Plasamente de Capital

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 230 în total
Cuvinte : 95456
Mărime: 1.42MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

PARTEA I – PATRIMONIUL . 4

CAP. 1: VENITURILE, CHELTUIELILE ªI ECONOMIILE POPULAÞIEI . 4

1.1. CORELAÞII MACROECONOMICE ÎNTRE VENITURI, CHELTUIELI, ECONOMII ªI P.I.B. . 4

1.2. VENITURILE POPULAÞIEI . 10

1.3. NIVELUL ªI STRUCTURA CHELTUIELILOR ªI CONSUMULUI POPULAÞIEI . 22

1.4. DISPONIBILITãþILE ºI ECONOMIILE BãNEºTI ALE POPULAþIEI . 26

1.5. COMPORTAMENTUL DE ECONOMISIRE îN ROMâNIA . 32

CAP. 2 GESTIONAREA PATRIMONIULUI - O VIZIUNE GLOBALÃ . 42

2.1. CICLUL DE VIAÞÃ ªI DURATA GOSPODÃRIILOR . 43

2.2. MASURAREA RENTABILITÃÞII ªI RISCULUI ACTIVELOR PATRIMONIALE . 51

2.3. OPÞIUNEA PENTRU RISC SAU SIGURANÞÃ ÎN PLASAREA ECONOMIILOR ÎN ROMÂNIA. 57

PARTEA A II-A: PLASAMENTELE . 63

CAP. 3 PLASAMENTELE ÎN VALORI MOBILIARE . 63

3.1 PIAÞA FINANCIARÃ - COMPONENTÃ DE BAZÃ A PIEÞEI DE CAPITAL . 63

3.2 EFICIENÞA PIEÞELOR FINANCIARE . 68

3.3 MODELE DE PIAÞÃ EFICIENTE . 72

3.4 MODELE DE ECHILIBRU A ACTIVELOR FINANCIARE ªI PREÞUL RISCULUI . 76

3.5 OBLIGAÞIUNILE, RATA DOBÂNZII ªI INFLAÞIA . 83

3.6 PIEÞELE LA TERMEN ªI CELE CONDIÞIONALE . 86

3.7 ORGANISMELE DE PLASAMENT COLECTIV . 105

3.8 PIAÞA FINANCIARÃ DIN ROMÂNIA – EVOLUÞIE ªI PERSPECTIVE . 118

3.9 CUM POT REUªI PLASAMENTELE PE PIAÞA FINANCIARÃ . 128

CAP. 4 PLASAMENTELE BANCARE . 131

4.1 CARACTERISTICI ªI OBIECTIVE URMÃRITE . 131

4.2 PRODUSE ªI SERVICII OFERITE DE CÃTRE SOCIETÃÞILE BANCARE DIN ROMÂNIA . 133

4.3 EFECTELE PUBLICE – ALTERNATIVÃ DE ECONOMISIRE OFERITÃ DE CÃTRE STAT . 140

4.4 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC – REALIZÃRI ªI PERSPECTIVE . 142

