Anatomie Comparată

Curs
7/10 (4 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 23529
Mărime: 3.64MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conferentiar Dr. Luminita Bejenaru
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE BIOLOGIE SPECIALIZAREA BIOLOGIE - ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

Cuprins

1. Definiţii şi principii generale . 5

1.1. Termeni anatomici . 5

1.2. Similarităţi . 6

2. Sistemul tegumentar . 9

2.1. Pielea . 9

2.1.1. Epiderma . 9

2.1.2. Derma . 9

2.2. Producţii (anexe) ale pielii . 10

2.2.1. Producţii epidermice . 10

2.2.2. Producţii dermice . 12

3. Sistemul scheletic . 13

3.1. Exoscheletul . 13

3.2. Endoscheletul . 13

3.2.1. Scheletul axial . 13

3.2.2. Scheletul apendicular . 17

4. Sistemul muscular . 23

4.1. Musculatura scheletică . 23

4.1.1. Musculatura trunchiului . 23

4.1.2. Musculatura capului . 24

4.1.3. Musculatura apendiculară . 25

4.2. Derivate ale musculaturii scheletice . 25

4.2.1. Musculatura pieloasă . 25

4.2.2. Organele electrice . 26

5. Sistemul nervos . 27

5.1. Caractere generale ale sistemului nervos în seria animală . 27

5.2. Sistemul nervos la vertebrate . 27

5.2.1. Sistemul nervos central . 27

5.2.2. Sistemul nervos periferic . 31

5.2.3. Sistemul nervos vegetativ . 34

6. Sistemul endocrin . 36

6.2. Sistemul endocrin la vertebrate . 36

6.2.1. Hipofiza (glanda pituitară) . 36

6.2.2. Tiroida . 37

6.2.3. Corpul ultimobranhial şi glanda paratiroidă . 38

6.2.4. Glanda adrenală . 39

6.2.5. Paraganglionii . 39

6.2.6. Insulele pancreatice . 40

6.2.7. Epifiza (glanda pineală) . 40

6.2.8. Urofiza . 40

6.2.9. Gonadele . 41

6.2.10. Organe endocrine secundare . 41

7. Sistemul digestiv . 42

7.1. Caractere generale . 42

7.2. Sistemul digestiv la vertebrate . 42

7.2.1. Cavitatea bucală . 43

7.2.3. Faringele . 43

7.2.4. Esofagul . 44

7.2.5. Stomacul . 44

7.2.6. Intestinul mediu . 44

7.2.7. Intestinul posterior . 46

7.2.8. Glandele anexe . 47

8. Sistemul respirator . 49

8.1. Sistemul respirator branhial . 49

8.1.1. Branhii interne . 49

8.1.2. Branhiile externe . 49

8.2. Sistemul respirator pulmonar . 50

8.2.1. Plămânii . 50

8.2.2. Căile respiratorii . 51

9. Sistemul circulator . 52

9.1. Caractere generale . 52

9.2. Sistemul circulator la vertebrate . 52

9.2.1. Vasele sistemului circulator . 52

9.2.2. Inima . 53

10. Sistemul excretor . 58

10.1. Rinichiul . 58

10.2. Căile urinare . 60

11. Sistemul reproducător . 61

11.1. Caractere generale . 61

11.2. Gonadele . 61

11.2.1. Testiculul . 61

11.2.2. Ovarul . 62

11.3. Căile genitale . 62

Bibliografie . 65

Extras din document

1. Definiţii şi principii generale

Termenul de anatomie provine din limba greacă antică (anatome = disecţie), ele

desemnând studiul alcătuirii biologice a organismelor prin disecţie.

Anatomia comparată este o ştiinţă de sinteză care studiază organele şi sistemele de

organe prin comparaţie, urmărind în principal legile evoluţiei acestora pe plan morfologic. Termenul

de morfologie desemnează studiul formei în corelaţie cu funcţia ei (cum o structură şi funcţiile sale

devine o parte integrată în organism), precum şi cu potenţialul său evolutiv (cum o structură, prin

propria sa alcătuire devine un factor în evoluţia altor forme).

Astăzi, la nivel internaţional, diferite şcoli de morfologie sunt orientate pe problemele de

integrare structurală a părţilor şi semnificaţia acestora în funcţionarea organismului, cu limitările şi

posibilităţile lor pentru procesul evolutiv.

Analiza morfologică se concentrează pe nivelurile înalte de organizare biologică: organe,

sisteme de organe, organismul neseparat din contextul ecologic. În demersul ei, analiza

morfologică urmăreşte: definirea problemei abordate, stabilirea funcţiei şi al rolului biologic.

Formularea problemei, de la bun început, constă în descrierea anatomică şi relaţionarea

animalului la alte specii (deci din punct de vedere). Funcţia şi rolul biologic sunt două noţiuni

diferite.

