Toate cursurile din domeniul Biologie

  • Biotehnologii

    1. Introducere in biotehnologie 1.1. Definitie Conform Comisiei pentru Biotehnologie a Uniunii Europene (1996) biotehnologia consta in “aplicarea principiilor inginereşti şi ştiinţifice pentru procesarea materialelor cu ajutorul agenţilor biologici, pentru obţinerea de bunuri şi servicii”. Federaţia Europeană de Biotehnologie defineşte biotehnologia ca ”utilizarea integrată a ştiinţelor naturale şi ingineriei prin folosirea biosistemelor - celule microbiene, vegetale sau animale, părţi...

  • Microbiologia Produselor Alimentare si Industriale

    Multe aspecte ale vieţii de zi cu zi sunt influenţate de microorganisme pe căi diferite. Aspectele pozitive ale prezenţei microorganismelor se regăsesc în alimentele şi băuturile pe care le consumăm, în sinteza industrială a unor compuşi, în extracţia unor metale preţioase. Sintetizând, menţionăm că unele aplicaţii ale microorganismelor se regăsesc în: - Industria alimentară pentru producerea băuturilor alcoolice, a lactatelor, produselor de panificaţie, producerea de oţet, proteine...

  • Biologie Moleculara 2

    Bucla 1 cuprinde situsul pentru fixarea temporară la ribozom, în timpul sintezei proteice Bucla 4 reprezintă situsul de recunoaştere pentru enzimele ~ ARN sintetaze, care sunt implicate în formarea complexului aminoacil~ ARNt Bucla 3 este numită şi bucla anticodonului, la nivelul său fiind localizat tripletul care realizează recunoaşterea specifică a codonului din ARNm, cu care poate forma legături de hidrogen în timpul fixării ARNt pe complexul ARNm – ribozom. O moleculă tipică de ARNm...

  • Biologie Moleculara

    Miozine I, II şi V - prezente în aproape toate celulele eucariote, cel mai mult studiate. Funcţie comună şi anume sunt proteine motorii. Miozina II este implicată în contracţiile musculare şi totodată în citokineză. Miozinele I şi V sunt implicate în interacţiunile citoschelet – membrană cum ar fi transportul veziculelor membranare. În celulele plantelor se exprimă exclusiv genele care codifică miozinele VII, XI şi XIII. Miozina XI este implicată în curenţii citoplasmatici evidenţiaţi...

  • Structura Acizi Nucleici - Curs General

    Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale chimiei; Apa celulară, ionii anorganici, şi mici molecule organice reprezintă aproximativ 75-80% din greutatea celulei vii; Macromoleculele (proteine, polizaharide, ADN) reprezinta restul. Organisme unicelulare Două tipuri pricipale: bacterii şi archaea Relaţii structurale simple Organisme unicelulare şi multicelulare Plante şi animale...

  • Recombinarea Genetica la Eucariote

    Recombinarea genetică este procesul prin care are loc transferul intra- sau intermolecular a unor secvenţe de ADN, având ca rezultat modificări în înlănţuirea genelor sau a unor părţi din gene. Se poate produce astfel, reasortarea unor nucleotide la nivelul aceleiaşi molecule de ADN sau între molecule separate, rezultând, în final, una sau două molecule recombinate. La eucariote procesul de recombinare genetică este legat de fenomenul sexualităţii şi se realizează în special în cursul...

  • Reglarea Exprimarii Genelor la Eucariote

    La eucariote reglarea genetică are un caracter mult mai complex deoarece: - materialul genetic este complexat cu histone, pentru a forma fibra de cromatină; - reglajul genetic la eucariote este mai complex din cauza existenţei genelor în mozaic, astfel că sinteza ARN se realizează în mai multe etape prin care se elimină intronii; - reglajul genetic la eucariote este afectat de faptul că sinteza proteică se realizează în citoplasmă, iar ARNm trebuie să migreze din nucleu în citoplasmă, la...

  • Reglarea Activitatii Genice

    Necesitatea reglajului activităţii genelor, atât în celula procariotă cât şi în cea eucariotă , este determinată de faptul că la un moment dat funcţionează numai o mică parte din totalitatea genelor. Astfel, în celula bacteriană se aproximează că, în condiţii determinate de mediu, nu se sintetizează decât cca 1 % din totalitatea proteinelor structurale şi enzimelor pentru care există informaţie genetică în genom. Ca urmare, cantitatea de proteine şi în special de enzime sintetizate în celule...

