Toate cursurile din domeniul Biologie

  • Reglarea Activitatii Genice

    Necesitatea reglajului activităţii genelor, atât în celula procariotă cât şi în cea eucariotă , este determinată de faptul că la un moment dat funcţionează numai o mică parte din totalitatea genelor. Astfel, în celula bacteriană se aproximează că, în condiţii determinate de mediu, nu se sintetizează decât cca 1 % din totalitatea proteinelor structurale şi enzimelor pentru care există informaţie genetică în genom. Ca urmare, cantitatea de proteine şi în special de enzime sintetizate în celule...

  • Bazele Moleculare ale Producerii Mutatiilor

    Modificările spontane ale AND ce determină apariţia unei mutaţii pot implica un număr variat de perechi de nucleotide : de la o singură pereche (mutaţii punctiforme) la sute de perechi de nucleotide (mutaţii genice sau cromosomale). MUTATIILE PUNCTIFORME – pot fi datorate : substituirii unei perechi de nucleotide de către o alta (mutaţii prin substituţie), eliminării (deleţiei), inserării unei noi perechi de nucleotide (adiţie), inversării unei anumite secvenţe de nucleotide (inversii) sau...

  • Mutatiile si Mutageneza

    Materialul genetic prezintă, în mod normal, o structură de o mare stabilitate, care face să fie protejat faţă de apariţia schimbărilor neprogramate, şi care asigură transmiterea nealterată a structurii cromosomilor de la celulele le mame la celulele fiice şi de la o generaţie la alta. Pe de altă parte, însă, structura ADN, prin fenomenul de tautomerie, poate suferi modificări în proprietăţile de împerechere a bazelor azotate şi de aici în schimbarea de-a lungul generaţiilor a secvenţei de...

  • Determinismul Genetic al Sexelor

    Fenomenul de sexualitate presupune împerecherea organismelor de sex opus spre a realiza unirea gameţilor în cadrul procesului de fecundaţie în urma căruia rezultă zigotul, punctul de plecare în ontogeneza unui nou organism. Momentul cheie în procesul de sexualitate este meioza. În meioză se stabileşte destinul viitorului organism când are loc asortarea independentă a perechilor de factori ereditari cu toată gama de evenimente ce au loc după acest fenomen: separarea şi înjumătăţirea...

  • Tezele Teoriei Cromosomale a Ereditatii

    Analiza genetică realizată în cadrul a numeroase experienţe de încrucişare la D. melanogaster, între tipul normal şi diverse mutante precum şi între diferite mutante, care au implicat indivizi ce se deosebeau prin una sau mai multe perechi de caractere, au arătat că în anumite situaţii există mai multe alele pentru acelaşi caracter, plasate pe acelşi locus pe cromosomii omologi, constituind serii polialele. De asemenea s-a constatat că unele caractere normale ale tipului sălbatic de drosofilă...

  • Mecanismele Ereditatii la Nivel Celular

    În anul 1902, citologul german T. Boveri, descoperă la ariciul de mare Paracentrotus lividus (2n = 36) că dimensiunile şi caracreristicile cromosomilor se păstrează constant de-a lungul generaţiilor. Studiind ovule fecundate cu 2 spermatozoizi diferiţi, el constată că zigoţii triploizi rezultaţi, cu 54 cromosomi, prezintă mitoze anormale, cu distribuţia neregulată a cromosomilor în celulele fiice, rezultând organisme cu numeroase anomalii. Numai indivizii care au 36 de cromosomi (numărul...

  • Interactiuni Nonalelice

    Modificarea raportului mendelian de segregare poate fi datorat nu numai interacţiunilor dintre genele alele ci şi interacţiunii dintre genele nealele. Acestea sunt gene plasate fie în loci diferiţi, pe acelaşi cromosom, fie pe cromosomi diferiţi, neomologi, ele afectând acelaşi caracter. Uneori, în urma interacţiunii dintre genele nealele, se modifică felurile fenotipurilor nu însă şi numarul acestora, astfel că, aparent, raportul de segregare nu se modifică. 1. Păstrarea raportului de...

