Anatomia Lemnului

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 8 fișiere: pdf
Pagini : 112 în total
Cuvinte : 8403
Mărime: 3.12MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURS 1

În general, structura lemnului este analizată si caracterizată

pe trei secŃiuni plane: una transversală si două longitudinale.

Cele trei secŃiuni plane sunt considerate secŃiuni principale

prin lemn, pe care se examinează structura lemnului la nivel

micro si macroscopic.

- secŃiunea transversală se obŃine când planul de

secŃionare este perpendicular pe axa centrului anatomic; este

considerată secŃiunea de bază pentru analiza structurii

lemnului.

SecŃiunile longitudinale se obŃin prin tăierea lemnului după

un plan paralel cu axa centrului anatomic. În acest caz,

planul de secŃiune poate trece prin centrul anatomic sau

poate fi situat la o anumită distanŃă de acesta, astfel:

- când planul de secŃiune trece prin centrul anatomic se

obŃine secŃiunea longitudinală radială;

- când planul de secŃiune este situat la o anumită distanŃă de

centrul anatomic, tangent la un inel anual, se obŃine

secŃiunea longitudinală tangenŃială.

În prelucrarea lemnului (în special la obŃinerea furnirelor)

secŃionarea sortimentelor brute se poate face si după alte

planuri de tăiere, diferite de cele trei principale, obŃinându-se

asa numitele secŃiuni derivate pe care structura lemnului se

prezintă în imagini foarte variate.

Din această categorie putem aminti:

- secŃiunile plane semi-radiale;

- secŃiunile plane oblice-tangenŃiale;

- secŃiunile circulare;

- secŃiunile circulare conice.

a. secŃiunea plană semi-radială se obŃine prin tăierea

lemnului rotund după un plan longitudinal dispus sub un

anumit unghi faŃă de razele lemnului;

b. secŃiunea plană oblică-tangenŃială se obŃine prin tăierea

lemnului rotund după un plan longitudinal care face un

anumit unghi cu axa centrului anatomic al busteanului;

a. secŃiunea plană

semi-radială

b. secŃiunea plană oblicătangenŃială

c. secŃiunea circulară se obŃine prin tăierea lemnului

rotund după o spirală, în timpul procesului de derulare

centrică;

d. secŃiunea circulară conică se obŃine prin tăierea de pe

suprafaŃa unui butuc, aflat în miscare de rotaŃie si

miscare axială, cu ajutorul unui cuŃit care este

concurent cu axa centrului anatomic al busteanului.

1. furnir; 2.bara de presare; 3. cuŃit

c. secŃiunea circulară d. secŃiunea circulară conică

Structura lemnului poate fi observată si analizată cu ochiul

liber sau utilizând diverse mijloace (microscoape electronice,

microscoape optice, lupe etc.).

În raport cu mijloacele utilizate în acest scop distingem, în

principal:

- Structura macroscopică a

lemnului – structura observabilă

cu ochiul liber sau cu ajutorul unei

lupe cu mărire de până la 10x.

Examinarea structurii se realizează

pe epruvete sub formă de prismă

triunghiulară pe feŃele căreia se

regăsesc cele trei secŃiuni

principale.

A - secŃiune transversală

B - secŃiune radială

C - secŃiune tangenŃială

- Structura microscopică a lemnului – structura

observabilă cu ajutorul microscoapelor optice prin transmisie,

cu putere de mărire de la 10x până la câteva sute.

În acest caz se folosesc preparate microscopice care conŃin

secŃiuni cu grosimea de 10 ... 15μm.

De asemenea, se pot analiza preparate microscopice care

conŃin elemente anatomice individuale.

- Structura submicroscopică a lemnului – se referă la

structura membranei celulare, structură observabilă cu

ajutorul microscoapelor electronice, care lucrează cu fascicol

de electroni în locul fascicolului luminos.

În acest caz examinarea se realizează prin transparenŃă

utilizând preparate microscopice care conŃin secŃiuni lemnoase

cu grosimi foarte mici (0,01 ... 0,08μm) sau prin baleaj, folosind

epruvete din lemn masiv (20 ... 40mm) acoperite cu un strat de

aur într-un mediu în care se creează vid.

Structura submicroscopică poate fi studiată si prin procedee

fizice (röntgenografia) si chimice moderne.

Cunoasterea structurii lemnului prezintă o importanŃă

deosebită atât pentru înŃelegerea proprietăŃilor lemnului

(fizice, mecanice, tehnologice etc.) cât si pentru tehnica

tratării si prelucrării acestui material.

