Biotehnologii de Reproducție

Curs
9/10 (5 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 53680
Mărime: 3.32MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: TÃNASE DUMITRU
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINÃ VETERINARÃ ION IONESCU DE LA BRAD IASI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

Cuprins

CAP.1 BIOTEHNOLOGIA ÎNSÃMÂNTÃRILOR ARTIFICIALE 3

1.1 Importanta însãmântãrilor artificiale 3

1.2 Aspecte organizatorice ale însãmântãrilor artificiale în tara noastrã 5

1.3 Principiisi metode de recoltare a spermei 7

1.3.1 Bazele fiziologice ale recoltãrii spermei 7

1.3.1.1 Comportamentul sexual al masculilor 7

1.3.1.2 Specificul reflexelor sexuale la principalele specii

de animale 10

1.3.1.2.1 Reflexele sexuale la taur 10

1.3.1.2.2 Reflexele sexuale la berbec 12

1.3.1.2.3 Reflexele sexuale la vier 12

1.3.1.2.4 Reflexele sexuale la armãsar 13

1.3.2 Principiisi metode generale de recoltare a spermei 13

1.3.2.1 Recoltarea spermei la taur 15

1.3.2.2 Recoltarea spermei la berbecsi tap 19

1.3.2.3 Recoltarea spermei la vier 20

1.3.2.4 Recoltarea spermei la armãsar 22

1.3.2.5. Recoltarea spermei la pãsãri 23

1.4 Examenul însusirilor spermei 24

1.5 Diluarea spermei 24

1.5.1 Consideratii generale 24

1.5.2 Principiile diluãrii, însusirile generale ale diluantilor

si clasificarea acestora 25

1.5.3 Tehnica preparãrii diluantilor 26

1.5.4 Tehnica dilutiei 27

1.5.4.1 Diluarea spermei de taur 27

1.5.4.2 Diluarea spermei de berbec 29

1.5.4.3 Diluarea spermei de vier 31

1.5.4.4 Diluarea spermei de armãsar 33

1.5.4.5 Diluarea spermei de pãsãri 33

1.6.Conservarea spermei 34

1.6.1 Conservarea spermei de taur 38

1.6.2 Conservarea spermei de berbecsi tap 44

1.6.3 Conservarea spermei de vier 46

1.6.4 Conservarea spermei de armãsar 48

1.6.5 Conservarea spermei de pãsãri 49

1.7 Inocularea spermei 50

1.7.1 Inocularea spermei la vacã 50

1.7.1.1 Punctul de însãmântãri artificiale la vaci (P.I.A.V.) 50

1.7.1.2 Descoperirea femelelor în cãldurisi stabilirea

momentului optim al însãmântãrii 51

1.7.1.3 Pregãtirea femelelor pentru însãmântare 52

1.7.1.4 Reanimarea spermatozoizilor 53

1.7.1.5 Tehnica inoculãrii spermei 64

1.8.2 Inocularea spermei la oaiesi caprã 56

1.8.2.1 Organizarea punctului de însãmântãri artificiale

la ovine (P.I.A.O.) 56

1.8.2.2 Depistarea oilorsi caprelor în cãlduri 57

1.8.2.3 Inocularea materialului seminal 59

1.7.3 Inocularea spermei la scroafã 60

1.8.3.1 Organizareasi dotarea punctului de însãmântare

artificialã (P.I.A.S.) cu activitate complexã 60

1.7.3.2 Descoperirea scroafelor în cãlduri 61

2

1.7.3.3 Stabilirea momentului optim de însãmântare 61

1.7.3.4 Aparaturasi instrumentarul folosit pentru

însãmântarea artificialã a scroafelor 62

1.7.3.5 Inocularea spermei 63

1.7.4 Inocularea spermei la iapã 64

1.7.5 Inocularea spermei la pãsãri 65

CAP. 2 BIOTEHNOLOGIA TRANSFERULUI DE EMBRIONI LA ANIMALE 67

2.1 Istoriculsi importanta transferului de embrioni 67

2.2 Biotehnologia transferului de embrioni la vacã 68

2.2.1 Selectiasi pregãtirea vacilor donatoare 69

2.2.2 Selectiasi pregãtirea vacilor primitoare (receptoare) 70

2.2.3 Sincronizarea estruluisi ovulatiei la vacile donatoare

si primitoare 70

Extras din document

CAPITOLUL 1

BIOTEHNOLOGIA ÎNSÃMÂNtÃRILOR ARTIFICIALE

1.1. Importanta însãmântãrilor artificiale

Astãzi, existã numeroase tãri care însãmânteazã artificial întregul efectiv

de vaci realizãnd astfel un progres rapid si substantial în ameliorarea raselor.

