Aminoacizi, Proteine

Curs
7.7/10 (7 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 102 în total
Cuvinte : 20872
Mărime: 771.76KB (arhivat)
Publicat de: Barbu Tătaru
Puncte necesare: 0

Extras din curs

1.1 Scurt istoric

Biochimia este disciplina care studiazã materia vie din punct de vedere al organizãrii moleculare, pune în evidenţã transformãrile fizico-chimice care se desfãşoarã într-o celula vie şi de aceea poate fi numitã chimia vieţii.

Ea a fost consideratã multã vreme ca o disciplinã ajutãtoare a biologiei, ştiinţã a naturii alãturi de fizicã şi chimie.

Biochimia s-a dezvoltat ca ştiinţã de sine stãtãtoare la confluenţa chimiei organice, a biologiei şi fizicii, fiind o stiinţã interdisciplinarã, bazatã pe corelarea principiilor celor trei ştiinţe ale naturii.

Incã din cele mai vechi timpuri omul a beneficiat de procesele enzimatice care au loc la:

- pregãtirea vinului şi a oţetului

- covãsirea laptelui

- creşterea aluatului pentru pâine

- fermentarea fructelor dulci pentru obţinerea etanolului.

Bazele studiului materiei vii, din punct de vedere biochimic, au fost puse în secolul al XIX-lea, când Berzelius a propus teoria vitalistã, care considera cã toate transformãrile dintr-un organism viu sunt datorate unei forţe vitale (forţa vieţii).

Primul argument contra acestei teorii este adus în 1828 de F. Wöhler, care a obţinut în laborator ureea ( subtanţã sintetizatã de obicei biologic) prin descompunerea termicã a cianatului de amoniu:

Inaintea acestei sinteze se credea cã materia vie este formatã din substanţe calitativ diferite de cele care se gãsesc în materia nevie, nesupuse legilor fizice şi chimice cunoscute.

Deşi prin acestă reacţie s-a demonstrat cã şi substanţele din materia vie, luate separat, se comportã asemãnãtor cu cele din materia nevie, teoria vitalistã a mai durat o perioadã lungã de timp.

Rãdãcinile biochimiei însã încep cu sinteza lui Wöhler, unii oameni de ştiinţã începând sã suspecteze tot mai mult teoria vitalistã.

Un nou argument contra acestei teorii a fost observaţia fraţilor Büchner (1897) cã un extract din celule de drojdie sparte prin mojarare (deci din celule moarte) îşi pãstreazã capacitatea de a transforma prin fermentaţie zahãrul în etanol.

Acest experiment a deschis calea studiului reacţiilor biochimice "in vitro", adicã în mediu neviu, înlocuindu-se astfel experimentele cu organismele vii ( "in vivo").

Reproducerea "in vitro" a reacţiilor metabolice a evidenţiat faptul cã existã nişte catalizatori, numiţi enzime sau fermenţi, care acţioneazã specific în funcţie de tipul de substrat pe care-l transformã.

Insã teoria vitalistã considera cã fermenţii sunt purtãtori de forţã vitalã şi de aceea nu au fost aduse argumente suficiente pentru contracararea ei.

Izolarea ureazei ( enzima care catalizeazã descompunerea ureei), din fasolea soia de cãtre J. B. Sumner în 1926 şi purificarea ei prin recristalizare, a constituit lovitura de graţie a teoriei vitaliste. S-a demonstrat astfel cã enzimele sunt proteine, adicã nişte compuşi organici supuşi în egalã mãsurã legilor fizicii şi chimiei. Studiul biochimiei s-a fãcut în interdependenţã cu studiul biologiei celulare şi al geneticii.

Descoprirea microscopului electronic în 1932 a permis identificarea organitelor din celula vie: mitocondriile, cloroplastele, etc.

Astfel a fost posibil sã se identifice reacţiile pentru majoritatea cãilor metabolice, dar nu s-a putut stabili cum acestea sunt controlate şi reglate în ţesutul viu.

Bazele geneticii încep sã fie puse pe la mijlocul secolului al XIX-lea, prin lucrãrile lui G. Mendel, când a apãrut ideea de genã ca unitate de informaţie ereditară.

Deşi acizii nucleici fuseserã izolaţi încã din 1869, stabilirea structurii lor a fost efectuatã abia în 1953 de cãtre J. Watson şi F. Crick (pentru acidul deoxiribonucleic sau ADN).

Cunoaşterea structurii ADN a constituit cea mai mare descoperire ştiinţificã a secolului al XX-lea, iar în 1962 a fost acordat premiul Nobel pentru J. Watson, F. Crick şi M. Wilkins.

