Fiziologie animală generală - suport de curs

Curs
7.5/10 (8 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 29598
Mărime: 20.89MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lucian Hritcu

Cuprins

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI 4

1.1. INTRODUCERE 4

1.2. APA CORPORALĂ 4

1.2.1. Lichidele intra- şi extracelulare 4

1.2.2. Difuziunea 4

1.2.3. Osmoza 5

1.2.4. Tonicitatea 5

1.2.5. Filtrarea 5

1.3. GLUCIDELE 6

1.4. LIPIDELE 6

1.5. AMINOACIZII ŞI PROTEINELE 8

1.5.1. Aminoacizii esenţiali 8

1.6. NUCLEOSIDELE, NUCLEOTIDELE ŞI ACIZII NUCLEICI 8

1.6.1. Nucleosidele 8

1.6.2. Nucleotidele 8

1.6.3. Coenzime nucleotidice 8

1.6.4. Acizii nucleici 9

POTENŢIALUL DE MEMBRANĂ. MEMBRANE EXCITABILE 10

2.1. POTENŢIALUL DE REPAUS 10

2.1.1. Măsurarea potenţialului de membrană 10

2.1.2. Originea potenţialului de repaus 11

2.2. POTENŢIALUL DE ACŢIUNE 12

2.2.1. Potenţialul de acţiune sub formă de platou 13

TRANSMITEREA SINAPTICĂ 15

3.1. ANATOMIA FUNCŢIOANLĂ A SINAPSEI CHIMICE NEURO-NEURONALE 15

3.2. SINAPSELE INHIBITOARE DIN SNC 16

3.3. INACTIVAREA MEDIATORULUI CHIMIC 17

3.4. NATURA MEDIATORILOR CHIMICI 18

3.5. SINAPSELE ELECTRICE 21

3.6. UNELE CARACTERISTICI ALE TRANSMITERII SINAPTICE 21

3.7. SINAPSA NEUROMUSCULARĂ 22

3.7.1. Secreţia şi acţiunea acetilcolinei 22

3.7.2. Potenţialul local de placă terminală 23

3.7.3. Excitarea fibrelor musculare netede 24

FIZIOLOGIA MUŞCHILOR 25

4.1. FIZIOLOGIA MUŞCHILOR STRIAŢI SCHELETICI 25

4.1.1. Structura fină a muşchilor striaţi 25

4.1.2. Iniţierea contracţiei musculare: cuplarea electro-mecanică 27

4.1.3. Sursa energetică a contracţiilor musculare 28

4.2. PARTICULARITĂŢILE FUNCŢONALE ALE MUŞCHILOR NETEZI 29

4.2.1. Bazele fiziologice ale contracţiei musculaturii netede 30

SISTEMUL NERVOS SENZORIAL 32

5.1. PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE RECEPTORILOR 32

5.1.1. Codificarea calităţii stimulilor 32

5.1.2. Codificarea intensităţii excitanţilor 32

5.1.3. Codificarea distribuţiei spaţiale a stimulilor 33

5.1.4. Codificarea desfăşurării temporare a stimulilor 33

5.2. FUNCTIA SOMESTEZICĂ A SISTEMULUI NERVOS 33

5.2.1. Sensibilitatea tactilă 33

5.2.2. Simţul poziţiei 34

5.2.3. Căile sensibilităţii somatice mecanoreceptive 34

5.2.4. Scoarţa somestezică 36

5.2.5. Sensibilitatea termică 36

5.2.6. Sensibilitatea dureroasă 37

5.2.6.1. Receptorii dureroşi (nociceptorii) 37

5.2.6.2. Căile de conducere şi segmentul central 38

5.2.7. Sensibilitatea auditivă 39

5.2.7.1. Anatomia funcţională a cohleei 40

5.2.8. Organe de simţ pentru echilibru 42

5.2.9. Analizatorul optic 45

5.2.9.1. Mecanismul acomodării ochiului 45

5.2.9.2. Funcţia receptoare a retinei 46

5.2.9.3. Proiecţia retinei în SNC 49

5.2.10. Sensibilitatea gustativă 49

5.2.11. Sensibilitatea olfactivă 51

FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE 53

6.1. FIZIOLOGIA DIGESTIEI 53

6.1.1. Funcţia secretorie a tubului digestiv 53

6.1.1.1. Secreţia salivară 53

6.1.1.2. Secreţia esofagului 54

6.1.1.3 Secreţia stomacului 54

6.1.1.4. Secreţia pancreatică 55

6.1.1.5. Secreţia biliară 57

6.1.1.6. Secreţia intestinului subţire 58

6.1.1.7. Secreţiile intestinului gros 58

6.2. FIZIOLOGIA RESPIREŢIEI 59

6.2.1. Etapa pulmonară 59

6.2.1.1. Mecanica respiraţiei 59

6.2.1.2. Extensibilitatea plămânilor şi a toracelui (complianţa) 59

6.2.1.3. Volume, capacităţi şi debite respiratorii 60

6.2.1.4. Ventilaţia alveolară 60

6.2.2. Etapa sanguină 60

6.2.3. Etapa tisulară 61

6.2.4. Reglarea respiraţiei 61

6.2.4.1. Controlul nervos si umoral al respiraţiei 62

