Biologie celulară

Curs
7/10 (4 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 126 în total
Cuvinte : 52874
Mărime: 7.73MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: B. Bogdan

Extras din document

Capitolul 1. Unitatea de baza a vietii: celula

1.1. Ce este o celulã? elulele sunt unitãti structurale care compun corpul unei plante sau al unui animal dar pot forma si organisme unicelulare. Unul din caracteristicile comune tuturor celulelor este aspectul de “saci care cuprind apã". Acesti “saci” sunt delimitati de un dublu strat fosfolipidic, numit membranã. Membrana este semipermeabilã, permitând numai anumitor particule sã treacã în si din celulã, blocând trecerea altora. C

Asadar, o celulã este un "sac" membranar fluidic care înconjoarã un spatiu cu continut celular. Fiecare component al acestui spatiu va fi discutat detaliat în cele ce urmeazã.

Celulele sunt în proportie de 90% fluide (citoplasmã) care contin aminoacizi liberi, proteine, carbohidrati si numeroase alte molecule. Mediul celular cum ar fi continutul citoplasmei si al nucleului, afecteazã expresia si reglarea genelor si sunt pãrti foarte importante ale mostenirii genetice.

Procentual, o celulã este constituitã din urmãtoarele elemente:

• 59% Hidrogen (H)

• 24% Oxigen (O)

• 11% Carbon (C)

• 4% Azot (N)

• 2% Altele - Fosfor (P), Sulf (S), etc.

Moleculele care constituie o celulã sunt:

• 50% proteine

• 15% acizi nucleici

• 15% carbohidrati

• 10% lipide

• 10% altele

In interiorul celulei gãsim citoplasma formatã din:

Citosol – în principal apa ca solutie vâscoasã – totul cu exceptia organitelor celulare.

Organite celulare (care sunt delimitate de membranã) prezente numai în organismele eucariote evoluate (superioare):

• Nucleu (în eucariote) – în care este localizat materialul genetic ADN si produsul acestuia de transcriere, ARN.

• Reticul endoplasmic (RE) – important în cursul sintezei proteice. Este o retea de transport pentru molecule destinate unor modificãri si localizãri speciale (cum ar fi suprafata celularã externã). Sunt de douã feluri:

• RE rugos – prezintã ribozomi si este grupat sub formã de teancuri plate. La nivelul lor are loc sinteza de proteine destinate compartimentelor delimitate de membrane.

• RE neted – nu are ribozomi si se prezintã ca o retea tubularã.

• Aparat Golgi – cu rol în maturarea proteinelor prin glicozilare urmatã de secretie.

• Lizozomi – Saci digestivi – principalele structuri care digerã componentele celulare si se întâlnesc numai în celule animale.

• Peroxizomi – La nivelul lor oxigenul este utilizat pentru realizarea unor reactii catabolice atât la animale cat si la plante.

Ribozomi – particule nucleoproteice (compuse din acizi nucleici si proteine); circa jumãtate dintre ei sunt grupati pe RE, iar cealaltã jumãtate “înoatã” liber în citosol. La nivelul lor ARN ajunge pentru a servi la translatia (traducerea) proteinelor.

Microtubuli – filamente proteice, formate din tubulinã; constituie "centrul" celular, cilii, flagelii, etc

1

Citoschelet – structura de sustinere a celulei; format din microtubuli, filamente de actinã si filamente intermediare.

Mitocondrii – Bateriile celulare, convertesc hrana în energie utilizabilã (productie de adenozin trifosfat, ATP). La nivelul mitocondriilor conversia energeticã se realizeazã prin respiratie aerobã. Ele sunt delimitate de 2 membrane: internã si externã. Membrana internã poate varia ca forma la diferite tipuri de celule iar ele formeaza prelungiri numite “criste”. Mitocondria are aproximativ mãrimea unei bacterii si contine propriul material genetic precum si ribozomi particulari.

Vacuole – Sunt cel mai adesea prezente la plante iar în general, plantele au vacuole voluminoase. Vacuolele sunt absente din celulele animale

Cloroplaste – convertesc lumina si hrana în energie utilizabilã (ATP) si la nivelul lor are loc procesul de fotosintezã.

Plastide – structuri în care se depoziteazã substante de rezervã. Sunt prezente în celulele vegetale.

Perete celular – prezent la organisme procariote si celule eucariote vegetale; asigurã suport si protectie.

