Toate cursurile din domeniul Biologie

  • Biotehnologia Mediului

    Biotehnologia mediului Biotehnologia are ca obiect utilizarea integratã a biochimiei, microbiologiei si ingineriei pentru obtinerea de bunuri industriale, agricole, protectia sãnãtãtii sau protectia mediului folosind potentialul microorganismelor, celulelor animale sau vegetale cultivate sau unor pãrti ale acestora Obiective: 1. Eliminarea poluãrii existente în mediu (apã, sol, aer), prin detectia contaminantilor si bioremediere. Etapele reducerii poluãrii: - determinarea naturii...

  • Elemente de Genetica Populatiilor

    LEGEA (PRINCIPIUL) HARDY-WEINBERG (AL ECHILIBRULUI ) În anul 1908, matematicianul englez G.H. Hardy şi medicul german W. Weinberg, studiind în mod independent frecvenţa genelor şi a genotipurilor într-o populaţie panmictică, au încercat să dea un răspuns la întrebarea ce se întâmplă cu frecvenţa acestora în generaţia descendentă, în absenţa forţelor evolutive, punând astfel bazele geneticii populaţiilor. Conform Legii Hardy Weinberg, într-o populaţie panmictică aflată în echilibru şi având...

  • Toxicologie

    INTOXICATII CU PLANTE CE CONTIN GLUCOALCALOIZI INTOXICATIA CU SOLANINA Solanina este principalul glucoalcaloid de interes toxicologic care se gaseste in numeroase plante ce apartin FAMILIEI SOLANACEAE. SOLANUM TUBEROSUM  CARTOFUL Denumiri populare: crumpe, barabule, picioici. Planta este cultivata pentru tuberculii sai bogati in amidon sau in scopuri industriale, utilizati in hrana omului si animalelor. Principii toxici: Toate partile plantei contin solanina, dar in special fructele....

  • Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice

    CLASIFICAREA MACRONEVERTEBRATELOR DUPĂ DIFERITE CRITERII Organismele bentonice au fost clasificate după o serie întreagă de criterii. Luând drept criteriu lungimea organismelor ce vieţuiesc pe fundul apelor, acestea au fost împărţite în trei grupe: microbentonice (mai mici de 0,1 mm), mezo(meio)bentonice (între 0,1 şi 2 mm) şi macrobentonice (peste 2 mm). După relaţia existentă între hidrobionţi şi substratul pe care sau în care habitează, se deosebesc două categorii de organisme şi...

  • Cursuri privind Alimentatia Speciala

    I. CONSUMUL ALIMENTAR RISCURI ŞI TENDINŢE ÎN ALIMENTAŢIE În ultimele 2 decade, atât datele din anchetele familiale, cât şi cele furnizate de FAO arată că în Europa, în contextul scăderii veniturilor medii reale, există, surprinzător, o stabilitate în consumul caloric, menţinută, probabil, prin consumul caloriilor ieftine. În rândul familiilor sărace şi, mai ales, în familiile de şomeri din România consumul mediu caloric (calculat pe baza coşului de consum) a fost sub cantitatea minimă...

  • Bolile Monogenetice

    Bolile monogenice Bolile monogenice pot fi definite ca boli produse de mutaţia unei singure gene. Mutaţia va determina un efect primar (o proteină anormală), care va determina un efect secundar la nivel celular sau tisular şi apoi un efect terţiar la nivelul unui sau mai multor organe şi în final al întregului organism. Acele boli monogenice pentru care s-a identificat efectul primar (deci pentru care a fost descrisă proteina anormală) se numesc boli moleculare. Primele boli moleculare au...

  • Genetica Bacteriana

    E reprezetată de cromosom şi de plasmide. CROMOSOMUL: ADN CIRCULAR, dublu helicoidal, lungime 1,1 mm, bazele ca la om- A,T, G, C, are 2000 de gene ce codifică aproximativ 2000 de proteine, rar: ADN linear (Borrelia). Genotip- totalitatea genelor, fenotip- genele care se manifestă în diferite caractere. PLAZMIDE: elemente facultative extracromosomiale, ADN CIRCULAR, dublu helicoidal. Asigură caractere noi bacteriei. Pot fi: 1. autonome, replicare liberă în citoplasmă, sau 2....