Acidul deoxiribonucleic (dezoxiribonucleic) este o elice dublã, formatã din douã lanţuri polimononucleotidice, iar prin modul de împerechere a bazelor purinice şi pirimidinice din mononucleotide se poate codifica şi transmite informaţia geneticã de la o generaţie la alta.

Dupã 1953 a devenit tot mai evidentã legãtura între biochimie şi biologia celularã, dezvoltându-se o disciplinã nouã, biologia molecularã, care are ca obiect de studiu definirea vieţii la nivel molecular.

1.2 Definiţia şi obiectul biochimiei

Biochimia studiazã materia vie şi fenomenele specifice acesteia la nivel molecular şi trebuie sã rãspundã la o serie de întrebãri, cele mai importante fiind urmãtoarele:

Preview document

Aminoacizi, Proteine - Pagina 1
Aminoacizi, Proteine - Pagina 2
Aminoacizi, Proteine - Pagina 3
Aminoacizi, Proteine - Pagina 4
Aminoacizi, Proteine - Pagina 5
Aminoacizi, Proteine - Pagina 6
Aminoacizi, Proteine - Pagina 7
Aminoacizi, Proteine - Pagina 8
Aminoacizi, Proteine - Pagina 9
Aminoacizi, Proteine - Pagina 10
Aminoacizi, Proteine - Pagina 11
Aminoacizi, Proteine - Pagina 12
Aminoacizi, Proteine - Pagina 13
Aminoacizi, Proteine - Pagina 14
Aminoacizi, Proteine - Pagina 15
Aminoacizi, Proteine - Pagina 16
Aminoacizi, Proteine - Pagina 17
Aminoacizi, Proteine - Pagina 18
Aminoacizi, Proteine - Pagina 19
Aminoacizi, Proteine - Pagina 20
Aminoacizi, Proteine - Pagina 21
Aminoacizi, Proteine - Pagina 22
Aminoacizi, Proteine - Pagina 23
Aminoacizi, Proteine - Pagina 24
Aminoacizi, Proteine - Pagina 25
Aminoacizi, Proteine - Pagina 26
Aminoacizi, Proteine - Pagina 27
Aminoacizi, Proteine - Pagina 28
Aminoacizi, Proteine - Pagina 29
Aminoacizi, Proteine - Pagina 30
Aminoacizi, Proteine - Pagina 31
Aminoacizi, Proteine - Pagina 32
Aminoacizi, Proteine - Pagina 33
Aminoacizi, Proteine - Pagina 34
Aminoacizi, Proteine - Pagina 35
Aminoacizi, Proteine - Pagina 36
Aminoacizi, Proteine - Pagina 37
Aminoacizi, Proteine - Pagina 38
Aminoacizi, Proteine - Pagina 39
Aminoacizi, Proteine - Pagina 40
Aminoacizi, Proteine - Pagina 41
Aminoacizi, Proteine - Pagina 42
Aminoacizi, Proteine - Pagina 43
Aminoacizi, Proteine - Pagina 44
Aminoacizi, Proteine - Pagina 45
Aminoacizi, Proteine - Pagina 46
Aminoacizi, Proteine - Pagina 47
Aminoacizi, Proteine - Pagina 48
Aminoacizi, Proteine - Pagina 49
Aminoacizi, Proteine - Pagina 50
Aminoacizi, Proteine - Pagina 51
Aminoacizi, Proteine - Pagina 52
Aminoacizi, Proteine - Pagina 53
Aminoacizi, Proteine - Pagina 54
Aminoacizi, Proteine - Pagina 55
Aminoacizi, Proteine - Pagina 56
Aminoacizi, Proteine - Pagina 57
Aminoacizi, Proteine - Pagina 58
Aminoacizi, Proteine - Pagina 59
Aminoacizi, Proteine - Pagina 60
Aminoacizi, Proteine - Pagina 61
Aminoacizi, Proteine - Pagina 62
Aminoacizi, Proteine - Pagina 63
Aminoacizi, Proteine - Pagina 64
Aminoacizi, Proteine - Pagina 65
Aminoacizi, Proteine - Pagina 66
Aminoacizi, Proteine - Pagina 67
Aminoacizi, Proteine - Pagina 68
Aminoacizi, Proteine - Pagina 69
Aminoacizi, Proteine - Pagina 70
Aminoacizi, Proteine - Pagina 71
Aminoacizi, Proteine - Pagina 72
Aminoacizi, Proteine - Pagina 73
Aminoacizi, Proteine - Pagina 74
Aminoacizi, Proteine - Pagina 75
Aminoacizi, Proteine - Pagina 76
Aminoacizi, Proteine - Pagina 77
Aminoacizi, Proteine - Pagina 78
Aminoacizi, Proteine - Pagina 79
Aminoacizi, Proteine - Pagina 80
Aminoacizi, Proteine - Pagina 81
Aminoacizi, Proteine - Pagina 82
Aminoacizi, Proteine - Pagina 83
Aminoacizi, Proteine - Pagina 84
Aminoacizi, Proteine - Pagina 85
Aminoacizi, Proteine - Pagina 86
Aminoacizi, Proteine - Pagina 87
Aminoacizi, Proteine - Pagina 88
Aminoacizi, Proteine - Pagina 89
Aminoacizi, Proteine - Pagina 90
Aminoacizi, Proteine - Pagina 91
Aminoacizi, Proteine - Pagina 92
Aminoacizi, Proteine - Pagina 93
Aminoacizi, Proteine - Pagina 94
Aminoacizi, Proteine - Pagina 95
Aminoacizi, Proteine - Pagina 96
Aminoacizi, Proteine - Pagina 97
Aminoacizi, Proteine - Pagina 98
Aminoacizi, Proteine - Pagina 99
Aminoacizi, Proteine - Pagina 100
Aminoacizi, Proteine - Pagina 101
Aminoacizi, Proteine - Pagina 102
Aminoacizi, Proteine - Pagina 103
Aminoacizi, Proteine - Pagina 104
Aminoacizi, Proteine - Pagina 105
Aminoacizi, Proteine - Pagina 106
Aminoacizi, Proteine - Pagina 107
Aminoacizi, Proteine - Pagina 108
Aminoacizi, Proteine - Pagina 109
Aminoacizi, Proteine - Pagina 110
Aminoacizi, Proteine - Pagina 111
Aminoacizi, Proteine - Pagina 112
Aminoacizi, Proteine - Pagina 113
Aminoacizi, Proteine - Pagina 114
Aminoacizi, Proteine - Pagina 115
Aminoacizi, Proteine - Pagina 116

