Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 3 fișiere: doc, ppt
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 7984
Mărime: 2.27MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Acizii dezoxiribonucleici.

Acizii nucleici reprezintă punctul nodal în procesul complex al stocării şi perpetuării informaţiei ereditare, în succesiunea de generaţii, precum şi în cascada de procese ce implică exprimarea (fenotipizarea) informaţiei genotipice, în fenotipul unui anumit individ.

Acizii nucleici sunt macromolecule polinucleotidice. Asamblarea macromoleculelor se efectuează prin repetiţii multiple ale câtorva monomeri care nu sunt altceva decât nucleotizii (mononucleotizii). În funcţie de tipurile mononucleotizilor pe seama cărora se constituie macromoleculele de acizi nucleici, aceştia aparţin la una dintre cele două mari categorii – acizii ribonucleici sau acizii dezoxiribonucleici. Dacă în privinţa primei categorii lucrurile sunt clare, în sensul că există mai multe tipuri de acizi ribonucleici (ARNm, ARNt, ARNr etc), diferite între ele atât ca structură cât şi ca funcţii, pentru cea de a doua categorie sunt posibile interpretări şi discuţii. Şi iată în ce constau acestea.

Macromolecula de acid dezoxiribonucleic, indiferent de origine, are aceeaşi structură primară şi secundară, în sensul că atât monocatena cât şi dubla elice sunt, mereu, de acelaşi tip. Diferă doar compoziţia nucleotidică (ordinea şi numărul nucleotidelor), de la o macromoleculă la alta. Ţinând cont, însă, de faptul că, chiar în cadrul aceluiaşi individ, sub raportul lungimii (dată de numărul total de nucleotide) cât şi sub aspectul compoziţiei nucleotidice concrete (raportul purine: pirimidine, de exemplu), există diferenţe de la o macromoleculă la alta, se poate folosi şi expresia acizi dezoxiribonucleici.

Compoziţia acizilor dezoxiribonucleici

Indiferent dacă este vorba de acizii ribonucleici sau de cei dezoxiribonucleici, la baza constituirii lor stau trei componente (trei molecule) şi anume:

- un radical al acidului ortofosforic (H3PO4)

- o pentoză (riboza pentru ARN, dezoxiriboza pentru ADN)

- repetiţii variabile (numeric) a patru baze azotate: două purinice şi două pirimidinice (A, G, T şi C pentru ADN, A, G, U şi C pentru ARN)

Evident, cele trei categorii de componente se asamblează, în succesiuni diferite, pentru diverse molecule, şi formează monocatena. În cazul acidului dezoxiribonucleic, două catene, complementare, se asamblează în dubla elice, formând macromolecula definitivă. Succesiunea (ordinea) de asamblare se derulează în următoarele etape:

PENTOZĂ + BAZĂ AZOTATĂ = NUCLEOSID

nucleosid + radicalul acidului ortofosforic = nucleotid

nucleotid + nucleotid + + nucleotid = catenă polinucleotidică

Pentoza

În componenţa acidului dezoxiribonucleic intră dezoxiriboza, mai exact D-2 dezoxiriboza.

Dezoxiriboza ca şi riboza, de altfel, face parte din grupa monozaharidelor cu 5 atomi de carbon în moleculă, de unde şi numele de pentoze.

În constituţia acizilor nucleici pentozele se găsesc sub forma furanozică. Inelul furanozic are atomii situaţi într-un singur plan.

Numerotarea atomilor de carbon se face de la 1’ la 5’, spre a se deosebi de numerele 1, 2, 3, 4 etc., utilizate în cazul bazelor azotate purinice şi/sau pirimidinice, cu care se asociază pentoza pentrua forma nucleosidele. Atomul C2’ este singurul asimetric şi conferă posibilitatea apariţiei izomerilor levogiri şi dextrogiri. Merită subliniat faptul că în acizii nucleici sunt prezenţi doar izomerii dextrogiri. Pe de altă parte, în funcţie de poziţia grupării OH de la C1’ faţă de planul molecular, pentozele sunt de două tipuri – α şi β

Diferenţele dintre cele două constau în aceea că gruparea OH se află deasupra planului molecular (tipul β) sau sub acesta (tipul α).Diferenţele dintre cele două tipuri mai provin şi din faptul că intensitatea devierii luminii polarizate este alta la fiecare dintre ele – forma α are o putere rotatorie mai mare. Precizăm, din nou, că în acizii nucleici sunt prezente doar pentozele de tip β

Preview document

Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 1
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 2
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 3
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 4
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 5
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 6
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 7
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 8
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 9
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 10
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 11
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 12
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 13
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 14
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 15
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 16
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 17
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 18
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 19
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 20
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 21
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 22
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 23
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 24
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 25
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 26
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 27
Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale - Pagina 28

Conținut arhivă zip

  • Acizii Nucleici - Detalii Structurale si Functionale
    • Acizii Nucleici-suport curs.doc
    • ADN_replicare_ciclul_celular 2003.ppt
    • Mutatiile.doc

Alții au mai descărcat și

Acizi Nucleici

- Misteriosul factor transformator al doctorului GRIFFITH În 1928, bacteriologul J. Griffith comunica la Cambridge o experienta extrem de ciudata....

Caracterizarea Principalelor Grupe de Microorganisme Utile în Obținerea Produselor Alimentare

INTRODUCERE Omul a folosit fermentaţiile din timpurile străvechi, când el nu avea nici un fel de cunoştinţe despre ceea ce le producea, căci...

Microorganisme in Industria Branzeturilor

Introducere Branza este numele generic pentru grupul de produse fermentate din lapte si care este fabricat in toata lumea sub diferite arome. Cel...

Acizii Nucleici - ADN și ARN

GENETICA este o ramură a ştiinţelor biologice care studiază ereditatea si variabilitatea organismelor vii, fiind una dintre cele mai tinere...

Bacteriile

Bacteriile sunt organisme unicelulare cu o mărime de 0,2-5 um . Sunt fiinţe procariote cu aspect diferenţiat, care în cea mai mare parte se...

Leacuri Stramosesti

Introducere La început oamenii au folosit cu totul la întâmplare plantele medicinale. Cu timpul însa, le-au identificat pe cele care aduceau...

Metoda Elisa

Istoria testului Elisa Cercetarile ce au dus la aparitia testului Elisa au fost conduse simultan de doua echipe in frunte cu Gallo in SUA si...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Ai nevoie de altceva?