  • Dinamica Raspunsului Imun

    Functionalitatea sistemului imunitar se suprapune modelului general al arcului reflex:presupune un flux informational care cuprinde un excitant specific fata de un receptor,o cale aferenta,un organ central,o cale eferenta si efectorii raspunsului imun. Particularitatile generale ale raspunsului imun Elaborarea raspunsului imun fata de o substanta non-self este un proces fiziologic ce se caracterizeaza printr-o mare mare eficienta si suplete si prezinta urmatoarele trasaturi generale:...

  • Biologie Celulara

    Capitolul 1. Unitatea de baza a vietii: celula 1.1. Ce este o celulã? elulele sunt unitãti structurale care compun corpul unei plante sau al unui animal dar pot forma si organisme unicelulare. Unul din caracteristicile comune tuturor celulelor este aspectul de “saci care cuprind apã". Acesti “saci” sunt delimitati de un dublu strat fosfolipidic, numit membranã. Membrana este semipermeabilã, permitând numai anumitor particule sã treacã în si din celulã, blocând trecerea altora. C...

  • Biomateriale

    OBIECTIVE - Clasificarea materialelor, considerând criterii diferite (compozitie, proprietãti, utilizãri); - Descrierea, compararea, evaluarea si alegerea biomaterialelor care îndeplinesc functii de utilizare definite; - Proiectarea rutei de procesare potrivite, pentru o compozitie datã, în vederea obtinerii structurii si texturii adecvate, având în vedere o anumitã functie de utilizare în domeniul biomedical; - Selectarea si utilizarea metodelor experimentale care permit...

  • Analizatorul Acustico-Vestibular

    pavilion conduct auditiv extern membrana timpanica Prin trompa lui Eustachio comunica cu nazofaringele Transmiterea sunetelor nu se face pasiv prin ciocan, nicovala si scarita, ci prin contractiile muschilor ciocanului si scaritei 1. Vestibul osos 2. Canale semicirculare osoase 3. Cohlee osoasa Vestibul membranos Canale semicirculare membranoase Melc membranos (canal cohlear) Vestibulul membranos: 2 vezicule suprapuse = utricula + sacula Canal osos, spiralat, rasucit de 2 ori si...

  • Circuitul Biogeochimic al Carbonului

    Carbonul este un element biogen esential pentru toate sistemele biologice deoarece intra intr-o serie de combinatii anorganice sau organice. Rolul CO2 in circuitul carbonului este doarte important prin faptul ca este fixat in procesul de fotosinteza cu producerea unei game largi de produsi organici, care in medie ajung anual peste 30 milioane tone C in regiunile terestre. O importanta deosebita in activitatea microorganismelor o are degradarea constituientilor organici fixati prin...

  • Les Virus

    Les virus 1. Structure du virus 2. Les bactériophages 3. Classification des virus 4. L’infection virale 5. L'organisme infecté Le thème représente La structure des virus, les caractéristiques de base des vireons ; La classification des virus, Les bactériophages, les fonction des bactério­phages et leur rôle dans la distruction des cellules hotes : L’infection virale, les étapes de vie des virus; Les objectives spécifiques Décrire la structure des virus; Expliqué le mécanisme...

  • La Morphologie et L'Anatomie des Champignons

    La morphologie et l’anatomie des champignons 1. Caractéristiques générales des champignons 2. La classification des champignons 3. Les moisissures 3.1 Classe des zygomycètes 3.2 Classe des ascomycètes 3.3 Classe des deutéromycètes Le thème représente La morphologie des champignons, les caractéristiques de base; La classification des champignons en hétérotrophes, autotrophes et absorbotrophes; La repro­duction des champignons; La morphologie des moisissures; La caractéristique...

  • Tesuturi

    Tesutul este o grupare de celule diferentiale care au aceeasi structura, forma si indeplinesc aceeasi functii. In alcatuirea organelor participa unul sau mai multe tipuri de tesuturi care constituie parenchimul sau partea functinala si stroma care asigura functionarea. I. TESUTUL EPITELIAL Epiteliile sunt constituite din sau mai multe straturi de celule legate intre ele. Epiteliile formeaza epiderma la contactul cu mediul extern, captusesc calitatile care comunica cu exteriorul si anume:...

Pagina 5 din 14