  • Bazele Moleculare ale Producerii Mutatiilor

    Modificările spontane ale AND ce determină apariţia unei mutaţii pot implica un număr variat de perechi de nucleotide : de la o singură pereche (mutaţii punctiforme) la sute de perechi de nucleotide (mutaţii genice sau cromosomale). MUTATIILE PUNCTIFORME – pot fi datorate : substituirii unei perechi de nucleotide de către o alta (mutaţii prin substituţie), eliminării (deleţiei), inserării unei noi perechi de nucleotide (adiţie), inversării unei anumite secvenţe de nucleotide (inversii) sau...

  • Mutatiile si Mutageneza

    Materialul genetic prezintă, în mod normal, o structură de o mare stabilitate, care face să fie protejat faţă de apariţia schimbărilor neprogramate, şi care asigură transmiterea nealterată a structurii cromosomilor de la celulele le mame la celulele fiice şi de la o generaţie la alta. Pe de altă parte, însă, structura ADN, prin fenomenul de tautomerie, poate suferi modificări în proprietăţile de împerechere a bazelor azotate şi de aici în schimbarea de-a lungul generaţiilor a secvenţei de...

  • Determinismul Genetic al Sexelor

    Fenomenul de sexualitate presupune împerecherea organismelor de sex opus spre a realiza unirea gameţilor în cadrul procesului de fecundaţie în urma căruia rezultă zigotul, punctul de plecare în ontogeneza unui nou organism. Momentul cheie în procesul de sexualitate este meioza. În meioză se stabileşte destinul viitorului organism când are loc asortarea independentă a perechilor de factori ereditari cu toată gama de evenimente ce au loc după acest fenomen: separarea şi înjumătăţirea...

  • Tezele Teoriei Cromosomale a Ereditatii

    Analiza genetică realizată în cadrul a numeroase experienţe de încrucişare la D. melanogaster, între tipul normal şi diverse mutante precum şi între diferite mutante, care au implicat indivizi ce se deosebeau prin una sau mai multe perechi de caractere, au arătat că în anumite situaţii există mai multe alele pentru acelaşi caracter, plasate pe acelşi locus pe cromosomii omologi, constituind serii polialele. De asemenea s-a constatat că unele caractere normale ale tipului sălbatic de drosofilă...

  • Mecanismele Ereditatii la Nivel Celular

    În anul 1902, citologul german T. Boveri, descoperă la ariciul de mare Paracentrotus lividus (2n = 36) că dimensiunile şi caracreristicile cromosomilor se păstrează constant de-a lungul generaţiilor. Studiind ovule fecundate cu 2 spermatozoizi diferiţi, el constată că zigoţii triploizi rezultaţi, cu 54 cromosomi, prezintă mitoze anormale, cu distribuţia neregulată a cromosomilor în celulele fiice, rezultând organisme cu numeroase anomalii. Numai indivizii care au 36 de cromosomi (numărul...

  • Interactiuni Nonalelice

    Modificarea raportului mendelian de segregare poate fi datorat nu numai interacţiunilor dintre genele alele ci şi interacţiunii dintre genele nealele. Acestea sunt gene plasate fie în loci diferiţi, pe acelaşi cromosom, fie pe cromosomi diferiţi, neomologi, ele afectând acelaşi caracter. Uneori, în urma interacţiunii dintre genele nealele, se modifică felurile fenotipurilor nu însă şi numarul acestora, astfel că, aparent, raportul de segregare nu se modifică. 1. Păstrarea raportului de...

  • Interactiuni Genice

    Experienţele realizate de cercetatori, asupra unor organisme variate, pentru elucidarea determinismului genetic al diferitelor caractere ereditare, au evidenţiat o abatere semnificativă de la rapoartele de segregare obţinute la mazare. Cauza principală a acestor variaţii este aceea că respectivele caractere nu sunt trăsături simple, de tip mendelian, ci mult mai complexe determinate uneori de interacţiunea mai multor gene. Interacţiunile alelice Analizele genetice efectuate la diferite...

Pagina 10 din 14