Cursuri privind Alimentatia Speciala

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 17080
Mărime: 2.80MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Avramiuc

Cuprins

I CONSUMUL ALIMENTAR RISCURI ŞI TENDINŢE ÎN ALIMENTAŢIE 3

II. ALIMENTE UTILIZATE ÎN BOLI DE METABOLISM ŞI INTOLERANŢE ALIMENTARE 10

II.1. ASPECTE GENERALE 10

II.2. ALIMENTE PENTRU ERORI ÎNNĂSCUTE DE METABOLISM 12

III. ALIMENTE PENTRU CONTROLUL GREUTĂŢII CORPORALE 27

III.1. ASPECTE GENERALE 27

III.2. TIPURI DE ALIMENTE HIPOCALORICE 29

IV. ALIMENTE PENTRU DIABETICI 37

IV.1. ASPECTE TEHNOLOGICE 37

IV.2. ÎNDULCITORI 38

V. ALIMENTE PE BAZĂ DE LEGUME ŞI FRUCTE DESTINATE ALIMENTAŢIEI COPIILOR 47

V.1. ASPECTE GENERALE 47

V.2. TIPURI DE ALIMENTE PE BAZĂ DE FRUCTE ŞI LEGUME DESTINATE COPIILOR 52

VI. ALIMENTE PENTRU EFORT FIZIC INTENS 57

VI.1. DIETA PENTRU ANTRENAMENTE 57

VI.2. DIETA ÎN COMPETIŢIILE SPORTIVE 61

VI.3. MENŢINEREA MASEI CORPORALE 62

VI.4. PROBLEME SPECIFICE ALE NUTRIŢIEI SPORTIVILOR 63

VI.5. SUPLIMENTE DE DIETĂ ŞI ADITIVI NUTRIŢIONALI ERGOGENI 64

VI.6. PROTEINE ŞI DERIVATE PROTEICE PENTRU SPORTIVI 65

VI.7. BĂUTURI PENTRU SPORTIVI 71

VII. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA ALIMENTELOR CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 72

VII.1. CONTROLUL ALIMENTELOR SPECIALE DESTINATE TRATAMENTULUI FENILCETONURIEI ŞI TIROZINEMIEI 72

VII.2. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR AGLUTENICE 74

VII.3. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR DELACTOZATE 75

VII.4. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR CARE PRODUC INTOXICAŢII ALIMENTARE 77

VII.5. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR HIPOCALORICE 78

VII.6. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA ALIMENTELOR PENTRU DIABETICI 81

VII.7. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA UNOR ALIMENTE DESTINATE ALIMENTAŢIEI COPIILOR 85

BIBLIOGRAFIE 87

Extras din document

I. CONSUMUL ALIMENTAR RISCURI ŞI TENDINŢE ÎN ALIMENTAŢIE

În ultimele 2 decade, atât datele din anchetele familiale, cât şi cele furnizate de FAO arată că în Europa, în contextul scăderii veniturilor medii reale, există, surprinzător, o stabilitate în consumul caloric, menţinută, probabil, prin consumul caloriilor ieftine.

În rândul familiilor sărace şi, mai ales, în familiile de şomeri din România consumul mediu caloric (calculat pe baza coşului de consum) a fost sub cantitatea minimă recomandată pentru adulţi, de specialiştii în alimentaţie (2450 Kcal în 1996 şi 2036 Kcal în 2000). Există semnale de deficite nutriţionale la nivelul familiilor sărace, care au afectat copiii, dat fiind că sărăcia a fost sistematic asociată cu o mărire a familiei. Acesta sugerează deficienţe nutriţionale grave în rândul acestor familii sărace, ale căror victime sunt copiii.

În contextul nivelului redus al veniturilor, în România produsele cerealiere contribuie într-o proporţie ridicată la consumul caloric (peste 45% comparativ cu până la 30% în economiile dezvoltate). Laptele şi carnea contribuie într-o proporţie mai scăzută la consumul caloric şi proteic, comparativ cu statele UE.

O alimentaţie tipic românească include produse cerealiere (pâine, mălai), grăsimi, ulei şi într-o mai mică măsură carne (în special porc), lapte, cartofi, băuturi alcoolice (vin). Se pare că regimul alimentar este apropiat de cel al ţărilor mediteraneene (pondere mare a cerealelor şi mică a cărnii şi lactatelor). Cecetările efectuate nu publică însă ponderea alcoolului în consumul caloric.