  • Interactiuni Genice

    Experienţele realizate de cercetatori, asupra unor organisme variate, pentru elucidarea determinismului genetic al diferitelor caractere ereditare, au evidenţiat o abatere semnificativă de la rapoartele de segregare obţinute la mazare. Cauza principală a acestor variaţii este aceea că respectivele caractere nu sunt trăsături simple, de tip mendelian, ci mult mai complexe determinate uneori de interacţiunea mai multor gene. Interacţiunile alelice Analizele genetice efectuate la diferite...

  • Ereditatea Mendeliana

    Ereditatea mendeliană (genetica mendeliană sau Mendelism) reprezintă un set de principii sau legi legate de transmiterea ereditară a caracterelor de la parinti la descendenţi. Deşi hibridarea a fost practicata din cele mai vechi timpuri (odată cu introducerea în cultură a plantelor şi cu practica de creştere a animalelor) primul om de ştiinţă care a intreprins un studiu sistematic asupra comportării caracterelor ereditare la genitori şi la generaţiile obţinute prin încrucişare a fost Gregor...

  • Proliferare si Diferentiere Celulara

    Toate ţesuturile sunt constituite din celule si substanţă intercelulară. Substanţa intercelulară poate fi reprezentată într-o cantitate ce diferă în funcţie de ţesut: foarte redusă cum întâlnim în ţesutul epitelial sau abundentă în ţesutul conjunctiv. La ţesutul conjunctiv în această substanţă se găsesc şi elemente fibrilare. Atât substanţa intercelulară cât şi fibrele sunt produse de elaborare ale celulelor tisulare locale. Astfel devine clar că elementul constitutiv de bază al fiecărui...

  • Mitoza

    Organismul uman adult constă din aproximativ 10¹5 celule rezultate toate dintr-o celulă unică - zigotul. O parte din celule îmbătrânesc şi se dezintegrează sau sunt angajate în procese complexe de diferenţiere, de aceea este necesară compensarea constantă a pierderilor de celule din sistemele celulare. Această compensare se realizează prin diviziunea celulară. Toate celulele organismului uman, în afara celulelor nervoase sunt capabile să se multiplice, deci să formeze celule fiice cu...

  • Nucleul

    Nucleul este structura cea mai specializată a celulei, care asigură ereditatea şi coordonează majoritatea reacţiilor de sinteză conform specificităţii biologice a celulei. Este un corp veziculos în general, cu forma sferică sau ovoidă, bine circumscris, cuprins în masa citoplasmatică a celulei. Dintre substanţele care intră în constituţia sa , cea mai caracteristică este cromatina, puternic bazofilă. Forma nucleilor: În mod obişnuit, forma nucleului este a celulei din care face parte: -...

  • Organizarea Ultrastructurala a Celulei Eucariote - Organitele Digestiei Celulare, Organitele Motilitatii Celulare si Incluziunile

    C. ORGANITELE DIGESTIEI CELULARE: 1. LIZOZOMII (figurile 1, 2) Definiţie sunt organite membranare de formă sferică sau ovoidală, Localizare prezente în citoplasma tuturor celulelor ce excepţia hematiilor Dimensiuni majoritatea sunt vizibili doar la micro scopul electronic, dar există şi lizozomi de talie mare (din leucocitele PMN) care sunt vizibili şi în microscopia fotonică. Tipuri lizozomi primari (omogeni) fără activitate lizozomi secundari (heterogeni) pot fi: - heterofagozomi -...

  • Inginerie Genetica

    CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de realizare "in vitro" a unor molecule de ADN noi prin îmbinarea de fragmente provenite fie din genomul unor specii biologice diferite, fie de la aceeaşi specie. Imbinarea respectivelor fragmente se realizează într-o ordine diferită de cea naturală, astfel încât elementele genetice utilizate capătă o structură aparte, conferind organismului...

Pagina 10 din 14