CAP. 5 ASIGURÃRILE DE VIAÞÃ . 148

5.1. OBIECTIVE . 148

5.2. PRODUSE ALE ASIGURÃRII DE VIAÞÃ . 149

5.3. CRITERII DE ANALIZÃ AL UNUI CONTRACT DE VIAÞÃ . 153

5.4. PIAÞA ASIGURÃRILOR DE VIAÞÃ ÎN ROMÂNIA . 158

CAP. 6 INVESTIÞIILE IMOBILIARE . 163

6.1. CARACTERISTICI GENERALE . 163

6.2. CLÃDIRILE . 164

6.3. TERENURILE . 172

CAP. 7 PLASAMENTE DIVERSE . 177

7.1. AURUL – UN PLASAMENT REFUGIU . 177

7.2. MIRAJUL DIAMANTULUI . 181

7.3. OPERELE DE ARTÃ . 182

7.4 ALTE INVESTIÞII POSIBILE . 185

CAP. 8 ASPECTE JURIDICE ªI FISCALE ALE CONSTITUIRII ªI ADMINISTRÃRII AVERII . 191

8.1 REGIMUL DE PROPRIETATE ªI TRANSMITEREA PATRIMONIULUI PERSOANELOR FIZICE . 191

8.2 REGIMUL FISCAL AL PATRIMONIULUI PERSOANELOR FIZICE . 195

CAP. 9 O METODOLOGIE GLOBALÃ PRIVIND STRATEGIA DE PLASARE A ECONOMIILOR . 205

9.1 STRATEGIA DE PLASAMENT ÎN FUNCÞIE DE CICLURILE DE VIAÞÃ ALE PATRIMONIULUI . 206

9.2 ASPECTE METODOLOGICE ALE GESTIONÃRII GLOBALE A PATRIMONIULUI . 210

ÎN LOC DE CONCLUZII . 223

BIBLIOGRAFIE . 226

Extras din document

I N T R O D U C E R E

Autorul lucrãrii ºi-a propus tratarea unui subiect pe care l-a considerat de actualitate, interesant ºi atractiv pentru deþinãtorii de capitaluri disponibile. Titlul însuºi încearcã sã surprindã permanenta preocupare din partea investitorilor, fie ei persoane fizice sau juridice, de-a cãuta ºi gãsi cele mai bune oportunitãþi de plasament pentru economiile lor.

Deoarece tema este deosebit de generoasã din punct de vedere al multiplelor posibilitãþi de abordare, demersul pe care îl întreprindem nu are pretenþia cã acoperã în totalitate vastul domeniu cercetat. Tocmai de aceea, precizãm de la început cã ne-am oprit asupra unui aspect mai puþin abordat în literatura de specialitate din þara noastrã ºi anume, acela al economiilor populaþiei ºi a modalitãþilor de fructificare a acestora. Aceasta deoarece considerãm cã problema plasãrii resurselor financiare acumulate la nivelul populaþiei, în vederea protejãrii acestora împotriva efectelor eroziunii monetare, în condiþii acceptabile de risc, reprezintã o problemã presantã în perioada actualã.

Suntem siguri cã un sondaj de opinie care ar chestiona subiecþii în ceea ce priveºte principalele surse de disconfort ale acestora, vis-a-vis de situaþia lor economicã ºi de siguranþa zilei de mâine, ar plasa pe unul dintre primele locuri problema protejãrii ºi plasãrii în siguranþã a economiilor realizate cu trudã ºi din ce în ce mai greu de cãtre aceºtia.

Realitatea ultimului deceniu, de tranziþie postcomunistã, a demonstrat cã, deseori, rezultatul strãdaniilor depuse de români o viaþã întreagã poate dispare de la o zi la alta. Cauzele sunt multiple, dar în principal trebuie menþionatã înclinaþia spre obþinerea unor câºtiguri cât mai consistente ºi în timp scurt, fãrã a se þine seama de nivelul de risc presupus de oportunitãþile de investire respective. Dacã la aceasta adãugãm ºi cultura economicã precarã a populaþiei, slaba cunoaºtere sau nivelul de înþelegere redus al mecanismelor unei economii de piaþã (aflatã de altfel într-o prelungitã tranziþie), ne putem cu uºurinþã explica succesul unor aºa-ziºi specialiºti în “inginerie financiarã” ºi al produselor de investiþie pe care aceºtia le-au promovat, începând cu Caritas ºi ajungând la F.N.I.

Din pãcate, seria ºi frecvenþa crescutã a “tunurilor” financiare nu ne îndreptãþesc în a fi optimiºti în ceea ce priveºte siguranþa economiilor populaþiei. Mai mult, activitatea persoanelor menþionate anterior a avut ca rezultat discreditarea, în ochii oamenilor de rând, a unor forme sau produse de plasament viabile, care în alte þãri se bucurã de un mare succes (ex: fondurile de investiþii).

Acestea sunt motivele pentru care, în cuprinsul lucrãrii, pe lângã prezentarea surselor, a modului de constituire ºi structurii patrimoniului deþinut de populaþie, a principalelor oportunitãþi de

plasament ale economiilor, am alocat o parte importantã unei pledoarii pe care o facem în favoarea apariþiei ºi dezvoltãrii unei noi profesii, aceea de “consilier în gestionarea patrimoniului”. Menþionãm cã este vorba de o consultanþã oferitã de cãtre persoane specializate, care vizeazã administrarea globalã a patrimoniului persoanelor fizice. Ea presupune o abordare multidisciplinarã, vizând analiza aspectelor de naturã financiarã, juridicã ºi fiscalã ridicate de gestionarea veniturilor ºi averii.