Preview document

Anatomia Lemnului - Pagina 1
Anatomia Lemnului - Pagina 2
Anatomia Lemnului - Pagina 3
Anatomia Lemnului - Pagina 4
Anatomia Lemnului - Pagina 5
Anatomia Lemnului - Pagina 6
Anatomia Lemnului - Pagina 7
Anatomia Lemnului - Pagina 8
Anatomia Lemnului - Pagina 9
Anatomia Lemnului - Pagina 10
Anatomia Lemnului - Pagina 11
Anatomia Lemnului - Pagina 12
Anatomia Lemnului - Pagina 13
Anatomia Lemnului - Pagina 14
Anatomia Lemnului - Pagina 15
Anatomia Lemnului - Pagina 16
Anatomia Lemnului - Pagina 17
Anatomia Lemnului - Pagina 18
Anatomia Lemnului - Pagina 19
Anatomia Lemnului - Pagina 20
Anatomia Lemnului - Pagina 21
Anatomia Lemnului - Pagina 22
Anatomia Lemnului - Pagina 23
Anatomia Lemnului - Pagina 24
Anatomia Lemnului - Pagina 25
Anatomia Lemnului - Pagina 26
Anatomia Lemnului - Pagina 27
Anatomia Lemnului - Pagina 28
Anatomia Lemnului - Pagina 29
Anatomia Lemnului - Pagina 30
Anatomia Lemnului - Pagina 31
Anatomia Lemnului - Pagina 32
Anatomia Lemnului - Pagina 33
Anatomia Lemnului - Pagina 34
Anatomia Lemnului - Pagina 35
Anatomia Lemnului - Pagina 36
Anatomia Lemnului - Pagina 37
Anatomia Lemnului - Pagina 38
Anatomia Lemnului - Pagina 39
Anatomia Lemnului - Pagina 40
Anatomia Lemnului - Pagina 41
Anatomia Lemnului - Pagina 42
Anatomia Lemnului - Pagina 43
Anatomia Lemnului - Pagina 44
Anatomia Lemnului - Pagina 45
Anatomia Lemnului - Pagina 46
Anatomia Lemnului - Pagina 47
Anatomia Lemnului - Pagina 48
Anatomia Lemnului - Pagina 49
Anatomia Lemnului - Pagina 50
Anatomia Lemnului - Pagina 51
Anatomia Lemnului - Pagina 52
Anatomia Lemnului - Pagina 53
Anatomia Lemnului - Pagina 54
Anatomia Lemnului - Pagina 55
Anatomia Lemnului - Pagina 56
Anatomia Lemnului - Pagina 57
Anatomia Lemnului - Pagina 58
Anatomia Lemnului - Pagina 59
Anatomia Lemnului - Pagina 60
Anatomia Lemnului - Pagina 61
Anatomia Lemnului - Pagina 62
Anatomia Lemnului - Pagina 63
Anatomia Lemnului - Pagina 64
Anatomia Lemnului - Pagina 65
Anatomia Lemnului - Pagina 66
Anatomia Lemnului - Pagina 67
Anatomia Lemnului - Pagina 68
Anatomia Lemnului - Pagina 69
Anatomia Lemnului - Pagina 70
Anatomia Lemnului - Pagina 71
Anatomia Lemnului - Pagina 72
Anatomia Lemnului - Pagina 73
Anatomia Lemnului - Pagina 74
Anatomia Lemnului - Pagina 75
Anatomia Lemnului - Pagina 76
Anatomia Lemnului - Pagina 77
Anatomia Lemnului - Pagina 78
Anatomia Lemnului - Pagina 79
Anatomia Lemnului - Pagina 80
Anatomia Lemnului - Pagina 81
Anatomia Lemnului - Pagina 82
Anatomia Lemnului - Pagina 83
Anatomia Lemnului - Pagina 84
Anatomia Lemnului - Pagina 85
Anatomia Lemnului - Pagina 86
Anatomia Lemnului - Pagina 87
Anatomia Lemnului - Pagina 88
Anatomia Lemnului - Pagina 89
Anatomia Lemnului - Pagina 90
Anatomia Lemnului - Pagina 91
Anatomia Lemnului - Pagina 92
Anatomia Lemnului - Pagina 93
Anatomia Lemnului - Pagina 94
Anatomia Lemnului - Pagina 95
Anatomia Lemnului - Pagina 96
Anatomia Lemnului - Pagina 97
Anatomia Lemnului - Pagina 98
Anatomia Lemnului - Pagina 99
Anatomia Lemnului - Pagina 100
Anatomia Lemnului - Pagina 101
Anatomia Lemnului - Pagina 102
Anatomia Lemnului - Pagina 103
Anatomia Lemnului - Pagina 104
Anatomia Lemnului - Pagina 105
Anatomia Lemnului - Pagina 106
Anatomia Lemnului - Pagina 107
Anatomia Lemnului - Pagina 108
Anatomia Lemnului - Pagina 109
Anatomia Lemnului - Pagina 110
Anatomia Lemnului - Pagina 111
Anatomia Lemnului - Pagina 112
Anatomia Lemnului - Pagina 113
Anatomia Lemnului - Pagina 114

Conținut arhivă zip

  • Curs 1.pdf
  • curs 2.pdf
  • curs 3.pdf
  • curs 4.pdf
  • curs 5.pdf
  • curs 6.pdf
  • curs 7.pdf
  • curs 8.pdf

Alții au mai descărcat și

Etapele unui Proces Biotehnologic

Elaborarea şi industrializarea unei tehnologii de biosinteză presupune parcurgerea mai multor faze constând în cercetări la nivel de: laborator,...

Tesuturile

Gruparea tesuturilor se numeste histogeneza. Procesul de formare a tesuturilor Organogeneza – formarea organelor Ontogeneza – dezvoltarea...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Curs despre pesti - toppv

Consideratii generale privind . cresterea pestilor (obiect,importanta,situatia productiei piscicole,taxonomie,particuaritati) Piscicultura =...

Structura Acizi Nucleici - Curs General

Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale...

Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii...

Mitoza

Organismul uman adult constă din aproximativ 10¹5 celule rezultate toate dintr-o celulă unică - zigotul. O parte din celule îmbătrânesc şi se...

Bioinginerie Medicala

Definitii de baza - Abces - inflamatie, dureroasa, cu puroi, a pielii, data de infectie localizata - Aminoacizi - substante organice, elemente...

Ai nevoie de altceva?