6.2.4.2. Reglarea comportamentală si voluntară a respiraţiei 62

6.3. FIZIOLOGIA CIRCULAŢIEI 63

6.3.1. Proprietăţile funcţionale ale miocardului 63

6.3.2. Ciclul cardiac (revoluţia cardiacă) 63

6.3.3. Zgomotele cardiace 64

6.3.4. Debitul şi travaliul cardiac 64

6.3.5. Fiziologia circulaţiei 64

6.3.5.1. Circulaţia în artere 64

6.3.5.2. Circulaţia capilară 65

6.3.5.3. Circulaţia venoasă 65

6.3.6. Reglarea activităţii cardiovasculare 66

6.3.6.1. Mecanisme intrinseci de autoreglare 66

6.3.6.2. Mecanisme extrinseci 66

BIBLIOGRAFIE 67

Extras din document

CAPITOLUL 1

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI

1.1. INTRODUCERE

În compoziţia chimică a organismului animal predomină 4 elemente esenţiale: oxigen, carbon, hidrogen şi azot. Acestea se găsesc combinate în diferite moduri, rezultând o mare varietate de compuşi chimici. Aproximativ 70% din compoziţia chimică a organismului este reprezentată de apă, restul de 30% fiind reprezentat de substanţe organice şi anorganice.

Principalele substanţe organice sunt carbohidraţii, lipidele, proteinele şi acizii nucleici, formate din molecule aparţinând următoarelor clase de compuşi organici: glucide, acizi graşi, aminoacizi şi nucleotide.

Dintre substanţele anorganice, cele mai reprezentative sunt elementele: calciul, fierul, magneziul, fosforul, potasiul şi sodiul. În tabelul 1 este indicată compoziţia chimică a organismului animal.

Tabel 1. Compoziţia chimică a organismului animal

Substanţe Procente

1.2. APA CORPORALĂ

Apa este principalul constituent al organismului animal şi este esenţială pentru viaţă. Este principalul solvent al celulelor vii. Substanţele care se dizolvă în apă se numesc polare sau hidrofile (sodiu, clor, glucoza, etanol etc.) iar cele insolubile sunt denumite non-polare sau hidrofobe (lipide, colesterol etc.). Unele molecule de interes biologic au proprietăţi mixte, având o parte hidrofilă şi alta hidrofobă. Ele sunt cunoscute sub denumirea de substanţe amfifilice.

1.2.1. Lichidele intra- şi extracelulare

Apa corporală poate fi împărţită în două categorii: apa extracelulară şi apa intracelulară.

Lichidele extracelulare din cavităţile seroase (ventriculele din creier, cavitatea peritoneală şi capsulele articulare, globul ocular) sunt cunoscute sub denumirea de lichide transcelulare. În continuare ele pot fi subdivizate în două categorii: plasmă şi lichidul interstiţial.

Lichidul intracelular este separat de cel extracelular prin membrana plasmatică a celulelor.

1.2.2. Difuziunea

În momentul în care o substanţă (solubilă) se dizolvă într-un solvent, rezultând o soluţie, moleculele substanţei solubile se dispersează în solvent, având o mişcare browniană. Acest proces este cunoscut sub denumirea de difuziune.

Rata de difuziune într-un solvent este dependentă de temperatură (este mai mare la temperaturi ridicate), de proprietăţile moleculelor, de magnitudinea gradientului de concentraţie şi de suprafaţa de difuziune. Aceste particularităţi sunt incluse într-o constantă fizică cunoscută sub denumirea de coeficient de difuziune.

1.2.3. Osmoza

Osmoza este difuzia unui solvent (de obicei apa) printr-o membrană semipermeabilă, dintr-o soluţie cu concentraţie mică de soluţie (potenţial mare al apei) într-o soluţie cu concentraţie mare de soluţie (potenţial mic al apei), până la un anumit gradient de concentraţie al soluţiei. Este un proces fizic în care un solvent se deplasează, fără a primi energie, printr-o membrană semipermeabilă (permeabilă la solvent, dar nu şi la soluţie) separându-se în două soluţii de concentraţii diferite.