Noþiunea de patrimoniu este la fel de veche ca ºi omenirea, iar gestionarea eficientã a acestuia prezintã interes nu doar pentru deþinãtorul lui, dar ºi pentru bãnci, instituþii financiare ºi nu în ultimul rând pentru stat.

Astfel, în þãrile occidentale dezvoltate, factori precum: erodarea marjelor, constrângerile de bilanþ ºi creºterea riscurilor pe piaþa întreprinderilor, au determinat bãncile sã se reorienteze cãtre populaþie. Ele ºi-au regândit strategiile în sensul diversificãrii produselor ºi serviciilor oferite, aceastã reorganizare fiind acompaniatã de apariþia unor noi specialiºti în domeniul bancar precum consilierii în administrarea patrimoniului.

La aceºtia se adaugã un anumit numãr de intervenienþi non – bancari care sunt reuniþi de împãrtãºirea interesului pentru piaþa gestionãrii patrimoniale, precum:

- profesioniºti care cautã sã valorizeze o expertizã într-un anumit domeniu (consilieri juridici, experþi contabili, notari etc.);

- specialiºti care urmãresc sã-ºi valorifice fondul lor de comerþ asupra unei pãrþi a ofertei patrimoniale (agenþi imobiliari, agenþi de asigurãri etc.);

- profesioniºti ai pieþelor financiare (consultanþi în valori mobiliare).

Datoritã acestor elemente ºi a existenþei unei reale cereri din partea clientelei – persoane fizice, în aceste þãri piaþa consilierii patrimoniale cunoaºte o puternicã expansiune.

Considerãm cã România ar trebui sã se alinieze la aceastã tendinþã generalã, apariþia unei noi profesii de tip liberal, aceea de consilier sau de specialist în gestionarea patrimoniului este nu numai necesarã ci ºi urgentã. Statul ar trebui nu doar sã constate efectele negative ale acþiunilor diferiþilor escroci sau aventurieri care opereazã pe piaþa de capital, ci sã încurajeze (inclusiv prin stimulente de naturã fiscalã) activitatea unor persoane specializate ºi autorizate în consultanþã patrimonialã.

Încercând a da rãspuns la delicata întrebare: Ce facem cu banii noºtrii? autorul acestei lucrãri numeºte speranþa cã ea poate fi un ghid util atât pentru posesorul de economii neavizat, cât ºi pentru viitorii consilieri autohtoni în gestionarea patrimoniului.

Partea I – PATRIMONIUL

Cap. 1: Veniturile, cheltuielile ºi economiile populaþiei

1.1. Corelaþii macroeconomice între venituri, cheltuieli, economii ºi P.I.B.

La nivelul unei economii naþionale se poate afirma, prin definiþie, cã produsele realizate (ca produse finite) în cadrul acesteia, în expresie bãneascã, sunt egale cu veniturile obþinute, respectiv cu suma diferitelor forme de utilizare a acestora. Vânzarea produselor compenseazã eforturile depuse pentru realizarea acestora, venitul astfel obþinut acoperind costul utilizãrii diferiþilor factori de producþie, care vor primi remuneraþia cuvenitã (salariu, dividend, profit, rentã etc.).

Aceste remuneraþii, la rândul lor, vor fi cheltuite sau vor fi economisite. Sumele cheltuite la nivel macroeconomic vor finanþa producþia, închizând astfel cercul fluxurilor valorice, în timp ce sumele economisite, vor avea tendinþa sã iasã din circuitul economic, urmând ca ulterior sã fie reintroduse în aceasta, pe diverse cãi (prezentate ulterior).