MATERIAL SUPLIMENTAR

Simbolurile, greutãtile si rolurile lor biologice ale elementelor chimice sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 1.1. Lista elementelor, simbolurilor, greutãtilor si rolurilor biologice

Element

Simbol

Greutatea atomica

Rol biologic

Azot (nitrogen)

N

14,0

Constituent al proteinelor si acizilor nuceici

Calciu

Ca

40,1

In componenta oaselor, în contractia musculara

Carbon

C

12,0

In structura moleculelor organice

Clor

Cl

35,5

In digestie si fotosinteza

Cupru

Cu

63,5

Parte a pigmentilor purtãtori de oxigen din sangele molustelor

Fier

Fe

55,8

Parte a hemoglobinei, molecula purtatoare de oxigen

Fluor

F

19,0

In dezvoltarea normala a dintilor

Fosfor

P

31,0

In componenta acizilor nucleici; formeaza legaturile purtatoare de energie din structura ATP

Hidrogen

H

1,0

Component al apei si a moleculelor organice

Iod

I

126,9

In componenta hormonilor (ex. tirozina)

Magneziu

Mg

24,3

Component al clorofilei, pigmentul fotosintetic; esential în buna functionare a unor enzime

Mangan

Mn

54,9

Esential în buna functionare a unor enzime

Oxigen

O

16,0

In respiratie; component al apei si al majoritatii compusilor organici

Potasiu

K

39,1

In generarea impulsurilor nervoase ; echilibrul electrochimic al membranelor

Seleniu

Se

79,0

In buna functionare a multor enzime

Siliciu

Si

28,1

Intra în structura cochiliilor diatomeelor si a peretelui cellular vegetal

Sodiu

Na

23,0

In generarea impulsurilor nervoase; echilibrul electrochimic si osmotic al membranelor

Sulf

S

32,1

Constituent al unor proteine si polizaharide; în realizarea structurii spatiale a proteinelor prin legaturile disulfidice; compusii redusi ai sulfului sunt sursa de electroni

Zinc

Zn

65,4

Esential pentru unele enzime (ex. ce oxideaza alcoolii)

Mãrimea celulelor

Celulele eucariote (cu nucleu propriu si organite delimitate de membrane) sunt de circa 10 ori mai mari decât celulele procariote (lipsite de nucleu si membrane interne). Celulele unor plante sunt printre cele mai mari celule si aceasta se datoreazã vacuolelor pline cu apã pe care la contin.

Preview document

Biologie celulară - Pagina 1
Biologie celulară - Pagina 2
Biologie celulară - Pagina 3
Biologie celulară - Pagina 4
Biologie celulară - Pagina 5
Biologie celulară - Pagina 6
Biologie celulară - Pagina 7
Biologie celulară - Pagina 8
Biologie celulară - Pagina 9
Biologie celulară - Pagina 10
Biologie celulară - Pagina 11
Biologie celulară - Pagina 12
Biologie celulară - Pagina 13
Biologie celulară - Pagina 14
Biologie celulară - Pagina 15
Biologie celulară - Pagina 16
Biologie celulară - Pagina 17
Biologie celulară - Pagina 18
Biologie celulară - Pagina 19
Biologie celulară - Pagina 20
Biologie celulară - Pagina 21
Biologie celulară - Pagina 22
Biologie celulară - Pagina 23
Biologie celulară - Pagina 24
Biologie celulară - Pagina 25
Biologie celulară - Pagina 26
Biologie celulară - Pagina 27
Biologie celulară - Pagina 28
Biologie celulară - Pagina 29
Biologie celulară - Pagina 30
Biologie celulară - Pagina 31
Biologie celulară - Pagina 32
Biologie celulară - Pagina 33
Biologie celulară - Pagina 34
Biologie celulară - Pagina 35
Biologie celulară - Pagina 36
Biologie celulară - Pagina 37
Biologie celulară - Pagina 38
Biologie celulară - Pagina 39
Biologie celulară - Pagina 40
Biologie celulară - Pagina 41
Biologie celulară - Pagina 42
Biologie celulară - Pagina 43
Biologie celulară - Pagina 44
Biologie celulară - Pagina 45
Biologie celulară - Pagina 46
Biologie celulară - Pagina 47
Biologie celulară - Pagina 48
Biologie celulară - Pagina 49
Biologie celulară - Pagina 50
Biologie celulară - Pagina 51
Biologie celulară - Pagina 52
Biologie celulară - Pagina 53
Biologie celulară - Pagina 54
Biologie celulară - Pagina 55
Biologie celulară - Pagina 56
Biologie celulară - Pagina 57
Biologie celulară - Pagina 58
Biologie celulară - Pagina 59
Biologie celulară - Pagina 60
Biologie celulară - Pagina 61
Biologie celulară - Pagina 62
Biologie celulară - Pagina 63
Biologie celulară - Pagina 64
Biologie celulară - Pagina 65
Biologie celulară - Pagina 66
Biologie celulară - Pagina 67
Biologie celulară - Pagina 68
Biologie celulară - Pagina 69
Biologie celulară - Pagina 70
Biologie celulară - Pagina 71
Biologie celulară - Pagina 72
Biologie celulară - Pagina 73
Biologie celulară - Pagina 74
Biologie celulară - Pagina 75
Biologie celulară - Pagina 76
Biologie celulară - Pagina 77
Biologie celulară - Pagina 78
Biologie celulară - Pagina 79
Biologie celulară - Pagina 80
Biologie celulară - Pagina 81
Biologie celulară - Pagina 82
Biologie celulară - Pagina 83
Biologie celulară - Pagina 84
Biologie celulară - Pagina 85
Biologie celulară - Pagina 86
Biologie celulară - Pagina 87
Biologie celulară - Pagina 88
Biologie celulară - Pagina 89
Biologie celulară - Pagina 90
Biologie celulară - Pagina 91
Biologie celulară - Pagina 92
Biologie celulară - Pagina 93
Biologie celulară - Pagina 94
Biologie celulară - Pagina 95
Biologie celulară - Pagina 96
Biologie celulară - Pagina 97
Biologie celulară - Pagina 98
Biologie celulară - Pagina 99
Biologie celulară - Pagina 100
Biologie celulară - Pagina 101
Biologie celulară - Pagina 102
Biologie celulară - Pagina 103
Biologie celulară - Pagina 104
Biologie celulară - Pagina 105
Biologie celulară - Pagina 106
Biologie celulară - Pagina 107
Biologie celulară - Pagina 108
Biologie celulară - Pagina 109
Biologie celulară - Pagina 110
Biologie celulară - Pagina 111
Biologie celulară - Pagina 112
Biologie celulară - Pagina 113
Biologie celulară - Pagina 114
Biologie celulară - Pagina 115
Biologie celulară - Pagina 116
Biologie celulară - Pagina 117
Biologie celulară - Pagina 118
Biologie celulară - Pagina 119
Biologie celulară - Pagina 120
Biologie celulară - Pagina 121
Biologie celulară - Pagina 122
Biologie celulară - Pagina 123
Biologie celulară - Pagina 124
Biologie celulară - Pagina 125
Biologie celulară - Pagina 126

