Toate cursurile din domeniul Biologie

  • Genetica

    CAPITOLUL I 1. Genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilităţii organismelor vii 1.1. Definiţia şi obiectul de studiu Genetica este ştiinţa biologică a cărei obiect de studiu îl constituie ereditatea şi variabilitatea organismelor, stabilind mecanismele care asigură conservarea informaţiei genetice precum şi cele ale modificării ereditare. Anul apariţiei geneticii ca ştiinţă este 1865, când GREGOR MENDEL a emis primele legi ale eredităţii, redescoperite în 1900 de HUGO de VRIES, CORRENS şi...

  • Compozitia Solului

    Solul = sistem deschis, schimba materie si energie cu atmosfera, biosfera si hidrosfera. Solul sufera transformari continue chimice si biologice care il leaga de atmosfera si hidrosfera. Continutul elementar mediu al scoartei terestre si al plantelor Constituenti minerali Fractiunea minerala nealterata = fragmente de roca de diverse dimensiuni sau fragmente de minerale primare care nu au suferit vreo modificare a structurii chimice. Minerale vs Roci Mineralele = substante naturale...

  • Pedogeneza

    Solificare sau pedogeneză = proces de formare al solului Initial = numai litosfera formată numai din minerale şi roci primare compacte = aspect stâncos, masiv In timp = o serie de procese de transformare a rocilor primare si a mineralelor cu formarea stratului afanat = sol FACTORII CARE INFLUENTEAZA PEDOGENEZA Factori atmosferici; Agenti ai hidrosferei; Agenti ai biosferei. ETAPELE FORMĂRII SOLURILOR ALTERAREA Definitie: = fragmentarea /dezagregarea rocilor in fragmente din ce in...

  • Introducere Sol

    PEDOLOGIA = Ştiinţa care studiază geneza, evoluţia, structura şi distribuţia solurilor. Cat sol se gaseste pe glob? Suprafaţa totală este limitată geografic = 13,4 miliarde hectare din care: 13,13 % suprafeţe arabile (1,75 miliarde ha.), 30,71% pajişti, 32% păduri. Ce este solul? Este baza unui intreg ecosistem Organismele vii care traiesc pe / in sol sunt determinate de proprietatile solului. stratul natural de la suprafaţa scoarţei terestre; proprietăţi şi funcţii specifice;...

  • Structura ADN

    SUPORTUL MOLECULAR AL EREDITATII MENDEL- 1865- notiunea de” FACTOR EREDITAR” GRIFFITH- 1928 – efectul transformant al capsulei polizaharidice de diplococus pneumoniae AVERY, CARTY, MacLEOD, 1944 –ADN FACTOR TRANSFORMANT MODEL EXPERIMENTAL PE SOARECI INOCULATI CU TULPINI DE DIPLOCOCUS PNEUMONIAE: (VIRULENTE- S, NEVIRULENTE- R) 1) AMESTEC TULPINI R CU PROTEINE DIN TULPINI S 2) CULTIVAREA FORMEI R CU ARN DIN TULPINI S 3) CULTIVAREA TULPINII R CU CAPSULA MUCOPOLIZAHARIDICA DIN TULPINA...

  • Etapele unui Proces Biotehnologic

    Elaborarea şi industrializarea unei tehnologii de biosinteză presupune parcurgerea mai multor faze constând în cercetări la nivel de: laborator, pilot şi industrial. Aceste cercetări permit transpunerea procedeului de biosinteză de la o fază la alta. 1. FAZA DE LABORATOR Cercetările de obţinere a unui produs prin biosinteză încep cu lucrări de laborator care sunt prezentate în cele ce urmează. Izolarea şi selecţia. Se izolează şi se selectează un mare număr de microorganisme cunoscute din...

  • Biotehnologii

    1. Introducere in biotehnologie 1.1. Definitie Conform Comisiei pentru Biotehnologie a Uniunii Europene (1996) biotehnologia consta in “aplicarea principiilor inginereşti şi ştiinţifice pentru procesarea materialelor cu ajutorul agenţilor biologici, pentru obţinerea de bunuri şi servicii”. Federaţia Europeană de Biotehnologie defineşte biotehnologia ca ”utilizarea integrată a ştiinţelor naturale şi ingineriei prin folosirea biosistemelor - celule microbiene, vegetale sau animale, părţi...