Presiunea osmotică este definită ca presiunea necesară pentru a menţine echilibrul, fără o mişcare a solventului. Presiunea osmotică a unei soluţii cu o compoziţie molară cunoscută (M) poate fi calculată conform ecuaţiei:

unde R este constanta universală a gazelor (8,31 J/K/mol) şi T este temperatura absolută (310K la temperatura corporală normală).

Presiunea osmotică este dependentă de numărul de particule prezente în soluţie şi independentă de natura chimică a acestora.

Osmoza este importantă în sistemele biologice unde multe membrane biologice sunt semipermeabile. În general, aceste membrane sunt impermeabile la soluţii organice cu molecule mari, precum, polizaharidele, în timp ce sunt permeabile la apă şi soluţii cu molecule de volum mic, neîncărcate. Permeabilitatea poate depinde de proprietăţile solubilităţii, sarcină, sau dimensiunile moleculare ale soluţiei. Moleculele de apă trec prin pereţii celulei de plasmă, tonoplast (vacuolă) sau protoplast în două modalităţi, sau direct prin difuziune prin stratul dublu fosfolipid, sau prin aquapori (mici proteine transmembrană similare cu cele din difuzia facilitată şi de la crearea canalelor de ioni). Osmoza oferă principala modalitate prin care apa este transportată în şi din celule.

Preview document

Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 1
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 2
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 3
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 4
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 5
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 6
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 7
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 8
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 9
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 10
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 11
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 12
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 13
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 14
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 15
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 16
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 17
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 18
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 19
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 20
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 21
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 22
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 23
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 24
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 25
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 26
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 27
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 28
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 29
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 30
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 31
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 32
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 33
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 34
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 35
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 36
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 37
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 38
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 39
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 40
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 41
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 42
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 43
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 44
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 45
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 46
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 47
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 48
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 49
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 50
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 51
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 52
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 53
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 54
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 55
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 56
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 57
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 58
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 59
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 60
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 61
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 62
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 63
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 64
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 65
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 66
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie Animala Generala - Suport de Curs.doc

Alții au mai descărcat și

Apa în sistemele biologice

APA Apa este substanţa chimică cea mai larg raspândită pe glob, ocupând cca. 70% din suprafaţa planetei. Organismele vii au, de asemenea, un...

Principii de genetică

Tehnologia ADN recombinant (clonare genica) asigura transferul de material genetic de la o specie la alta, mai mult sau mai putin indepartata...

Biologie celulară

Capitolul 1. Unitatea de baza a vietii: celula 1.1. Ce este o celulã? elulele sunt unitãti structurale care compun corpul unei plante sau al unui...

Anatomie Comparată

1. Definiţii şi principii generale Termenul de anatomie provine din limba greacă antică (anatome = disecţie), ele desemnând studiul alcătuirii...

Ecologie Generală

CE ESTE ECOLOGIA? Din punct de vedere etimologic termenul „ecologie” este format din cuvântul „oikos” care semnifică casă în limba greacă și...

Genetică generală

1. Din istoricul cercetarilor de genetica Termenul "genetică" a fost propus, la cel de-al III-lea Congres Internaţional de Hibridare şi Ameliorare...

Fiziologie

1. Apa in organism:-material structural, de constructie; -solvent, mediu de reactie si reactant; -transportor al nutrientilor si deseurilor...

Biologie Celulară

Unitatea de invatare 1 Permeabilitatea membranară In general, biomembranelor (si, inclusiv, plasmalemei) li se atribuie trei functii principale:...

Te-ar putea interesa și

Motivarea și reglarea comportamentului. Procese și stări. Personalitatea și relațiile interpersonale. Motivarea activității și comportamentului

1.Introducere. Psihologia este o știință general despre om, un domeniu ce se ocupă de studiul fenomenelor psihice - al proceselor, însușirilor,...

Navlul

ASPECTE GENERALE Definiţia navlului. Navlul (freight) este preţul pe care navlositorul îl plăteşte armatorului pentru deplasarea mărfurilor...

Educația Intelectuală

CAPITOLUL V EDUCAŢIA INTELECTUALĂ 5.1. Esenţa şi sarcinile educaţiei intelectuale Educaţia intelectuală este acea componentă a educaţiei care,...

Ai nevoie de altceva?