Termenul de funcţie biologică este mai restrictiv, desemnând acţiunea sau proprietatea

unei părţi în organism. Funcţia este în general observată în laborator (studiu de laborator).

Rolul biologic indică cum partea respectivă (structura) este folosită de către în mediu, în

cursul vieţii istorice a unui organism. Analiza rolului se face în natură (studiu de teren). Aceeaşi

structură lucrează atât pentru organism (deci are o funcţie) cât şi corespunzător cerinţelor din

mediu. De exemplu, muşchii masticatori la un şoarece acţionează pentru închiderea fălcilor şi

pentru a mesteca hrana. La multe păsări penele au funcţia de a acoperi corpul, în mediu ele

îndeplinesc mai multe roluri biologice: termoreglarea, conturarea aerodinamică a corpului pentru

zbor, uneori etalarea pentru atragerea atenţiei partenerului în timpul reproducerii.

1.1. Termeni anatomici

Anatomia animală utilizează o serie de termeni specifici, dintre care cei mai frecvenţi sunt

prezentaţi mai jos.

Termeni de direcţie şi de localizare :

- ventral = spre faţa corpului sau a unei părţi din corp ;

- dorsal = spre spatele corpului sau a unei părţi din corp ;

- cranial, cefalic = spre extremitatea cefalică ;

- caudal = opus extremităţii cefalice ;

- medial = apropiat de linia mijlocie a corpului ;

- lateral = depărtat de linia medială a corpului ;

- superficial (extern, periferic) = pe sau aproape de suprafaţă ;

- profund (intern, central) = depărtat de suprafaţă ;

- proximal = apropiat de originea părţii ;

- distal = depărtat de originea părţii ;

- parietal = referitor la peretele părţii ;

- visceral = referitor la organele dintr-o cavitate.

Denumiri de planuri sau secţiuni prin corp :

- sagital = planul longitudinal care trece din faţă în spate, divizând verticala corpului în

două porţiuni laterale (dreapta şi stânga) ;

- mediosagital = planul sagital care trece chiar prin linia mijlocie a corpului (în acest caz

celelalte planuri sagitale sunt denumite parasagitale) ;

- transversal = planul care divide corpul sau organul în două porţiuni, anterioară şi

posterioară (în cazul omului, superior, inferior).

Denumiri de mişcări:

- flexie = închiderea unghiului dintre două axe;

- extensie = mărirea unghiului dintre două axe;

- abducere = depărtarea unui segment de la un ax sagital dat;

- adducere = apropierea unui segment de la un ax sagital dat;

- protracţie = ducerea spre înainte a unui segment;

- retracţie = ducerea spre înapoi a unui segment;

- pronaţie = rotirea medială a unui segment în raport cu axul său lung;

- supinaţie = rotirea laterală a unui segment în raport cu axul său lung.

Dorsal

Ventral

Posterior

(caudal)

Anterior

(cranial)

Anterior

(cranial)

Posterior

(caudal)

Dorsal Ventral

Plan sagital

Plan

orizontal

Plan

transversal

Figura 1.1. Localizări, direcţii şi planuri/secţiuni.

1.2. Similarităţi

În diferite organisme, părţi corespunzătoare pot fi considerate similare pe baza a trei criterii:

originea, funcţia, aparenţa. Astfel, părţile (structurile) care au origine comună sunt considerate

omoloage, cele care au o funcţie similară sunt analoage, iar cele care seamănă doar între ele sunt

homoplastice.

Omologia recunoaşte similaritatea bazată pe originea comună. Exemple de serii omoloage

pot fi: arcurile viscerale la vertebrate, scheletul membrului propriu zis la tetrapode (fig. 1.2).

Figura 1.2. Serie omoloagă - scheletul membrului propriu zis la diferite tetrapode.

Analogia recunoaşte similaritatea bazată pe o funcţie comună. Structurile analoage

îndeplinesc funcţii similare, însă pot avea sau nu origine comună. De exemplu aripa de insectă şi

cea de pasăre (fig. 1.3).

