Chimie Generala

Curs
9.2/10 (7 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 36276
Mărime: 946.10KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Zenovia Olteanu
CURS PT ANUL 1 SEM 1-BIOLOGIE

Cuprins

INTRODUCERE

1.Baze teoretice ale chimiei 1

1.1. Definiţie şi ramuri ale chimiei 1

1.2. Unităţi de măsură 1

1.3. Materia şi substanţele chimice 2

1.4 Elemente chimice 3

1.5. Reprezentarea substanţelor chimice 4

1.6. Legi fundamentale ale chimiei 4

1.6.1. Legea conservării masei 5

1.6.2. Legea proporţiilor definite 5

1.6.3. Legea proporţiilor multiple 5

1.6.4. Legea proporţiilor echivalente 6

1.6.5. Legea lui Avogadro 6

2. Teoria atomică a materiei 6

2.1. Structura atomului 6

2.2. Modele atomice 7

2.2.1. Modele atomice precuantice 7

2.2.2. Modele atomice cuantice 7

2.3. Orbitali atomici 10

2.3.1. Orbitali atomici de tip s 10

2.3.2. Orbitali atomici de tip p 10

2.3.3. Orbitali atomici de tip d 10

2.3.4 .Orbitali atomici de tip f 11

2.4. Ocuparea cu electroni a orbitalilor atomici 11

2.4.1. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni 11

2.4.2. Principiul de excludere al lui Pauli 11

2.4.3. Regula lui Hund 11

3. Sistemul periodic al elementelor 12

3.1. Generalităţi privind tabelul periodic al elementelo 12

3.2.Structura tabelului periodic al elementelor 12

3.3. Corelaţii între structura învelişului de electroni şi poziţia elementelor în sistemul periodic 14

3.4. Periodicitatea proprietăţilor elementelor chimice 14

3.4.1. Proprietăţi neperiodice ale elementelor chimice 14

3.4.2. Proprietăţi periodice ale elementelor chimice 14

4. Legături chimice 15

4.1 Legături chimice intramoleculare 15

4.1.1. Legătura ionică 15

4.1.2. Legătura covalentă 16

4.1.3. Legătura metalică 20

4.2 Legături chimice intermoleculare 21

4.2.1. Legătura de hidrogen 21

4.2.2. Legături prin forţe van der Waals 21

5. Stoechiometria reacţiilor chimice 22

5.1. Stoechiometria – definiţie şi instrumente de lucru 22

5.2. Reacţii chimice 22

5.2.1.Reacţii chimice fără modificarea stării de oxidare 22

5.2.2.Reacţii chimice cu modificarea stării de oxidare 24

5.2.3. Aspecte cinetice şi termochimice ale reacţiilor chimice 25

6. Componenţi anorganici ai materiei vii 25

6.1. Apa - metabolit universal 25

6.2. Caracterizare generală şi importanţa biologică a elementelor din sistemul periodic 27

6.2.1. Hidrogen 27

6.2.2. Grupa IA (1) 28

6.2.3. Grupa IIA (2) 29

6.2.4. Metale tranziţionale 31

6.2.5. Grupa IIIA (13) 33

6.2.6. Grupa IVA (14) 35

6.2.7. Grupa VA (15) 36

6.2.8. Grupa VIA (16) 38

6.2.9. Grupa VIIA (17) 39

7. Noţiuni fundamentale de chimie organică 42

7.1. Efecte electronice în compuşi organici 42

7.1.1. Efectul inductiv 42

7.1.2. Efectul electromer 42

7.2. Noţiuni de izomerie 43

7.2.1. Izomeria plană 43

7.2.2. Izomeria spaţială sau stereoizomeria 44

8. Hidrocarburi 45

8.1. Hidrocarburi saturate 45

8.1.1. Alcani şi izoalcani 45

8.1.2. Cicloalcani 46

8.2. Hidrocarburi nesaturate 47

8.2.1. Alchene 47

8.2.2. Alcadiene 48

8.2.3. Alchine 49

8.3. Hidrocarburi aromatice 49

8.3.1. Hidrocarburi aromatice mononucleare 49

8.3.2. Hidrocarburi aromatice polinucleare 51

9. Compuşi organici cu funcţiuni simple 53

9.1. Compuşi hidroxilici 53

9.1.1. Alcooli 53

9.1.2. Enoli 54

9.1.3. Fenoli 55

9.2. Amine 56

9.3. Compuşi carbonilici 57

9.3.1. Glucide 58

9.4. Compuşi carboxilici 62

9.4.1. Acizi monocarboxilici saturaţi 62

