Ecofiziologie Animala

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Ecofiziologie Animala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor: Misaila

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Biologie

Extras din document

A) Date in legatura cu manifestarile exterioare ale unor functii (comportament) obtinute prin observatii directe si masuratori privind:

- activitatea musculara marcata prin miscari simple de deplasare – mers, fuga, catarat, salt, zbor, inot activ/apatic, etc.

- activitatea musculara marcata de miscari complexe de supravietuire (sapat viziuni, cladit cuiburi, hranirea, carduirea in inot, ocuparea teritoriilor de hranire sau reproducere, competitia pentru hrana sau partener de reproducere, miscari de evitare a dusmanului sau vanatorului, miscarea continua din aripi pentru incalzirea microclimatului la albine )

- activitatile care insotesc efortul muscular impreuna cu care se formeaza stereotipuri sau automatisme (modificarea pulsului, miscari respiratorii, reactii secretorii ale glandelor salivare si gastrointestinale, modificarile metabolismului general al apei, gazelor)

B) Rezultatele unor masuratori si analize de laborator pe indivizi prelevati din populatia studiata sau pe esantioane de hrana, investigatii oarecum specifice pentru diferitele tipuri de cercetari ecofiziologice cum ar fi : ecofiziologia marina, ecofiziologia in acvacultura, ecofiziologia animalelor domestice, ecofiziologia umana, etc. De exemplu in cercetarile de ecofiziologie marina sunt comuna investigatiile privind: permeabilitatea membranelor si tegumentelor, concentratiile ionilor antagonisti din sange, analiza taxonomica si calorica a continutului intestinal pentru determinarea spectrului trofic natural, activitatea enzimatica digestiva, aciditatea sucului gastric, nivelul secretinei si a glutationului pentru aprecierea digestiei, nivelul apei, proteinelor, lipidelor, aminoacizilor si sarurilor minerale sin intestin si sange pentru evaluarea absorbtiei, nivelul glicemiei, rezervei de glicogen hepatic si muscular pentru evaluarea stresului si independentei energetice ale animalelor, activitatea enzimelor ciclului Krebs ca indicatori ai metabolismului glucidic, concentratia acidului lactic din sange si muschi ca senzor al oboselii musculare si al anaerobiozei, nivelul catabolitilor din apa de mare (amoniac, uree, acid uric, etc) pentru evaluarea impactuui poluant al populatiei asupra mediului.

In cercetarile privind fundamentarea ecofiziologica a acvaculturii unor loturi de pesti in conditii de hranire diferentiata ne vom intalni cu seturi de date privind: procentul de supravietuire, greutatea medie initiala si finala, lungimea totala si standard (fara coada), consum total de furaj, sporul total de crestere, concentratia de proteine din hrana si carcasa, lipidele, gligogenul si proteinele solubile din ficat, concentratia de hemoglobina, numarul de eritrocite/ µl, hematocritul, glicemia, proteinele solubile si fractiunile proteice serice (albuminele, globulinele), activitatea α-amilazei, proteazei si altor enzime digestive, etc.

Lista determinarilor poate fi completata cu oricare alte elemente cerute de contextul experimental, si poate fi simplificata pana la limita la care nu e afectata suficienta organoleptica si credibilitatea cercetarilor.

De exemplu nivelul si variatia catecolaminelor, a cortizolului si a corticoizilor totali din sange nu sugereaza nimic semnificativ intr-o situatie de stare fiziologica normala cand se urmareste raspunsul pestilor la hranirea cu retete cu niveluri diferite de proteina. Din contra, pentru a explica reactia organelor de adaptare a animalelor la stres (manipulare, prezenta in acelasi lot a pestilor pasnici si a rapitorilor, hipoxia) este indispensabila determinarea nivelului hormonilor corticoizi, glucozei, sangvine, catecolaminelor (adrenalina, noradrenalina) si a acidului lactic din sangr si a nivelului glicogenului hepatic, a creatininei din urina.

Importanta practica a cunostintelor de ecofiziologie animala

Avand acces intr-o sfera a cunoasterii ce depaseste in profunzime simpla prezentare descriptiva a fenomenelor, investigatia ecofiziologica e privilegiata comparativ cu alte domenii pentru ca apropie specialistul de sansa unei interventii active pentru a dirija in sensul dorit si cu eficienta economia optima, bioproductia animala. Iata de ce prin utilizarea directa a datelor de ecofiziologie animala in practica productiei imbinata cu protectia mediului se poate actiona eficient in una sau mai multe din urmatoarele directii:

a) Elaborarea biotehnologiei zootehnice si avcaculturale productive bazate pe mentinerea homeostaziei individuale a animalelor in conditii de mediu fluctuante.

b) Cresterea productivitatii speciei locale de animale (pesti: crap, somn, salau) si a celor aclimatizate(ciprinide asiatice)

c) Fundamentarea stiintifica a normelor de nutritie si a conditiilor de igiena si intretinere in zootehnie si acvacultura.

d) Elaborarea de metode speciale privind cresterea animalelor tinere (puietul de pesti valorisi din punct de vedere economic) pentru repopularea fondului natural epuizat

e) Raionarea dupa rase de valoare si cresterea animalelor de inalta productivitate, inclusiv a pestilor, molustelor, crustaceelor, si alte animale acvatice.

f) Cresterea reprezentantilor folositori ai faunei salbatice pentru restabilirea fondului cinegetic (de la pestele coregon)

g) Elaborarea masurilor de igiena individuala si colectiva si regulilor de protectie a muncii omului care trebuie sa se adapteze la stresul total mai multivalent.

Independenta dintre mediul inconjurator si organisemele vii

Relatiile dintre organisme si mediul inconjurator se stabilesc sub forma unui schimb permanent sau periodic de substante si energie. Mediul, dupa Racovita, reprezinta “totalitatea infaptuirilot fenemenelor si energiilor lumesti ce vin in contact cu o fiinta, de care depinde soarta acesteia si a caror actiune provoaca o reactiune corespondenta in zisa fiinta”

Dupa alti autori mediul reprezinta tot ce se gaseste in afara unei fiinte vii si venind in contact cu tegumentul si tesuturile sale exercita asupra ei un anumit efect.

Deci in natura orice organism e inconjurat de alte obiecte sisteme de materiale vii si nevii pe care le influenteaza si de care este influentat direct sau indirect. Mediul trebuie conceput ca un ansamblu functional care determina in mare masura activitatea unui sistem biologic de exemplu a unui organism viu. Asadar in sens larg, mediul general al unui organism ar fi un sistem infinit care cuprinde atat formele planetare cat si cele extraplanetare (radiatia cosmica). Nu toate aceste forme au acelasi rol pentru aceeasi fiinta cu atat mai mult pentru diferite specii de organisme vii. Organsmul , ca sisem biologic nu poate reactiona cu toate celelalte sisteme ci doar cu un numar finit dintre acestea. Deci organismul sau specia “isi alege” din mediul general infinit acele comportamente care corespund naturii sale si care sunt situate intr-un spatiu finit. In jurul organismului pe o raza se formeaza un cerc functional pe care Beniuc il numeste “preajma” si care e definit ca mediu eficient specific. Acesta include deci acele componente ale mediului general care are o influenta directa asupra unui organism viu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ecofiziologie Animala.doc

Alte informatii

Fac. de Biologie- ecologie si protectia mediului Univ. Al.I.Cuza Iasi