Conținut arhivă zip

  • Biologie Celulara.pdf

Alții au mai descărcat și

Studiul variabilității proteinelor serice și a fracțiunilor acestora prin electroforeză și imunoelectroforză

INTRODUCERE Patologia hepatică se bucură în ultimii ani de un interes deosebit pe toate meridianele, pe de o parte datorită frecvenţei în creştere...

Celula

Viata reprezinta forma de existenta a materiei aflate la nivelul sau superio de organizare.Ea se afla intr-o permanenta interdependenta cu mediul...

Structura celulelor eucariote - fenomene de transfer intra și extracelulare

Tipuri celulare Procariote: -sunt reprezentate doar de bacterie; -sunt acoperite in afara membranei de un perete cellular; -nu au cisterna...

Fiziologie animală generală - suport de curs

CAPITOLUL 1 COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI 1.1. INTRODUCERE În compoziţia chimică a organismului animal predomină 4 elemente esenţiale:...

Principii de genetică

Tehnologia ADN recombinant (clonare genica) asigura transferul de material genetic de la o specie la alta, mai mult sau mai putin indepartata...

Botanica

Celula vegetala Celula este unitatea de baza structurala si functionala a materiei vii. Proprietatile de baza ale materiei vii sunt: 1....

Biologie moleculară și celulară

Biologia moleculara este stiinta care se ocupa cu studiul princiapalelor forme molecular si celulare ce intra in structura materiei vii cu evolutia...

Bazele Teoretice ale Biotehnologiilor Microbiene

Biotehnologiile moderne constituie o achiziţie de valoare fundamentală şi aplicativă a ştiinţei contemporane. Odată cu dezvoltarea cunoştinţelor de...

Te-ar putea interesa și

Modelarea Proceselor de Reglare de la Nivelul Genelor Implicate în Cancer

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Biologia este una dintre stiintele puternic interdisciplinare, care studiazã manifestãrile si aspectele organismelor...

Studii Privind Procedee și Instalații pentru Epurarea Apelor Uzate Menajere

CAP.I. INTRODUCERE I.1 Poluarea mediului înconjurător Definită mai pe larg, poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale ale mediului...

Imunoterapia în cancer - posibilități și limite

CAPITOLUL 1 1.1 INTRODUCERE ÎN ONCOLOGIA COMPARATǍ Cancerul este o boală a întregului organism, comună omului şi animalelor şi se manifestă...

Biologie celulară - centrul celular - centriolii, fusuri de diviziune

Celula este unitatea de baza morfofunctionala a materiei vii, un produs al evolutiei, aflata intr-o relatie de autonomie si echilibru dinamic cu...

Transporturi prin Membrane

Membranele biologice Se găsesc la orice formă a vieţii, definiţia lor cuprinzătoare a fost dată de F. Siekevitz şi G. Palade, după care “membrana...

Biologie celulară - II

ORGANITELE CELULARE In citoplasma celulelor eucariote vegetale sunt localizate organite celulare cu functii specifice ca: nucleul, reticulul...

Biologie celulară

MEMBRANA CITOPLASMATICA La celula procariota aceasta este de natura lipoproteica, cu o structura functionala complexa, constituind un criteriu de...

Subiecte biologie celulară

AMP CICLIC SEMNALIZAREA AMPc Adenilat-ciclaza este o enizma membranara care are un siuts de legare a ATP pe fata citoplasmatica a membranei....

Ai nevoie de altceva?