însãmântãrile artificiale s-au extins în practicã datoritã avantajelor zooeconomice

si sanitar-veterinare.

Din punct de vedere zoo-economic, însãmântãrile artificiale sunt

importante pentru cã folosesc intens reproducãtorii de valoare, cu potentã

individualã mare, ceea ce conduce la grãbirea ritmului si gradului de ameliorare a

efectivelor de animale. La însãmântãrile artificiale se folosesc masculi testati dupã

descendenti, astfel încât, pe lângã calitatea superioarã a spermei, existã si testarea

realã a valorii de ameliorare.

Prin congelarea materialului seminal, reproducãtorul valoros poate fi

folosit la reproducere mai multi ani, chiar dupã moartea acestuia prin constituirea

depozitului cu sperma provenitã de la acesta. Datoritã congelãrii materialului

seminal s-a creat posibilitatea schimbului international de material seminal

valoros din puct de vedere genetic, chiar la distante intercontinentale, fãrã

trasportul si aclimatizarea reproducãtorului.

Prin folosirea însãmântãrilor artificiale, testarea dupã descendenti a

reproducãtorilor se poate realiza mult mai repede, iar prin examenul complex,

zootehnic si sanitar-veterinar, se pot descoperi reproducãtorii cu diferite anomalii

congenitale ale aparatului genital sau cu tulburãri ereditare ale spermatogenezei.

Se realizeazã, astfel, o profilaxie geneticã a sterilitãtii.

Datoritã evidentelor stricte care se tin pentru toate operatiile ce se

efectueazã, se poate cunoaste într-o mai mare mãsurã paternitatea descendentilor.

Evidentele sunt completate cu determinarea grupei sanguine a pãrintilor si

descendentilor.

Reproducãtorii masculi fiind grupati separat de femele, se pot lua mãsuri

specifice de alimentatie rationalã si îngrijire corespunzãtoare si se poate institui un

regim de recoltare a spermei favorabil obtinerii de produsi la un pret de cost mai

scãzut si oferã posibilitatea creãrii unor nuclee de animale valoroase.

La reproducãtorii de elitã, concentrati în unitãti specializate, se practicã si

determinarea genofondului, a structurii imunogenetice, ceea ce dã posibilitatea

cunoasterii prezentei sau absentei echilibrului genetic în cadrul unei populatii

date.

În conditiile unor centre mari de însãmântãri artificiale unde sunt

concentrati multi reproducãtori, este posibilã stabilirea valorii de ameliorare în

selectia concomitentã pentru mai multe caractere productive. Acest lucru se

realizeazã pentru cã se obtine un numãr mare de produsi contemporani, masculi si

femele, care pot fi repartizati în mai multe unitãti.

De asemenea, numãrul mare de reproducãtori de diferite vârste,

concentrati în unitãti specializate, permite alegerea unui moment optim pentru

determinarea performantelor, respectiv a vârstei la care s-ar putea determina, cu

cea mai mare precizie, valoarea de ameliorare. Lucrãrile efectuate pe ovine,

pentru determinarea valorii de ameliorare în directia productiei de lânã, au

demonstrat cã selectia trebuie sã se facã pe baza celei de-a doua tunsori.

Sub raport economic, reproducãtorii foarte valorosi din punct de vedere

zootehnic, sunt folositi cu mare eficientã economicã. într-un sezon sexual,

numãrul femelelor însãmântate artificial cu sperma de la un taur, comparativ cu

monta, este , în medie, de 50-80 de ori mai mare, de 25 de ori mai mare la oi si de

3-4 ori mai mare la cabaline si suine. Astfel, în cazul practicãrii montei, unui taur i

se repartizeazã anual 50-70 de femele. Dacã se practicã însãmântãrile artificiale,

cu sperma conservatã prin refrigerare se pot însãmânta anual 1000-3000 de vaci.