9.4.2. Acizi dicarboxilici saturaţi 63

9.4.3. Acizi monocarboxilici nesaturaţi 64

9.4.4. Acizi carboxilici aromatici 64

9.5. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici 64

9.5.1. Halogenuri ale acizilor carboxilici 64

9.5.2. Anhidride ale acizilor carboxilici 64

9.5.3. Amide 64

9.5.4. Esteri 65

9.5.5. Acizi fenolici 66

9.5.6. Acizi carbonilici 66

9.5.7. Aminoacizi 66

9.5.8. Peptide 68

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

INTRODUCERE

Extras din document

Chimia este ştiinţa fundamentală a naturii, care se află la baza proceselor ce susţin viaţa, controlează evenimentele din lumea înconjurătoare şi este vitală pentru cele mai multe activităţi. În ultimele decenii, se constată o evoluţie rapidă în cunoaşterea chimică, prin numărul mare de substanţe descoperite în natură sau sintetizate în laboratoarele de cercetare şi prin perfecţionarea aparaturii utilizate în laboratoarele de cercetare ştiinţifică.

Studiul chimiei generale are drept scop stimularea interesului pentru chimie şi furnizarea de informaţii utile, în vederea abordării la un nivel superior a disciplinelor cuprinse în programele analitice ale anilor de studii. Textul introduce o serie de noţiuni fundamentale utilizate pentru descrierea comportării materiei, legi, metode, proprietăţi ale substanţelor, modele cu care operează chimia etc, subliniind importanţa acestei discipline pentru lumea vie.

Problemele, uneori complexe, pe care le pune chimia nu se rezolvă prin simplă memorizare, ci prin abordarea lor critică şi creativă, utilizând noţiunile de bază. Cursul ajută la înţelegerea modelelor fundamentale ale chimiei, arată implicarea acestei discipline în lumea reală şi dezvoltă aptitudini de rezolvare a problemelor pe care le implică această disciplină.

1. Baze teoretice ale chimiei

1.1. Definiţie şi ramuri ale chimiei

CHIMIA este ştiinţa fundamentală a naturii care studiază în mod sistematic: structura, compoziţia şi proprietăţile substanţelor; reactivitatea, transformările pe care le suferă substanţele, precum şi legile care guvernează aceste procese; sinteza de noi substanţe, cu proprietăţi specifice; producerea de energie prin reacţii chimice; conexiunile dintre lumea cotidiană şi cea moleculară, interpretarea naturii substanţelor pe baza structurii lor, precum şi utilizările substanţelor în diferite domenii de activitate.

Principalele ramuri ale chimiei sunt:

Chimia anorganică - studiul elementelor chimice şi al compuşilor acestora, cu excepţia hidrocarburilor şi a derivaţilor lor.

Chimia organică - ramura descriptivă a chimiei care se ocupă cu sinteza, identificarea, modelarea, precum şi cu reacţiile compuşilor care conţin carbon legat chimic de hidrogen.

Chimia fizică – ramura care relizează studii ale legilor şi fenomenelor chimice, precum şi a structurii combinaţiilor chimice prin metode teoretice şi experimentale ale fizicii,.

Chimia analitică – ramura care elaborează şi foloseşte metode, mijloace si metodologii de obţinere a informaţiilor legate de compoziţia şi natura substanţelor.

Biochimia - ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii şi funcţiilor compuşilor prezenţi în organismele vii, precum şi cu funcţionarea şi transformările acestora în cursul vieţii.

Chimia ecologică - ştiinţa care se ocupă cu detecţia, monitorizarea, transportul şi transformările chimice ale substanţelor naturale şi sintetice prezente în mediul înconjurător.