Preview document

Anatomie Comparată - Pagina 1
Anatomie Comparată - Pagina 2
Anatomie Comparată - Pagina 3
Anatomie Comparată - Pagina 4
Anatomie Comparată - Pagina 5
Anatomie Comparată - Pagina 6
Anatomie Comparată - Pagina 7
Anatomie Comparată - Pagina 8
Anatomie Comparată - Pagina 9
Anatomie Comparată - Pagina 10
Anatomie Comparată - Pagina 11
Anatomie Comparată - Pagina 12
Anatomie Comparată - Pagina 13
Anatomie Comparată - Pagina 14
Anatomie Comparată - Pagina 15
Anatomie Comparată - Pagina 16
Anatomie Comparată - Pagina 17
Anatomie Comparată - Pagina 18
Anatomie Comparată - Pagina 19
Anatomie Comparată - Pagina 20
Anatomie Comparată - Pagina 21
Anatomie Comparată - Pagina 22
Anatomie Comparată - Pagina 23
Anatomie Comparată - Pagina 24
Anatomie Comparată - Pagina 25
Anatomie Comparată - Pagina 26
Anatomie Comparată - Pagina 27
Anatomie Comparată - Pagina 28
Anatomie Comparată - Pagina 29
Anatomie Comparată - Pagina 30
Anatomie Comparată - Pagina 31
Anatomie Comparată - Pagina 32
Anatomie Comparată - Pagina 33
Anatomie Comparată - Pagina 34
Anatomie Comparată - Pagina 35
Anatomie Comparată - Pagina 36
Anatomie Comparată - Pagina 37
Anatomie Comparată - Pagina 38
Anatomie Comparată - Pagina 39
Anatomie Comparată - Pagina 40
Anatomie Comparată - Pagina 41
Anatomie Comparată - Pagina 42
Anatomie Comparată - Pagina 43
Anatomie Comparată - Pagina 44
Anatomie Comparată - Pagina 45
Anatomie Comparată - Pagina 46
Anatomie Comparată - Pagina 47
Anatomie Comparată - Pagina 48
Anatomie Comparată - Pagina 49
Anatomie Comparată - Pagina 50
Anatomie Comparată - Pagina 51
Anatomie Comparată - Pagina 52
Anatomie Comparată - Pagina 53
Anatomie Comparată - Pagina 54
Anatomie Comparată - Pagina 55
Anatomie Comparată - Pagina 56
Anatomie Comparată - Pagina 57
Anatomie Comparată - Pagina 58
Anatomie Comparată - Pagina 59
Anatomie Comparată - Pagina 60
Anatomie Comparată - Pagina 61
Anatomie Comparată - Pagina 62
Anatomie Comparată - Pagina 63
Anatomie Comparată - Pagina 64
Anatomie Comparată - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Anatomie Comparata.pdf

Alții au mai descărcat și

Apa în sistemele biologice

APA Apa este substanţa chimică cea mai larg raspândită pe glob, ocupând cca. 70% din suprafaţa planetei. Organismele vii au, de asemenea, un...

Sistemul Endocrin la Om

Glandele endocrine sunt: 1. HIPOFIZA 2. EPIFIZA 3. TIROIDA 4. PARATIROIDELE 5. TIMUSUL 6. PANCREASUL 7. SUPRARENALELE 8. OVARELE 9....

Sistemul Nervos la Cabaline

Introducere Excitabilitatea si conductibilitatea urmate de reactivitatea sunt însusi fundamentele ale materiei vii. Unitatea morfofunctionala a...

Principii de genetică

Tehnologia ADN recombinant (clonare genica) asigura transferul de material genetic de la o specie la alta, mai mult sau mai putin indepartata...

Etologie

Strămoşii oilor domestice trăiesc şi astăzi. Astfel, muflonul şi argalul (formele sălbatice) sunt organizate în grupe de maximum 10 capete conduse...

Botanica

Celula vegetala Celula este unitatea de baza structurala si functionala a materiei vii. Proprietatile de baza ale materiei vii sunt: 1....

Curs despre pești - toppv

Consideratii generale privind . cresterea pestilor (obiect,importanta,situatia productiei piscicole,taxonomie,particuaritati) Piscicultura =...

Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii...

Te-ar putea interesa și

Particularitățile Morfologice ale Aparatului Digestiv la Rumegatoare

INTRODUCERE De-a lungul istoriei, animalele au constituit pentru societatea omenească o sursă importantă și uneori exclusivă, de hrană și...

Protezare

1.1 Generalităţi Glezna este o structură complexă ce înglobează mai multe articulaţii ce unesc gamba de laba piciorului. Din cauza complexităţii...

Violență

Capitolul I ASPECTE INTRODUCTIVE Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decât paradoxala, între violenta si creativitatea descoperirii...

Anatomie - Osteologie, Artrologie și Miologie

Anatomia este una dintre ramurile biologiei si a morfologiei care se ocupa cu studiul formei si structurii organismelor vii, avand stranse legaturi...

Etiopatogenia Afecțiunilor Globului Ocular la Carnivore

INTRODUCERE Vederea are rol foarte important în viaţa organismelor prin cantitatea impresionantă de informaţii recepţionate din mediul extern,...

Mutațiile genetice

In a doua jumatate a secolului XX-lea, revolutia stiintifico-tehnica s-a desfasurat cu o intensitate si un ritm necunoscut in alte epoci ale...

Proiectarea unei secții de procesare tobă

Capitolul 1 Analiza compoziției produsului Istoria cărnii iși are începutul în preistoria noastră. Mîncarea festivă a fost de-a lungul secolelor...

Marc-Antoine Jullien

Înainte de a putea începe scurta incursiune în viața și opera lui Marc-Atoine, este necesară o înțelegere mai clară a domeniului pe care acesta l-a...

Ai nevoie de altceva?