. Tipologia creditelor

1.1.3. Piaţa creditului pe termen scurt

1.1.3.1. Piaţa monetară şi piaţa creditului pe termen scurt

1.1.3.2. Piaţa monetară şi pieţele paralele

1.2. Piaţa naţională a CTS în contextul Noului Acord de Capital, Basel II

1.2.1. Noul Acord de Capital Basel II – caracteristici şi implicaţii

1.2.1.1. Scurt istoric al conceptului

1.2.1.2. Implicaţiile majore şi obiectivele proiectelor derivate din Acordul Basel II

1.2.1.3. Responsabilităţi pentru executivii băncilor care îşi asumă Acordul Basel II

1.2.1.4. Impactul Acordului Basel II asupra unor domenii de activitate

1.2.2. Implementarea Basel II in Europa Centrala si de Est

1.2.3. Implementarea Basel II în România

1.3. Piaţa europeană a CTS şi evoluţia tehnologiei informaţiei

1.3.1. Sistemul european al băncilor centrale

1.3.2. Operaţiuni pe piaţa europeană a CTS

1.3.3. Instituţii participante (contrapartidele)

1.4. Tehnici de creditare pe pieţele financiare internaţionale

1.5. Piaţa interbancară

1.5.1. Piaţa interbancară românească

1.5.2. Piaţa interbancară europeană

Extras din document

I. PIAŢA CREDITULUI PE TERMEN SCURT ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN SCHIMBURILE COMERCIALE INTERNAŢIONALE

1.1. Piaţa creditului pe termen scurt – abordarea conceptuală

1.1.1. Conceptul de credit

Creditul sau relaţia de credit reprezintă o categorie importantă a relaţiilor economice de piaţă. Operaţiunile economice din care decurge această relaţie sunt: vânzarea de mărfuri sau prestarea de servicii a căror plată urmează să se facă la o dată ulterioară, numită scadenţă şi acordarea de împrumuturi în bani unor persoane fizice sau juridice pe o perioadă determinată.

Sub aspect economic, creditul constă în cedarea unor valori de întrebuinţare prezente în schimbul unor valori de primit în viitor.

Termenul de credit provine din limba latină, de la creditum, participiul trecut al verbului credere, semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri, lucrări sau servicii, că va primi în schimb valori corespunzătoare. Această origine a noţiunii de credit scoate în evidenţă un element psihologic absolut necesar existenţei unei operaţiuni de împrumut, “încrederea”. În limba română, cuvântul credit a pătruns în secolul XVIII, preluat din limba franceză prin cuvântul credit.

Analiza apariţiei cuvântului evidenţiază faptul că, pe măsura instituţionalizării funcţiei monetare ca mijloc de plată, a avut loc decalarea în acest timp a actului de vânzare-cumpărare. Acest fenomen explică o conexiune directă între producător şi consumator, între ofertă şi cerere şi între cei doi agenţi economici reprezentativi ai economiei:furnizorul şi beneficiarul. Această relaţie dintre cei doi constituie întrega esenţă a procesului de creditare.

Sub alt aspect, creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici, proces căruia nu-i poate face faţă moneda lichidă, din acest punct de vedere creditul reprezentând o pârghie a desfăşurării oricărui proces economic. La nivelul agentului economic se constată faptul că, pe lângă capitalul propriu, acesta contractează şi împrumuturi, în particular bancare, sub forma creditului.

Într-o altă formulare, creditul este considerat operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, de regulă însoţită de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător .

Depăşind sfera de interese a agentului economic intern, creditul se extinde şi în relaţiile cu partenerii externi .

În literatura de specialitate accepţiunile creditului sunt diferite. Cu toate acestea, le putem grupa în trei categorii:

creditul ca încredere;

creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire;

creditul ca formă a relaţiilor de schimb.

Creditul ca încredere - este o concepţie care plasează la baza relaţiilor de credit ideea de încredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca încredere se fundamentează pe definiţiile date acestui concept, pe etimologia acestui termen. În practică, această încredere se concretizează în relaţiile dintre creditor şi debitor, în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o anumită bonitate, astfel încât să genereze încredere din partea creditorului.

Creditul ca expresie a relaţiilor de schimb - reprezintă „un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare” . Unei asemenea abordări a creditului, îi sunt aduse contraargumente dintre care cel mai puternic este acela potrivit căruia creditul nu este o formă a schimbului, nici din punct de vedere al scopului şi nici al conţinutului material al valorii.

Creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire - reprezintă o abordare care porneşte de la conţinutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei părţi din produsul social de la unii din participanţii la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relaţiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele şi taxele, care au caracter definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relaţii, prin caracterul temporar al transferului din economie.

Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare şi corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare:

Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relaţii de repartiţie a unei părţi din PIB sau din venitul naţional, prin care se mobilizează şi se distribuie disponibilităţile din economie şi se creează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital şi al realizării unor obiective ale politicii economice.

Considerăm că în definirea creditului trebuie luate în considerare trei aspecte :

a) existenţa unor disponibilităţi de monedă la unii agenţi economici

b) pierderea temporară a unor drepturi de către cel ce acordă împrumutul

c) obligativitatea împrumutatului de a restitui împrumutul la termen, numit scadenţă, insoţit în mod obligatotiu de dobândă.

