Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine

Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii vieţuitoarelor marine, al adaptării şi evoluţiei lor, de aspectele legate de ecologia şi etologia organismelor, de răspândirea lor geografică, de productivitatea biologică şi de exploatarea resurselor marine, precum şi de probleme legate de poluarea Oceanului Planetar.

Oceanografia

Oceanografia este un domeniu complex, care cuprinde totalitatea ştiinţelor care studiază mările şi oceanele Terrei din toate punctele de vedere - fizic, chimic, geologic şi biologic.

oceanografia fizică, care abordează caracteristicile fizice ale apei, modul ei de formare şi schimburile de energie şi materie dintre ocean şi atmosferă;

oceanografia chimică, ce studiază compoziţia şi proprietăţile chimice ale apei marine şi modul în care diversele reacţii chimice se desfăşoară în mări şi oceane;

geologia şi geofizica marină, care se ocupă de studiul sedimentelor marine, al originii bazinelor oceanice şi al aspectelor structurale ale fundului oceanic;

oceanografia biologică, ale cărei preocupări sunt cunoaşterea diversităţii şi distribuţiei vieţii în ocean şi relaţiile reciproce dintre organismele marine, precum şi interacţiunea acestora cu mediul oceanic. În acest sens, oceanografia biologică este sinonimă cu biologia marină.

CARACTERISTICILE APELOR MARINE

PROPRIETĂŢILE FIZICE

Vâscozitatea apei oceanelor este invers proporţională cu temperatura şi direct proporţională cu salinitatea.

Densitatea apelor marine variază, în funcţie de salinitate, temperatură şi presiune.

La 20°C şi la presiune atmosferică, apa marină cu o salinitate de 35‰ are o densitate de 1,025 g/cm3

Densitatea creşte aproape liniar cu creşterea salinităţii (Marea Baltică 1,004, Marea Nordului, la aceeaşi temperatură, 1,026)

Densitatea apei scade pe măsura creşterii temperaturii (1,027 g/cm3 la 0°C şi de 1,02588 g/cm3 la 10°C)

Densitatea apei marine creşte cu adâncimea din cauza compresiunii adiabatice

0 m 1,0281 g/cm3

100 m 1,0286 g/cm3

1000 m 1,0326 g/cm3

5000 m 1,0511 g/cm3

10.000 m 1,0776 g/cm3

picnoclină

Presiunea hidrostatică reprezintă presiunea exercitată de o coloană de apă aflată deasupra unui corp scufundat datorită atracţiei gravitaţionale.

Presiunea hidrostatică creşte cu aproximativ 1 atmosferă sau 1,033 kg/cm2 la fiecare 10 m adâncime.

La o adâncime de 10.000 m coloana de apă realizează o presiune de 1000 atmosfere sau de 1030 kg/cm2.

Variaţia temperaturii apelor de suprafaţă a oceanelor Atlantic, Pacific şi Indian în funcţie de latitudine