  • Microbiologia Produselor Alimentare si Industriale

    Multe aspecte ale vieţii de zi cu zi sunt influenţate de microorganisme pe căi diferite. Aspectele pozitive ale prezenţei microorganismelor se regăsesc în alimentele şi băuturile pe care le consumăm, în sinteza industrială a unor compuşi, în extracţia unor metale preţioase. Sintetizând, menţionăm că unele aplicaţii ale microorganismelor se regăsesc în: - Industria alimentară pentru producerea băuturilor alcoolice, a lactatelor, produselor de panificaţie, producerea de oţet, proteine...

  • Biologie Moleculara 2

    Bucla 1 cuprinde situsul pentru fixarea temporară la ribozom, în timpul sintezei proteice Bucla 4 reprezintă situsul de recunoaştere pentru enzimele ~ ARN sintetaze, care sunt implicate în formarea complexului aminoacil~ ARNt Bucla 3 este numită şi bucla anticodonului, la nivelul său fiind localizat tripletul care realizează recunoaşterea specifică a codonului din ARNm, cu care poate forma legături de hidrogen în timpul fixării ARNt pe complexul ARNm – ribozom. O moleculă tipică de ARNm...

  • Biologie Moleculara

    Miozine I, II şi V - prezente în aproape toate celulele eucariote, cel mai mult studiate. Funcţie comună şi anume sunt proteine motorii. Miozina II este implicată în contracţiile musculare şi totodată în citokineză. Miozinele I şi V sunt implicate în interacţiunile citoschelet – membrană cum ar fi transportul veziculelor membranare. În celulele plantelor se exprimă exclusiv genele care codifică miozinele VII, XI şi XIII. Miozina XI este implicată în curenţii citoplasmatici evidenţiaţi...

  • Structura Acizi Nucleici - Curs General

    Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale chimiei; Apa celulară, ionii anorganici, şi mici molecule organice reprezintă aproximativ 75-80% din greutatea celulei vii; Macromoleculele (proteine, polizaharide, ADN) reprezinta restul. Organisme unicelulare Două tipuri pricipale: bacterii şi archaea Relaţii structurale simple Organisme unicelulare şi multicelulare Plante şi animale...

  • Recombinarea Genetica la Eucariote

    Recombinarea genetică este procesul prin care are loc transferul intra- sau intermolecular a unor secvenţe de ADN, având ca rezultat modificări în înlănţuirea genelor sau a unor părţi din gene. Se poate produce astfel, reasortarea unor nucleotide la nivelul aceleiaşi molecule de ADN sau între molecule separate, rezultând, în final, una sau două molecule recombinate. La eucariote procesul de recombinare genetică este legat de fenomenul sexualităţii şi se realizează în special în cursul...

  • Reglarea Exprimarii Genelor la Eucariote

    La eucariote reglarea genetică are un caracter mult mai complex deoarece: - materialul genetic este complexat cu histone, pentru a forma fibra de cromatină; - reglajul genetic la eucariote este mai complex din cauza existenţei genelor în mozaic, astfel că sinteza ARN se realizează în mai multe etape prin care se elimină intronii; - reglajul genetic la eucariote este afectat de faptul că sinteza proteică se realizează în citoplasmă, iar ARNm trebuie să migreze din nucleu în citoplasmă, la...

  • Reglarea Activitatii Genice

    Necesitatea reglajului activităţii genelor, atât în celula procariotă cât şi în cea eucariotă , este determinată de faptul că la un moment dat funcţionează numai o mică parte din totalitatea genelor. Astfel, în celula bacteriană se aproximează că, în condiţii determinate de mediu, nu se sintetizează decât cca 1 % din totalitatea proteinelor structurale şi enzimelor pentru care există informaţie genetică în genom. Ca urmare, cantitatea de proteine şi în special de enzime sintetizate în celule...

  • Bazele Moleculare ale Producerii Mutatiilor

    Modificările spontane ale AND ce determină apariţia unei mutaţii pot implica un număr variat de perechi de nucleotide : de la o singură pereche (mutaţii punctiforme) la sute de perechi de nucleotide (mutaţii genice sau cromosomale). MUTATIILE PUNCTIFORME – pot fi datorate : substituirii unei perechi de nucleotide de către o alta (mutaţii prin substituţie), eliminării (deleţiei), inserării unei noi perechi de nucleotide (adiţie), inversării unei anumite secvenţe de nucleotide (inversii) sau...

Pagina 9 din 14