Conținut arhivă zip

  • Aminoacizi, Proteine
    • I - 01.Introducere.doc
    • I - 02.Apa - solvent si mediu biologic.doc
    • I - 03.Aminoacizi naturali.doc
    • I - 03.Peptide.doc
    • I - 03.Proteine.doc
    • I - 04.Enzime.doc

Alții au mai descărcat și

Aminoacizi

I.1. Definiţie, structură chimică, răspândire în natură Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Poluarea

Solul este stratul de la suprafaţa pământului, afânat, moale, friabil, care împreună cu atmosfera constituie mediul de viaţă al plantelor. Solul...

Bioinginerie medicală

Definitii de baza - Abces - inflamatie, dureroasa, cu puroi, a pielii, data de infectie localizata - Aminoacizi - substante organice, elemente...

Țesuturile

Tesuturile sunt o grupare de 2 sau mai multe cellule care indeplinesc aceiasi functie, structura si aceiasi origine formeaza tesutul. Toate...

Structura ADN

SUPORTUL MOLECULAR AL EREDITATII MENDEL- 1865- notiunea de” FACTOR EREDITAR” GRIFFITH- 1928 – efectul transformant al capsulei polizaharidice de...

Interacțiuni Genice

Experienţele realizate de cercetatori, asupra unor organisme variate, pentru elucidarea determinismului genetic al diferitelor caractere ereditare,...

Te-ar putea interesa și

Aminoacizi

I.1. Definiţie, structură chimică, răspândire în natură Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino...

Studiu Comparativ prin Diverse Tehnici Analitice al Proteinelor Laptelui la Diferite Specii

Introducere Laptele de vacă este considerat un aliment de bază în multe diete, fiind foarte bogat în diverşi nutrienţi esenţiali. Cu ajutorul...

Studiul Acrilamidei în Produsele Alimentare

1.1.INTRODUCERE Acrilamida a fãcut parte din alimentaţia omului de mii de ani, de când oamenii au început sã-şi gãteascã alimentele. Tema propusă...

Valoarea nutritivă și mecanisme de asimilare a proteinelor oului de găină

Introducere Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substanţe organice şi anorganice. Acest amestec conţine substanţe necesare...

Aminoacizii și Proteinele

1. Aminoacizii 1.1 Structura de bază de aminoacizilor Aminoacizii sunt compuşi care au o grupare carboxi la un capăt şi o grupare amino la atomul...

Structura proteinelor

Proteinele sunt substanţe organice macromoleculare formate din lanţuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor...

Stilul Alimentar Vegetarian

1. INTRODUCERE Primele mențiuni ale regimului vegetarian apar în India Antica, dar se pare că nici vechii greci nu erau străini de acest stil de...

Biochimie

Exemple de pH-metre, spectrofotometre, cromatografe, electroforeze utilizate în laboratoare medicale şi de revoluţie. Spectrofotometria Un...

Ai nevoie de altceva?