Cursuri privind Alimentatia Speciala

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Cursuri privind Alimentatia Speciala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 87 de pagini (in total).

Profesor: Avramiuc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Biologie

Cuprins

I CONSUMUL ALIMENTAR RISCURI ŞI TENDINŢE ÎN ALIMENTAŢIE 3
II. ALIMENTE UTILIZATE ÎN BOLI DE METABOLISM ŞI INTOLERANŢE ALIMENTARE 10
II.1. ASPECTE GENERALE 10
II.2. ALIMENTE PENTRU ERORI ÎNNĂSCUTE DE METABOLISM 12
III. ALIMENTE PENTRU CONTROLUL GREUTĂŢII CORPORALE 27
III.1. ASPECTE GENERALE 27
III.2. TIPURI DE ALIMENTE HIPOCALORICE 29
IV. ALIMENTE PENTRU DIABETICI 37
IV.1. ASPECTE TEHNOLOGICE 37
IV.2. ÎNDULCITORI 38
V. ALIMENTE PE BAZĂ DE LEGUME ŞI FRUCTE DESTINATE ALIMENTAŢIEI COPIILOR 47
V.1. ASPECTE GENERALE 47
V.2. TIPURI DE ALIMENTE PE BAZĂ DE FRUCTE ŞI LEGUME DESTINATE COPIILOR 52
VI. ALIMENTE PENTRU EFORT FIZIC INTENS 57
VI.1. DIETA PENTRU ANTRENAMENTE 57
VI.2. DIETA ÎN COMPETIŢIILE SPORTIVE 61
VI.3. MENŢINEREA MASEI CORPORALE 62
VI.4. PROBLEME SPECIFICE ALE NUTRIŢIEI SPORTIVILOR 63
VI.5. SUPLIMENTE DE DIETĂ ŞI ADITIVI NUTRIŢIONALI ERGOGENI 64
VI.6. PROTEINE ŞI DERIVATE PROTEICE PENTRU SPORTIVI 65
VI.7. BĂUTURI PENTRU SPORTIVI 71
VII. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA ALIMENTELOR CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 72
VII.1. CONTROLUL ALIMENTELOR SPECIALE DESTINATE TRATAMENTULUI FENILCETONURIEI ŞI TIROZINEMIEI 72
VII.2. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR AGLUTENICE 74
VII.3. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR DELACTOZATE 75
VII.4. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR CARE PRODUC INTOXICAŢII ALIMENTARE 77
VII.5. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR HIPOCALORICE 78
VII.6. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA ALIMENTELOR PENTRU DIABETICI 81
VII.7. CONTROLUL ŞI EXPERTIZA UNOR ALIMENTE DESTINATE ALIMENTAŢIEI COPIILOR 85
BIBLIOGRAFIE 87

Extras din document

I. CONSUMUL ALIMENTAR RISCURI ŞI TENDINŢE ÎN ALIMENTAŢIE

În ultimele 2 decade, atât datele din anchetele familiale, cât şi cele furnizate de FAO arată că în Europa, în contextul scăderii veniturilor medii reale, există, surprinzător, o stabilitate în consumul caloric, menţinută, probabil, prin consumul caloriilor ieftine.

În rândul familiilor sărace şi, mai ales, în familiile de şomeri din România consumul mediu caloric (calculat pe baza coşului de consum) a fost sub cantitatea minimă recomandată pentru adulţi, de specialiştii în alimentaţie (2450 Kcal în 1996 şi 2036 Kcal în 2000). Există semnale de deficite nutriţionale la nivelul familiilor sărace, care au afectat copiii, dat fiind că sărăcia a fost sistematic asociată cu o mărire a familiei. Acesta sugerează deficienţe nutriţionale grave în rândul acestor familii sărace, ale căror victime sunt copiii.

În contextul nivelului redus al veniturilor, în România produsele cerealiere contribuie într-o proporţie ridicată la consumul caloric (peste 45% comparativ cu până la 30% în economiile dezvoltate). Laptele şi carnea contribuie într-o proporţie mai scăzută la consumul caloric şi proteic, comparativ cu statele UE.

O alimentaţie tipic românească include produse cerealiere (pâine, mălai), grăsimi, ulei şi într-o mai mică măsură carne (în special porc), lapte, cartofi, băuturi alcoolice (vin). Se pare că regimul alimentar este apropiat de cel al ţărilor mediteraneene (pondere mare a cerealelor şi mică a cărnii şi lactatelor). Cecetările efectuate nu publică însă ponderea alcoolului în consumul caloric.

Consumul de alcool atinge o rată ridicată, datorită unui complex de factori: temperaturile scăzute din timpul iernii, obiceiuri de consum (vin, produse fabricate în casă cum ar fi ţuica, palinca), preţul accesibil (ex. băuturi ieftine falsificate sau fabricate în condiţii precare de igienă şi calitate), dar şi stresul asociat transformărilor din mediul social şi economic. În perioada de pretranziţie, consumul băuturilor spirtoase în Ţările Europei Centrale şi de Est (TECE) a fost substanţial mai ridicat decât în Europa de Vest (Ginter, 1995).

Conform FAO, opus faţă de UE, în România aportul de proteine provine predominant din produsele de origine vegetală (tab. 1).

Tabelul 1. Consumul exprimat în factori nutritivi (1997-2005)

Factorii nutritivi România UE

Kcalorii 2586 3426,4

origine vegetală (%) 78 68

origine animală (%) 22 32

Protide (grame/corp adult) 82,4 125,8

origine vegetală (%) 61 43

origine animală (%) 39 57

Datele din România ultimului deceniu privind consumul factorilor nutritivi în funcţie de venit sugerează faptul că, pe măsura creşterii venitului, are loc o reducere a ponderii produselor vegetale în consumul caloric (de la 82 la 75%), în cel proteic (de la 69 la 53%), în cel de lipide (de la 54 la 49%). Pe măsura creşterii nivelului de educaţie, a venitului şi a diminuării familiei, are loc o creştere a ponderii contribuţiei produselor animale în consumul caloric, proteic, dar însoţită de o reducere a ponderii grăsimilor de origine animală, fapt ce denotă o posibilă asociere pozitivă între această variabilă şi nivelul de cunoştinţe în domeniul alimentaţiei sănătoase.

Având în vedere recomandările FAO şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ce sugerează un necesar de consum de lapte şi produse de circa 240 I/an (echivalent pentru un adult de 70 kg cu activitate de intensitate medie), consumul redus de lactate din ţara noastră este cauza posibilelor deficienţe de calciu în rândul populaţiei.

Consumul zilnic de fructe şi legume proaspete se situa în 2000 cu 20% sub media recomandată de OMS de 400 g (1990), existând diferenţe sezoniere puternice ce sugerează un deficit şi mai grav în sezonul rece când disponibilitatea produselor din resurse proprii este scăzută.

Fisiere in arhiva (4):

  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%201[1].doc
  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%202a[1].doc
  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%202b[1].doc
  • Master%20Curs%20Nutritie%20speciala%203[1].doc