Acest circuit poate fi analizat din mai multe puncte de vedere, cel mai relevant fiind descrierea, prin modalitãþi diferite, a principalului agregat macroeconomic al contabilitãþii naþionale, ce reflectã performanþele acesteia, adicã a produsului intern brut (P.I.B.). Acest indicator poate fi definit prin urmãtoarele metode:

a) din punctul de vedere al cheltuielilor efectuate pentru obþinerea de produse finite:

P.I.B. = C + I + G + (E - M), unde:

P.I.B. = produsul intern brut (preþuri de piaþã);

C = cheltuielile de consum final ale populaþiei ºi agenþilor economici;

I = cheltuielile brute efectuate pentru investiþii în cadrul economiei naþionale

(formarea burtã de capital fix);

G = sumele cheltuite de administraþia publicã pentru achiziþionarea de bunuri ºi

servicii;

E = exporturi;

M = importuri;

(E - M) = exportul net.

b) din punct de vedere al veniturilor din care se formeazã P.I.B-ul, se poate construi relaþia:

P.I.B. = w + i + r + p + d + t, unde:

w = venituri salariale;

Preview document

Plasamente de Capital - Pagina 1
Plasamente de Capital - Pagina 2
Plasamente de Capital - Pagina 3
Plasamente de Capital - Pagina 4
Plasamente de Capital - Pagina 5
Plasamente de Capital - Pagina 6
Plasamente de Capital - Pagina 7
Plasamente de Capital - Pagina 8
Plasamente de Capital - Pagina 9
Plasamente de Capital - Pagina 10
Plasamente de Capital - Pagina 11
Plasamente de Capital - Pagina 12
Plasamente de Capital - Pagina 13
Plasamente de Capital - Pagina 14
Plasamente de Capital - Pagina 15
Plasamente de Capital - Pagina 16
Plasamente de Capital - Pagina 17
Plasamente de Capital - Pagina 18
Plasamente de Capital - Pagina 19
Plasamente de Capital - Pagina 20
Plasamente de Capital - Pagina 21
Plasamente de Capital - Pagina 22
Plasamente de Capital - Pagina 23
Plasamente de Capital - Pagina 24
Plasamente de Capital - Pagina 25
Plasamente de Capital - Pagina 26
Plasamente de Capital - Pagina 27
Plasamente de Capital - Pagina 28
Plasamente de Capital - Pagina 29
Plasamente de Capital - Pagina 30
Plasamente de Capital - Pagina 31
Plasamente de Capital - Pagina 32
Plasamente de Capital - Pagina 33
Plasamente de Capital - Pagina 34
Plasamente de Capital - Pagina 35
Plasamente de Capital - Pagina 36
Plasamente de Capital - Pagina 37
Plasamente de Capital - Pagina 38
Plasamente de Capital - Pagina 39
Plasamente de Capital - Pagina 40
Plasamente de Capital - Pagina 41
Plasamente de Capital - Pagina 42
Plasamente de Capital - Pagina 43
Plasamente de Capital - Pagina 44
Plasamente de Capital - Pagina 45
Plasamente de Capital - Pagina 46
Plasamente de Capital - Pagina 47
Plasamente de Capital - Pagina 48
Plasamente de Capital - Pagina 49
Plasamente de Capital - Pagina 50
Plasamente de Capital - Pagina 51
Plasamente de Capital - Pagina 52
Plasamente de Capital - Pagina 53
Plasamente de Capital - Pagina 54
Plasamente de Capital - Pagina 55
Plasamente de Capital - Pagina 56
Plasamente de Capital - Pagina 57
Plasamente de Capital - Pagina 58
Plasamente de Capital - Pagina 59
Plasamente de Capital - Pagina 60
Plasamente de Capital - Pagina 61
Plasamente de Capital - Pagina 62
Plasamente de Capital - Pagina 63
Plasamente de Capital - Pagina 64
Plasamente de Capital - Pagina 65
Plasamente de Capital - Pagina 66
Plasamente de Capital - Pagina 67
Plasamente de Capital - Pagina 68
Plasamente de Capital - Pagina 69
Plasamente de Capital - Pagina 70
Plasamente de Capital - Pagina 71
Plasamente de Capital - Pagina 72
Plasamente de Capital - Pagina 73
Plasamente de Capital - Pagina 74
Plasamente de Capital - Pagina 75
Plasamente de Capital - Pagina 76
Plasamente de Capital - Pagina 77
Plasamente de Capital - Pagina 78
Plasamente de Capital - Pagina 79
Plasamente de Capital - Pagina 80
Plasamente de Capital - Pagina 81
Plasamente de Capital - Pagina 82
Plasamente de Capital - Pagina 83
Plasamente de Capital - Pagina 84
Plasamente de Capital - Pagina 85
Plasamente de Capital - Pagina 86
Plasamente de Capital - Pagina 87
Plasamente de Capital - Pagina 88
Plasamente de Capital - Pagina 89
Plasamente de Capital - Pagina 90
Plasamente de Capital - Pagina 91
Plasamente de Capital - Pagina 92
Plasamente de Capital - Pagina 93
Plasamente de Capital - Pagina 94
Plasamente de Capital - Pagina 95
Plasamente de Capital - Pagina 96
Plasamente de Capital - Pagina 97
Plasamente de Capital - Pagina 98
Plasamente de Capital - Pagina 99
Plasamente de Capital - Pagina 100
Plasamente de Capital - Pagina 101
Plasamente de Capital - Pagina 102