Consumul de alcool atinge o rată ridicată, datorită unui complex de factori: temperaturile scăzute din timpul iernii, obiceiuri de consum (vin, produse fabricate în casă cum ar fi ţuica, palinca), preţul accesibil (ex. băuturi ieftine falsificate sau fabricate în condiţii precare de igienă şi calitate), dar şi stresul asociat transformărilor din mediul social şi economic. În perioada de pretranziţie, consumul băuturilor spirtoase în Ţările Europei Centrale şi de Est (TECE) a fost substanţial mai ridicat decât în Europa de Vest (Ginter, 1995).

Conform FAO, opus faţă de UE, în România aportul de proteine provine predominant din produsele de origine vegetală (tab. 1).

Tabelul 1. Consumul exprimat în factori nutritivi (1997-2005)

Factorii nutritivi România UE

Kcalorii 2586 3426,4

origine vegetală (%) 78 68

origine animală (%) 22 32

Protide (grame/corp adult) 82,4 125,8

origine vegetală (%) 61 43

origine animală (%) 39 57

Datele din România ultimului deceniu privind consumul factorilor nutritivi în funcţie de venit sugerează faptul că, pe măsura creşterii venitului, are loc o reducere a ponderii produselor vegetale în consumul caloric (de la 82 la 75%), în cel proteic (de la 69 la 53%), în cel de lipide (de la 54 la 49%). Pe măsura creşterii nivelului de educaţie, a venitului şi a diminuării familiei, are loc o creştere a ponderii contribuţiei produselor animale în consumul caloric, proteic, dar însoţită de o reducere a ponderii grăsimilor de origine animală, fapt ce denotă o posibilă asociere pozitivă între această variabilă şi nivelul de cunoştinţe în domeniul alimentaţiei sănătoase.

Având în vedere recomandările FAO şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ce sugerează un necesar de consum de lapte şi produse de circa 240 I/an (echivalent pentru un adult de 70 kg cu activitate de intensitate medie), consumul redus de lactate din ţara noastră este cauza posibilelor deficienţe de calciu în rândul populaţiei.

Consumul zilnic de fructe şi legume proaspete se situa în 2000 cu 20% sub media recomandată de OMS de 400 g (1990), existând diferenţe sezoniere puternice ce sugerează un deficit şi mai grav în sezonul rece când disponibilitatea produselor din resurse proprii este scăzută.

Preview document

Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 1
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 2
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 3
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 4
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 5
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 6
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 7
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 8
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 9
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 10
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 11
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 12
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 13
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 14
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 15
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 16
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 17
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 18
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 19
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 20
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 21
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 22
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 23
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 24
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 25
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 26
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 27
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 28
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 29
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 30
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 31
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 32
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 33
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 34
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 35
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 36
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 37
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 38
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 39
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 40
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 41
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 42
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 43
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 44
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 45
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 46
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 47
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 48
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 49
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 50
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 51
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 52
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 53
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 54
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 55
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 56
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 57
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 58
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 59
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 60
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 61
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 62
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 63
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 64
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 65
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 66
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 67
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 68
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 69
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 70
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 71
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 72
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 73
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 74
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 75
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 76
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 77
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 78
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 79
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 80
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 81
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 82
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 83
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 84
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 85
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 86
Cursuri privind Alimentatia Speciala - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%201[1].doc
  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%202a[1].doc
  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%202b[1].doc
  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%203[1].doc

Alții au mai descărcat și

Microbiologia Untului

INTRODUCERE Untul constituie unul dintre produsele lactate cele mai răspândite, prezentând o deosebită importanţă pentru alimentaţia omului,...

Imunitatea Dobandita

Imunitatea dobândită (inductibilă)  este starea de rezistență a organismului  față de factorii non-self antigenici, realizată prin structuri și...

Importanta Pestelui si a Fructelor de Mare

Introducere Omul secolului XXI a început să înţeleagă mai bine şi mai conştient că peştele şi produsele sau subprodusele obţinute de la acesta...

Sfecla de Zahar

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara...

Microbiologie

Istoricul Microbiologiei Microbiologia este o ştiinţa relativ tânără, datorită faptului că din lipsa mijloacelor de investigaţie, oamenii de...

Modificari morfofunctionale in timpul sarcinii

Creșterea ponderală Ultimele studii spun că este firească o creștere ponderală de 12kilograme +/- 3 kilograme în timpul sarcinii. Ritmul creșterii...

Interacțiuni Nonalelice

Modificarea raportului mendelian de segregare poate fi datorat nu numai interacţiunilor dintre genele alele ci şi interacţiunii dintre genele...

Mecanismele Eredității la Nivel Celular

În anul 1902, citologul german T. Boveri, descoperă la ariciul de mare Paracentrotus lividus (2n = 36) că dimensiunile şi caracreristicile...

Ai nevoie de altceva?