Legea bancară nr. 58/1998 defineşte creditul ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursare a sumei plătite, precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau de orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă sau a altui drept la plata unei sume de bani.

Trăsăturile caracteristice creditului, ca relaţie economică, sunt următoarele:

1) creditul aduce în planul relaţiilor economice două subiecte distincte: creditorul – cel care dă cu împrumut sau vinde pe credit şi are de primit o valoare la scadenţă şi debitorul – cel care primeşte împrumutul sau marfa şi trebuie să restituie suma primită sau să plătească, la scadenţă, valoarea bunului primit.

2) rambursabilitatea lui la o dată reciproc convenită, denumită scadenţă. Promisiunea de rambursare, element esenţial al raportului de credit presupune riscuri şi necesită angajarea unor garanţii.

3) termenul de rambursare ca trăsătură specifică a creditului are o mare varietate; la termene foarte scurte (24 ore – se practică între bănci pe pieţele monetare) şi încheindu-se cu termene de la 30 la 50 ani şi chiar 100 ani (în soluţii recente pentru împrumuturile privind construirea de locuinţe). Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate întreprinderilor sau pentru creditele de consum este caracteristică rambursarea integrală la scadenţă, iar pentru creditele pe termen mijlociu şi lung, rambursarea eşalonată, adică pe parcurs, la termene stabilite, lunare, trimestriale, odată cu părţile cuvenite pentru dobânzi se rambursează şi o parte din împrumut (principal).

4) creditul purtător de dobândă, concretizată în suma de bani plătită de debitor, pentru creditul primit. Sub aspectul stabilităţii, dobânda poate fi fixă, atunci când nivelul ei nu se modifică pentru toată perioada de creditare şi variabilă (sensibilă), care se modifică anual sau chiar la intervale mai scurte (de câteva luni) ca măsură de protecţie a creditorului sau debitorului împotriva pierderilor ce ar putea rezulta din caracterul rigid al nivelului dobânzii pentru o perioadă de timp îndelungată. Dobânda este în mod firesc comună cu conceptul de capital şi cu elementele timp şi risc. În sens restrâns, dobânda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei împrumutate sau preţul folosirii capitalului şi totodată remunerarea riscului pe care îl implică împrumutul respectiv.

5) creditul are o garanţie reală (materială) atunci când un bun existent poate fi vândut în cazul nerambursării creditului sau garanţie personală, în cazul în care este suficient angajamentul personal al debitorului

Preview document

Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 1
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 2
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 3
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 4
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 5
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 6
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 7
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 8
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 9
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 10
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 11
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 12
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 13
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 14
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 15
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 16
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 17
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 18
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 19
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 20
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 21
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 22
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 23
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 24
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 25
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 26
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 27
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 28
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 29
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 30
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 31
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 32
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 33
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 34
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 35
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 36
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 37
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 38
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 39
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 40
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 41
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 42
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 43
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 44
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 45
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 46
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 47
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 48
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 49
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 50
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 51
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 52
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 53
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 54
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 55
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 56
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 57
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 58
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 59
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 60
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 61
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 62
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 63
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 64
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 65
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 66
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 67
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 68
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 69
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 70
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 71
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 72
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 73
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 74
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 75
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 76
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 77
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 78
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 79
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 80
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 81
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 82
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 83
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 84
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 85
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 86
Piața Creditului pe Termen Scurt - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • CTS cap1.doc
  • CTS cap2.doc
  • CTS cap3.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Monografic BCR

1.Prezentare BCR 1.1. Istoricul şi evoluţia BCR Începând cu 1990, datorită liberalizării pieţei bancare, ia nastere un amplu proces de...

Perspectivele Dezvoltării și Diversificării Produselor și Serviciilor Bancare Noi în Băncile Comerciale

În sistemul bancar, activitatea bancară se bazează pe relaţiile de piaţă şi reprezintă unul din cele mai importante sectoare economice a unui stat....

Analiza Creditării pe Termen Scurt

CAPITOLUL 1 CREDITUL BANCAR ÎN ROMÂNIA 1.1. Evoluţia creditului de-a lungul anilor Cu 20 de secole î.e.n., în Codul regelui Hmurabbi din regatul...

Monografie BRD

Cap 1. Prezentarea societăţii bancare.Istoric şi evoluţie 1.1. Momentul istoric al înfiinţării În anul 1923, în România i-a fiinţă Societatea...

Creditarea Persoanelor Juridice la BRD

CAPITOLUL I DESCRIEREA BĂNCII 1.1. INTRODUCERE BRD-GSG a fost înfiinţată prin hotărâre de guvern în decembrie 1990 şi înmatriculată în februarie...

Creditul

I. CREDITUL 1.TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CREDITULUI Creditul reprezintă operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul...

Creditarea Bancara

1. Împrumuturile bancare pe termen mediu şi lung Împrumutul bancar pe termen mediu şi lung este un împrumut obţinut de la bănci sau alte...

Comparatie intre BRD si BCR privind Creditul pentru Locuinte

1. SCURT ISTORIC - ISTORIC BANCA COMERCIALA ROMANA( BCR) Infiintata prin Hotarare de guvern la 1 decembrie 1990 ca societate pe actiuni, Banca...

Ai nevoie de altceva?