Plasamente de Capital - Pagina 103
Plasamente de Capital - Pagina 104
Plasamente de Capital - Pagina 105
Plasamente de Capital - Pagina 106
Plasamente de Capital - Pagina 107
Plasamente de Capital - Pagina 108
Plasamente de Capital - Pagina 109
Plasamente de Capital - Pagina 110
Plasamente de Capital - Pagina 111
Plasamente de Capital - Pagina 112
Plasamente de Capital - Pagina 113
Plasamente de Capital - Pagina 114
Plasamente de Capital - Pagina 115
Plasamente de Capital - Pagina 116
Plasamente de Capital - Pagina 117
Plasamente de Capital - Pagina 118
Plasamente de Capital - Pagina 119
Plasamente de Capital - Pagina 120
Plasamente de Capital - Pagina 121
Plasamente de Capital - Pagina 122
Plasamente de Capital - Pagina 123
Plasamente de Capital - Pagina 124
Plasamente de Capital - Pagina 125
Plasamente de Capital - Pagina 126
Plasamente de Capital - Pagina 127
Plasamente de Capital - Pagina 128
Plasamente de Capital - Pagina 129
Plasamente de Capital - Pagina 130
Plasamente de Capital - Pagina 131
Plasamente de Capital - Pagina 132
Plasamente de Capital - Pagina 133
Plasamente de Capital - Pagina 134
Plasamente de Capital - Pagina 135
Plasamente de Capital - Pagina 136
Plasamente de Capital - Pagina 137
Plasamente de Capital - Pagina 138
Plasamente de Capital - Pagina 139
Plasamente de Capital - Pagina 140
Plasamente de Capital - Pagina 141
Plasamente de Capital - Pagina 142
Plasamente de Capital - Pagina 143
Plasamente de Capital - Pagina 144
Plasamente de Capital - Pagina 145
Plasamente de Capital - Pagina 146
Plasamente de Capital - Pagina 147
Plasamente de Capital - Pagina 148
Plasamente de Capital - Pagina 149
Plasamente de Capital - Pagina 150
Plasamente de Capital - Pagina 151
Plasamente de Capital - Pagina 152
Plasamente de Capital - Pagina 153
Plasamente de Capital - Pagina 154
Plasamente de Capital - Pagina 155
Plasamente de Capital - Pagina 156
Plasamente de Capital - Pagina 157
Plasamente de Capital - Pagina 158
Plasamente de Capital - Pagina 159
Plasamente de Capital - Pagina 160
Plasamente de Capital - Pagina 161
Plasamente de Capital - Pagina 162
Plasamente de Capital - Pagina 163
Plasamente de Capital - Pagina 164
Plasamente de Capital - Pagina 165
Plasamente de Capital - Pagina 166
Plasamente de Capital - Pagina 167
Plasamente de Capital - Pagina 168
Plasamente de Capital - Pagina 169
Plasamente de Capital - Pagina 170
Plasamente de Capital - Pagina 171
Plasamente de Capital - Pagina 172
Plasamente de Capital - Pagina 173
Plasamente de Capital - Pagina 174
Plasamente de Capital - Pagina 175
Plasamente de Capital - Pagina 176
Plasamente de Capital - Pagina 177
Plasamente de Capital - Pagina 178
Plasamente de Capital - Pagina 179
Plasamente de Capital - Pagina 180
Plasamente de Capital - Pagina 181
Plasamente de Capital - Pagina 182
Plasamente de Capital - Pagina 183
Plasamente de Capital - Pagina 184
Plasamente de Capital - Pagina 185
Plasamente de Capital - Pagina 186
Plasamente de Capital - Pagina 187
Plasamente de Capital - Pagina 188
Plasamente de Capital - Pagina 189
Plasamente de Capital - Pagina 190
Plasamente de Capital - Pagina 191
Plasamente de Capital - Pagina 192
Plasamente de Capital - Pagina 193
Plasamente de Capital - Pagina 194
Plasamente de Capital - Pagina 195
Plasamente de Capital - Pagina 196
Plasamente de Capital - Pagina 197
Plasamente de Capital - Pagina 198
Plasamente de Capital - Pagina 199
Plasamente de Capital - Pagina 200
Plasamente de Capital - Pagina 201
Plasamente de Capital - Pagina 202
Plasamente de Capital - Pagina 203
Plasamente de Capital - Pagina 204
Plasamente de Capital - Pagina 205
Plasamente de Capital - Pagina 206
Plasamente de Capital - Pagina 207
Plasamente de Capital - Pagina 208
Plasamente de Capital - Pagina 209
Plasamente de Capital - Pagina 210
Plasamente de Capital - Pagina 211
Plasamente de Capital - Pagina 212
Plasamente de Capital - Pagina 213
Plasamente de Capital - Pagina 214
Plasamente de Capital - Pagina 215
Plasamente de Capital - Pagina 216
Plasamente de Capital - Pagina 217
Plasamente de Capital - Pagina 218
Plasamente de Capital - Pagina 219
Plasamente de Capital - Pagina 220
Plasamente de Capital - Pagina 221
Plasamente de Capital - Pagina 222
Plasamente de Capital - Pagina 223
Plasamente de Capital - Pagina 224
Plasamente de Capital - Pagina 225
Plasamente de Capital - Pagina 226
Plasamente de Capital - Pagina 227
Plasamente de Capital - Pagina 228
Plasamente de Capital - Pagina 229
Plasamente de Capital - Pagina 230

