Biologie Marină

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 19 fișiere: doc, ppt
Pagini : 346 în total
Cuvinte : 36017
Mărime: 17.81MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicoara

Extras din document

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine

Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii vieţuitoarelor marine, al adaptării şi evoluţiei lor, de aspectele legate de ecologia şi etologia organismelor, de răspândirea lor geografică, de productivitatea biologică şi de exploatarea resurselor marine, precum şi de probleme legate de poluarea Oceanului Planetar.

Oceanografia

Oceanografia este un domeniu complex, care cuprinde totalitatea ştiinţelor care studiază mările şi oceanele Terrei din toate punctele de vedere - fizic, chimic, geologic şi biologic.

oceanografia fizică, care abordează caracteristicile fizice ale apei, modul ei de formare şi schimburile de energie şi materie dintre ocean şi atmosferă;

oceanografia chimică, ce studiază compoziţia şi proprietăţile chimice ale apei marine şi modul în care diversele reacţii chimice se desfăşoară în mări şi oceane;

geologia şi geofizica marină, care se ocupă de studiul sedimentelor marine, al originii bazinelor oceanice şi al aspectelor structurale ale fundului oceanic;

oceanografia biologică, ale cărei preocupări sunt cunoaşterea diversităţii şi distribuţiei vieţii în ocean şi relaţiile reciproce dintre organismele marine, precum şi interacţiunea acestora cu mediul oceanic. În acest sens, oceanografia biologică este sinonimă cu biologia marină.

CARACTERISTICILE APELOR MARINE

PROPRIETĂŢILE FIZICE

Vâscozitatea apei oceanelor este invers proporţională cu temperatura şi direct proporţională cu salinitatea.

Densitatea apelor marine variază, în funcţie de salinitate, temperatură şi presiune.

La 20°C şi la presiune atmosferică, apa marină cu o salinitate de 35‰ are o densitate de 1,025 g/cm3

Densitatea creşte aproape liniar cu creşterea salinităţii (Marea Baltică 1,004, Marea Nordului, la aceeaşi temperatură, 1,026)

Densitatea apei scade pe măsura creşterii temperaturii (1,027 g/cm3 la 0°C şi de 1,02588 g/cm3 la 10°C)

Densitatea apei marine creşte cu adâncimea din cauza compresiunii adiabatice

0 m 1,0281 g/cm3

100 m 1,0286 g/cm3

1000 m 1,0326 g/cm3

5000 m 1,0511 g/cm3

10.000 m 1,0776 g/cm3

picnoclină

Presiunea hidrostatică reprezintă presiunea exercitată de o coloană de apă aflată deasupra unui corp scufundat datorită atracţiei gravitaţionale.

Presiunea hidrostatică creşte cu aproximativ 1 atmosferă sau 1,033 kg/cm2 la fiecare 10 m adâncime.

La o adâncime de 10.000 m coloana de apă realizează o presiune de 1000 atmosfere sau de 1030 kg/cm2.

Variaţia temperaturii apelor de suprafaţă a oceanelor Atlantic, Pacific şi Indian în funcţie de latitudine