1.2. Unităţi de măsură

Observaţia ştiinţifică cantitativă are drept rezultat un număr şi o unitate de măsură, ambele componente ale valorii măsurabile conferind semnificaţie determinării.

Sistemul Internaţional de unităţi (SI) conţine şase unităţi fundamentale (tabelul 1.1.), două unităţi suplimentare, radianul (rad) şi steradianul (sr), precum şi un mare număr de unităţi derivate. Multiplii şi submultiplii zecimali ai unităţilor de măsură se denumesc cu ajutorul unor prefixe.

Tabelul nr. 1.1. - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional

Nr. crt. Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

1. Lungime metru m

2. Masă kilogram kg

3. Timp secundă s

4. Intensitate curent electric amper A

5. Temperatură Kelvin K

6. Intensitate luminoasă candelă cd

Mărimi fizice importante pentru chimie sunt volumul, masa, temperatura, timpul, cantitatea de substanţă etc.

Volumul reprezintă spaţiul pe care îl ocupă o substanţă sau un obiect oarecare. Unitatea de măsură este m3, unitate derivată din unitatea de lungime, (1dm3=1l; 1cm3=1ml). Unitatea utilizată în laborator este mililitrul (ml).

Masa unui obiect nu este influenţată de câmpul gravitaţional şi reprezintă cantitatea de materie pe care o conţine acesta, indiferent de locul unde se consideră determinarea (pe pământ, pe lună etc.). Greutatea unui obiect este răspunsul masei la gravitaţie şi variază în raport cu tăria câmpului gravitaţional. Dacă tăria câmpului gravitaţional se consideră relativ constantă, masa se poate considera egală cu greutatea. În sistemul internaţional, unitatea pentru masă este kilogramul (kg).

Densitatea unei substanţe este raportul dintre masă şi volum, două caracteristici care depind de cantitatea de substanţă studiată. Unitatea de măsură a densităţii este raportul unităţilor de masură ale masei şi volumului (g/cm3 sau g/ml). Greutatea specifică este raportul dintre densitatea substanţei studiate şi densitatea unei substanţe de referinţă (în mod obişnuit apa la temperatura de 4oC a cărei densitate este egală cu unitatea). Greutatea specifică este un număr fără unitate de măsură.

Temperatura caracterizează starea de încălzire a unui sistem fizic. Valoarea sa depinde de scara termometrică în care este exprimată (Dima, et al., 1972). În Sistemul Internaţional, temperatura se măsoară în grade Kelvin, dar este destul de frecventă şi exprimarea temperaturii în grade Celsius (oC) sau grade Fahrenheit (oF).

Pentru timp, unitatea din Sistemul Internaţional este secunda (s) dar, se mai folosesc şi unităţi cum ar fi minutul, ora, ziua sau anul (nu se foloseşte luna, din cauza mărimii variabile).

Masa atomică este un număr ce reprezintă de câte ori masa unui atom este mai mare decât unitatea de masă atomică, considerată iniţial, de către Dalton, a fi masa atomului de hidrogen. Mai târziu, Aston, a utilizat drept unitate de masă atomică a 16-a parte din masa atomului de oxigen. Prin convenţie internaţională unitatea de masă atomică a fost definită ca fiind a 12-a parte din masa izotopului 12C. Această unitate de măsură nu este inclusă în Sistemul Internaţional, dar este acceptată în acest sistem sub denumirea de unitate unificată de masă atomică şi se desemnează cu simbolul “u”. În general, masele atomice se scriu fără unitate de măsură. În biochimie şi biologia moleculară, cu precădere în cazul proteinelor, se utilizează unitatea numită Dalton (1u=1Da=1/NA[g]=1/1000xNA[kg]=1,660539x10-27[kg], unde NA reprezintă numărul lui Avogadro)