Conținut arhivă zip

  • Plasamente de Capital.pdf

Alții au mai descărcat și

Plasamentele Bancilor in Romania - Credite Corporate Versus Titluri de Stat

Cap. 1 Caracteristicile plasamentelor bancare în România 1.1 Caracteristici ale plasamentelor bancare în România Plasamentul bancar reprezintă o...

Tranzacții bursiere derulate la Bursa de Valori București

Prin tranzacții bursiere înțelegem: - contractele de vânzare-cumpărare de titluri și alte active financiare, care se încheie pe piața secundară de...

Piața Internațională a Contractelor Derivate

1. Generalităţi privind sfera contractelor derivate Contractele derivate sunt contracte la termen, care au apărut şi s-au dezvoltat în timp, din...

Produsele Ingineriei Financiare Utilizate in Activitatea Bancara

2.1. Contractele forward (rata dobânzii, curs valutar); 2.2.Contractele futures (rata dobânzii, curs valutar, indici bursieri); 2.3.Contractele...

Banci si Finante

Reperele teoriei analizei economice,ecolutia conceptual. Prin traducere din limba greaca termenul “analyzis” se interpreteaza ca...

Esența Operațiunilor de Plăți și Decontări în Cadrul Băncii Comerciale

Tema 6: Esenţa operaţiunilor de plăţi şi decontări în cadrul băncii comerciale. 1. Esenţa şi formarea relaţiei bancă-client. Totalitatea...

Operatiuni de Plati si Compensari

INSTRUMENTE DE PLATĂ SI CREDIT Instrumentele de plată si credit (efectele de comert sau titlurile financiare, cum mai sunt denumite în literatura...

Institutii de credit

- CURS 1: RECAPITULARE - Moneda Moneda si masa monetara - Rata dobanzii - Banca centrala si creatia monetara - Banii si inflatia -...

Ai nevoie de altceva?