Preview document

Biologie Marină - Pagina 1
Biologie Marină - Pagina 2
Biologie Marină - Pagina 3
Biologie Marină - Pagina 4
Biologie Marină - Pagina 5
Biologie Marină - Pagina 6
Biologie Marină - Pagina 7
Biologie Marină - Pagina 8
Biologie Marină - Pagina 9
Biologie Marină - Pagina 10
Biologie Marină - Pagina 11
Biologie Marină - Pagina 12
Biologie Marină - Pagina 13
Biologie Marină - Pagina 14
Biologie Marină - Pagina 15
Biologie Marină - Pagina 16
Biologie Marină - Pagina 17
Biologie Marină - Pagina 18
Biologie Marină - Pagina 19
Biologie Marină - Pagina 20
Biologie Marină - Pagina 21
Biologie Marină - Pagina 22
Biologie Marină - Pagina 23
Biologie Marină - Pagina 24
Biologie Marină - Pagina 25
Biologie Marină - Pagina 26
Biologie Marină - Pagina 27
Biologie Marină - Pagina 28
Biologie Marină - Pagina 29
Biologie Marină - Pagina 30
Biologie Marină - Pagina 31
Biologie Marină - Pagina 32
Biologie Marină - Pagina 33
Biologie Marină - Pagina 34
Biologie Marină - Pagina 35
Biologie Marină - Pagina 36
Biologie Marină - Pagina 37
Biologie Marină - Pagina 38
Biologie Marină - Pagina 39
Biologie Marină - Pagina 40
Biologie Marină - Pagina 41
Biologie Marină - Pagina 42
Biologie Marină - Pagina 43
Biologie Marină - Pagina 44
Biologie Marină - Pagina 45
Biologie Marină - Pagina 46
Biologie Marină - Pagina 47
Biologie Marină - Pagina 48
Biologie Marină - Pagina 49
Biologie Marină - Pagina 50
Biologie Marină - Pagina 51
Biologie Marină - Pagina 52
Biologie Marină - Pagina 53
Biologie Marină - Pagina 54
Biologie Marină - Pagina 55
Biologie Marină - Pagina 56
Biologie Marină - Pagina 57
Biologie Marină - Pagina 58
Biologie Marină - Pagina 59
Biologie Marină - Pagina 60
Biologie Marină - Pagina 61
Biologie Marină - Pagina 62
Biologie Marină - Pagina 63
Biologie Marină - Pagina 64
Biologie Marină - Pagina 65
Biologie Marină - Pagina 66
Biologie Marină - Pagina 67
Biologie Marină - Pagina 68
Biologie Marină - Pagina 69
Biologie Marină - Pagina 70
Biologie Marină - Pagina 71
Biologie Marină - Pagina 72
Biologie Marină - Pagina 73
Biologie Marină - Pagina 74
Biologie Marină - Pagina 75
Biologie Marină - Pagina 76
Biologie Marină - Pagina 77
Biologie Marină - Pagina 78
Biologie Marină - Pagina 79
Biologie Marină - Pagina 80
Biologie Marină - Pagina 81
Biologie Marină - Pagina 82
Biologie Marină - Pagina 83
Biologie Marină - Pagina 84
Biologie Marină - Pagina 85
Biologie Marină - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Curs 1.ppt
  • Curs 10.ppt
  • Curs 11.ppt
  • Curs 13.ppt
  • Curs 14.ppt
  • Curs 2.ppt
  • Curs 3.ppt
  • Curs 4.ppt
  • Curs 5.ppt
  • Curs 6.ppt
  • Curs 7.ppt
  • Curs 8.ppt
  • Curs_1+2.doc
  • Curs_11.doc
  • Curs_12-14.doc
  • Curs_3+4.doc
  • Curs_5+6.doc
  • Curs_7+8.doc
  • Curs_9+10.doc

Alții au mai descărcat și

Delfinii din Marea Neagră

Biocenozele Mãrii Negre au fost studiate mai cuprinzãtor de S.A. Zernov, iar la noi de C. Motas, de prof. Dr. Ion Borcea si sotia sa prof. Dr. L....

Etapele unui Proces Biotehnologic

Elaborarea şi industrializarea unei tehnologii de biosinteză presupune parcurgerea mai multor faze constând în cercetări la nivel de: laborator,...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Mutatii ale Oncogenei PIK3CA in Cancerele Umane

PIK3 sunt lipide heterodimere kinaze compuse dintr-o subunitate catalitica si o subunitate adaptor, variante codificate de gene separate si...

Bioinginerie Medicala

Definitii de baza - Abces - inflamatie, dureroasa, cu puroi, a pielii, data de infectie localizata - Aminoacizi - substante organice, elemente...

Entomologie

Păduchele ţestos din San José – Quadraspidiotus perniciosus, ordinul Homoptera, familia Diaspididae Biologie. Iernează în stadiul de larvă de...

Organite Citoplasmatice

Prezintã o mare diversitate din punct de vedere structural, funcţional şi biochimic; participã la activitatea vitalã a celulei. 1.Reticulul...

Biologie Celulară

Unitatea de invatare 1 Permeabilitatea membranară In general, biomembranelor (si, inclusiv, plasmalemei) li se atribuie trei functii principale:...

Ai nevoie de altceva?