Preview document

Chimie Generala - Pagina 1
Chimie Generala - Pagina 2
Chimie Generala - Pagina 3
Chimie Generala - Pagina 4
Chimie Generala - Pagina 5
Chimie Generala - Pagina 6
Chimie Generala - Pagina 7
Chimie Generala - Pagina 8
Chimie Generala - Pagina 9
Chimie Generala - Pagina 10
Chimie Generala - Pagina 11
Chimie Generala - Pagina 12
Chimie Generala - Pagina 13
Chimie Generala - Pagina 14
Chimie Generala - Pagina 15
Chimie Generala - Pagina 16
Chimie Generala - Pagina 17
Chimie Generala - Pagina 18
Chimie Generala - Pagina 19
Chimie Generala - Pagina 20
Chimie Generala - Pagina 21
Chimie Generala - Pagina 22
Chimie Generala - Pagina 23
Chimie Generala - Pagina 24
Chimie Generala - Pagina 25
Chimie Generala - Pagina 26
Chimie Generala - Pagina 27
Chimie Generala - Pagina 28
Chimie Generala - Pagina 29
Chimie Generala - Pagina 30
Chimie Generala - Pagina 31
Chimie Generala - Pagina 32
Chimie Generala - Pagina 33
Chimie Generala - Pagina 34
Chimie Generala - Pagina 35
Chimie Generala - Pagina 36
Chimie Generala - Pagina 37
Chimie Generala - Pagina 38
Chimie Generala - Pagina 39
Chimie Generala - Pagina 40
Chimie Generala - Pagina 41
Chimie Generala - Pagina 42
Chimie Generala - Pagina 43
Chimie Generala - Pagina 44
Chimie Generala - Pagina 45
Chimie Generala - Pagina 46
Chimie Generala - Pagina 47
Chimie Generala - Pagina 48
Chimie Generala - Pagina 49
Chimie Generala - Pagina 50
Chimie Generala - Pagina 51
Chimie Generala - Pagina 52
Chimie Generala - Pagina 53
Chimie Generala - Pagina 54
Chimie Generala - Pagina 55
Chimie Generala - Pagina 56
Chimie Generala - Pagina 57
Chimie Generala - Pagina 58
Chimie Generala - Pagina 59
Chimie Generala - Pagina 60
Chimie Generala - Pagina 61
Chimie Generala - Pagina 62
Chimie Generala - Pagina 63
Chimie Generala - Pagina 64
Chimie Generala - Pagina 65
Chimie Generala - Pagina 66
Chimie Generala - Pagina 67
Chimie Generala - Pagina 68
Chimie Generala - Pagina 69
Chimie Generala - Pagina 70
Chimie Generala - Pagina 71
Chimie Generala - Pagina 72
Chimie Generala - Pagina 73
Chimie Generala - Pagina 74
Chimie Generala - Pagina 75
Chimie Generala - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Chimie Generala.doc

Alții au mai descărcat și

Aminoacizi

I.1. Definiţie, structură chimică, răspândire în natură Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino...

Microbiologia Produselor Alimentare și Industriale

Multe aspecte ale vieţii de zi cu zi sunt influenţate de microorganisme pe căi diferite. Aspectele pozitive ale prezenţei microorganismelor se...

Structura Acizi Nucleici - Curs General

Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale...

Biotehnologii

1. Introducere in biotehnologie 1.1. Definitie Conform Comisiei pentru Biotehnologie a Uniunii Europene (1996) biotehnologia consta in “aplicarea...

Biologie Moleculara

Miozine I, II şi V - prezente în aproape toate celulele eucariote, cel mai mult studiate. Funcţie comună şi anume sunt proteine motorii. Miozina...

Biologie Moleculara 2

Bucla 1 cuprinde situsul pentru fixarea temporară la ribozom, în timpul sintezei proteice Bucla 4 reprezintă situsul de recunoaştere pentru...

Aminoacizi, Proteine

1.1 Scurt istoric Biochimia este disciplina care studiazã materia vie din punct de vedere al organizãrii moleculare, pune în evidenţã...

Interacțiuni Nonalelice

Modificarea raportului mendelian de segregare poate fi datorat nu numai interacţiunilor dintre genele alele ci şi interacţiunii dintre genele...

Ai nevoie de altceva?