Biotehnologia alimentelor

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Biotehnologia alimentelor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere pdf de 196 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Biologie

Extras din document

I. BIOTEHNOLOGIILE CLASICE: Procese fermentative

utilizate în obținerea alimentelor

In antichitate utilizare empirica

Babilonienii mileniul VI î.H.: bere, bioconversia alcoolului etilic în acid acetic (oțet).

în mileniul III î.H., sumerienii cunoșteau tehnologia fabricării a peste 20 de tipuri de bere.

majoritatea popoarelor antice utilizau drojdiile pentru fabricarea unor produse alimentare (pâine, vin, bere etc) precum și bacteriile pentru obținerea derivatelor lactate.

Evolutia biotehnologiei

- Sec. XVII 1680: ANTON VAN LEUWENHOEK microscopul (300X), semnaleaza existența unei lumi microbiene.

- Sec. XIX Pasteur: fermentatia este datorata microorganismelor;

are loc transformarea glucidelor în alcool etilic, cu degajare de CO2,

proces care furnizează energia necesară celulelor de drojdii ce se

dezvoltă chiar în absența O2. Concomitent extinde studiile asupra

fermentațiilor butirică și lactică.

- ALEXANDER FLEMING, 1929, era microbiologiei industriale moderne, prin elaborarea bazelor de obținere a penicilinei.

- In anii 1960 a apărut, biotehnologia industriala: utilizarea microorganismelor specifice, implicate în diferite fermentații anaerobe, pentru producerea proteinelor alimentare și furajere, aminoacizilor, aromatizanților, acizilor organici, îndulcitorilor alimentari, solvenților organici, enzimelor, medicamentelor, etc

II. BIOTEHNOLOGIILE MODERNE

- asigurarea necesarului de alimente pentru populația globului (proteine și aminoacizi)

- producerea de medicamente pentru sănătatea publică, pentru profilaxia și tratamentul celor 300 de boli ereditare și a celor două maladii grave ale sfârșitului de secol (cancerul și SIDA)

- combaterea efectelor nocive ale poluării mediului de viață.

Perioada

240.000 ani

4000 iHr.

1 dHr.

1900

2006

2016

Nr. locuitori

10.000

30 milioane

210 milioane

1650 milioane

6.5 miliarde

7.5 miliarde

Japonia 1. tradiție în domeniul producerii băuturilor și a alimentelor fermentate, folosind ca materii prime orezul și soia. 2. In anul 1953 s-a creat Institutul de Microbiologie aplicată din Tokyo. 3. După anul 1973, utilizarea fermentațiior microbiene. 4. Până în anul 1980, Japonia a ajuns la o producție anuală de 50 mil hl bere, 27 mil.hl sake, 12 mil. hl sos de soia și 3 mil hl . oțet. 5. Incă din anul 1957 se fabrica: - aminoacizi esențiali ca (acid glutamic (1957), lizină (1957), treonină (1960), fenilalanină (1961)); - vitamina B12 (1959), - antibiotice, interferon, medicamente de luptă împotriva cancerului - produse alimentare, farmaceutice, cosmetice și chimice.

În S.U.A., initial producerea siropului de fructoză (HFCS) din porumb, realizându-se anual peste 500.000 tone High Fructose Corn Syrup, cu larga utilizare în industria alimentară și farmaceutică.

Alte programe naționale americane au urmărit obținerea, prin biotehnologii, a necesarului de medicamente, vaccinuri, acizi organici (citric, acetic, fumaric, lactic), a unor aminoacizi, a proteinelor unicelulare și a drojdiilor de panificație. În fosta U.R.S.S. existau în anii ’80 peste 100 de uzine biotehnologice dintre care 86 produceau proteine monocelulare pentru consum zootehnic iar celelalte produceau aminoacizi, hormoni, vitamine, antibiotice, enzime și lipide. Ca substrat nutritiv pentru microorganisme se foloseau, cu precădere, deșeuri cu origine forestieră, agricolă și industrială. În Europa de Vest programele naționale de investiții au stimulat apariția unor mari uzine biotehnologice la Braunschweig (Germania), Cambridge, Mill Hill, Porton Down, Slough (Anglia), Delft (Olanda), Strasbourg, Compiégne, Toulouse, Rhône- Poulenc (Franța), Pavia (Italia) etc.

Fisiere in arhiva (5):

  • 1_Introducere.pdf
  • 2_Produse lactate.pdf
  • 3_Lapte.pdf
  • 4_5_SCP.pdf
  • 6_BIOPROCESE DE OBTINERE A AMINOACIZILOR.pdf