în cazul în care se conservã sperma prin congelare, numãrul vacilor însãmântate

cu sperma provenitã de la un taur poate ajunge la 10000-30000. în cazul unor tauri

deosebit de valorosi s-au putut obtine pânã la 50000 de vitei pe întreaga perioadã

de exploatare a taurului (6-7 ani). Literatura de specialitate citeazã cazuri în care

de la un taur, într-un an s-au obtinut peste 120000 de doze de însãmântare, iar în

toatã perioada de exploatare a acelui taur de peste o jumãtate de milion de vitei.

La taurine, pot fi însãmântate dintr-un singur ejaculat pânã la 1000 de

vaci. La porcine, ovine si cabaline, dintr-un singur ejaculat se pot însãmânta

numai 5-50 de femele. Acest numãr mic de femele însãmântate artificial este

important din punct de vedere economic si genetic si a redus rãspândirea

însãmântãrilor artificiale la aceste specii. Economicitatea procedeului de

congelare a spermei este exemplificatã cel mai bine de posibilitatea reducerii

numãrului de spermatozoizi în doza de însãmântare fãrã a scãdea rata de conceptie

Preview document

Biotehnologii de Reproducție - Pagina 1
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 2
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 3
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 4
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 5
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 6
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 7
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 8
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 9
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 10
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 11
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 12
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 13
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 14
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 15
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 16
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 17
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 18
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 19
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 20
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 21
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 22
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 23
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 24
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 25
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 26
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 27
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 28
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 29
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 30
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 31
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 32
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 33
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 34
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 35
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 36
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 37
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 38
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 39
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 40
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 41
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 42
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 43
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 44
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 45
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 46
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 47
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 48
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 49
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 50
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 51
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 52
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 53
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 54
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 55
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 56
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 57
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 58
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 59
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 60
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 61
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 62
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 63
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 64
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 65
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 66
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 67
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 68
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 69
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 70
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 71
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 72
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 73
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 74
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 75
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 76
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 77
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 78
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 79
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 80
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 81
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 82
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 83
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 84
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 85
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 86
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 87
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 88
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 89
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 90
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 91
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 92
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 93
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 94
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 95
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 96
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 97
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 98
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 99
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 100
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 101
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 102
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 103
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 104
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 105
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 106
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 107
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 108
Biotehnologii de Reproducție - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Biotehnologii de Reproductie.pdf

Alții au mai descărcat și

Conservarea Materialului Biologic la Albine

CAPITOLUL 1 BIOLOGIA FAMILIEI DE ALBINE 1.1. Sistematica zoologică a familiei de albine Albinele melifere fac parte din : Regnul : Animalia...

Importanta Lichidului Seminal in Insamantarile Artificiale la Animalele Domestice

Importanta lichidului seminal in insamantarile artificiale la animalele domestice Insamantarile artificiale reprezinta o biotehnica moderna a...

Imunitatea Dobandita

Imunitatea dobândită (inductibilă)  este starea de rezistență a organismului  față de factorii non-self antigenici, realizată prin structuri și...

Introducere în Lumea Biopolimerilor

INTRODUCERE. MATERIA VIE ŞI ORGANISMELE VII Îmbunătăţirea stării de sănătate a fost o preocupare continuă a omului şi în acest scop el a utilizat...

Protectia Plantelor - Clasa Insecta

Insectele reprezintă peste 70% din regnul animal peste un milion sunt determinate ştiinţific se întâlnesc pretutindeni, fiind adaptate la cele...

Hidrobiologie

INTRODUCERE Apa a fost elementul esential care a determinat si conditionat aparitia, diversificarea si dezvoltarea vietii pe Pamînt, fiind mediul...

Microbiologie Industriala

Introducere Obiectul microbiologiei Istoricul microbiologiei Clasificarea generală a microorganismelor Rolul microorganismelor Introducere...

Anatomie Comparată

1. Definiţii şi principii generale Termenul de anatomie provine din limba greacă antică (anatome = disecţie), ele desemnând studiul alcătuirii...

Ai nevoie de altceva?