Fiziologie animală generală - suport de curs

Curs
7.5/10 (8 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 29598
Mărime: 20.89MB (arhivat)
Publicat de: Camil Botezatu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lucian Hritcu

Cuprins

  1. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI 4
  2. 1.1. INTRODUCERE 4
  3. 1.2. APA CORPORALĂ 4
  4. 1.2.1. Lichidele intra- şi extracelulare 4
  5. 1.2.2. Difuziunea 4
  6. 1.2.3. Osmoza 5
  7. 1.2.4. Tonicitatea 5
  8. 1.2.5. Filtrarea 5
  9. 1.3. GLUCIDELE 6
  10. 1.4. LIPIDELE 6
  11. 1.5. AMINOACIZII ŞI PROTEINELE 8
  12. 1.5.1. Aminoacizii esenţiali 8
  13. 1.6. NUCLEOSIDELE, NUCLEOTIDELE ŞI ACIZII NUCLEICI 8
  14. 1.6.1. Nucleosidele 8
  15. 1.6.2. Nucleotidele 8
  16. 1.6.3. Coenzime nucleotidice 8
  17. 1.6.4. Acizii nucleici 9
  18. POTENŢIALUL DE MEMBRANĂ. MEMBRANE EXCITABILE 10
  19. 2.1. POTENŢIALUL DE REPAUS 10
  20. 2.1.1. Măsurarea potenţialului de membrană 10
  21. 2.1.2. Originea potenţialului de repaus 11
  22. 2.2. POTENŢIALUL DE ACŢIUNE 12
  23. 2.2.1. Potenţialul de acţiune sub formă de platou 13
  24. TRANSMITEREA SINAPTICĂ 15
  25. 3.1. ANATOMIA FUNCŢIOANLĂ A SINAPSEI CHIMICE NEURO-NEURONALE 15
  26. 3.2. SINAPSELE INHIBITOARE DIN SNC 16
  27. 3.3. INACTIVAREA MEDIATORULUI CHIMIC 17
  28. 3.4. NATURA MEDIATORILOR CHIMICI 18
  29. 3.5. SINAPSELE ELECTRICE 21
  30. 3.6. UNELE CARACTERISTICI ALE TRANSMITERII SINAPTICE 21
  31. 3.7. SINAPSA NEUROMUSCULARĂ 22
  32. 3.7.1. Secreţia şi acţiunea acetilcolinei 22
  33. 3.7.2. Potenţialul local de placă terminală 23
  34. 3.7.3. Excitarea fibrelor musculare netede 24
  35. FIZIOLOGIA MUŞCHILOR 25
  36. 4.1. FIZIOLOGIA MUŞCHILOR STRIAŢI SCHELETICI 25
  37. 4.1.1. Structura fină a muşchilor striaţi 25
  38. 4.1.2. Iniţierea contracţiei musculare: cuplarea electro-mecanică 27
  39. 4.1.3. Sursa energetică a contracţiilor musculare 28
  40. 4.2. PARTICULARITĂŢILE FUNCŢONALE ALE MUŞCHILOR NETEZI 29
  41. 4.2.1. Bazele fiziologice ale contracţiei musculaturii netede 30
  42. SISTEMUL NERVOS SENZORIAL 32
  43. 5.1. PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE RECEPTORILOR 32
  44. 5.1.1. Codificarea calităţii stimulilor 32
  45. 5.1.2. Codificarea intensităţii excitanţilor 32
  46. 5.1.3. Codificarea distribuţiei spaţiale a stimulilor 33
  47. 5.1.4. Codificarea desfăşurării temporare a stimulilor 33
  48. 5.2. FUNCTIA SOMESTEZICĂ A SISTEMULUI NERVOS 33
  49. 5.2.1. Sensibilitatea tactilă 33
  50. 5.2.2. Simţul poziţiei 34
  51. 5.2.3. Căile sensibilităţii somatice mecanoreceptive 34
  52. 5.2.4. Scoarţa somestezică 36
  53. 5.2.5. Sensibilitatea termică 36
  54. 5.2.6. Sensibilitatea dureroasă 37
  55. 5.2.6.1. Receptorii dureroşi (nociceptorii) 37
  56. 5.2.6.2. Căile de conducere şi segmentul central 38
  57. 5.2.7. Sensibilitatea auditivă 39
  58. 5.2.7.1. Anatomia funcţională a cohleei 40
  59. 5.2.8. Organe de simţ pentru echilibru 42
  60. 5.2.9. Analizatorul optic 45
  61. 5.2.9.1. Mecanismul acomodării ochiului 45
  62. 5.2.9.2. Funcţia receptoare a retinei 46
  63. 5.2.9.3. Proiecţia retinei în SNC 49
  64. 5.2.10. Sensibilitatea gustativă 49
  65. 5.2.11. Sensibilitatea olfactivă 51
  66. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE 53
  67. 6.1. FIZIOLOGIA DIGESTIEI 53
  68. 6.1.1. Funcţia secretorie a tubului digestiv 53
  69. 6.1.1.1. Secreţia salivară 53
  70. 6.1.1.2. Secreţia esofagului 54
  71. 6.1.1.3 Secreţia stomacului 54
  72. 6.1.1.4. Secreţia pancreatică 55
  73. 6.1.1.5. Secreţia biliară 57
  74. 6.1.1.6. Secreţia intestinului subţire 58
  75. 6.1.1.7. Secreţiile intestinului gros 58
  76. 6.2. FIZIOLOGIA RESPIREŢIEI 59
  77. 6.2.1. Etapa pulmonară 59
  78. 6.2.1.1. Mecanica respiraţiei 59
  79. 6.2.1.2. Extensibilitatea plămânilor şi a toracelui (complianţa) 59
  80. 6.2.1.3. Volume, capacităţi şi debite respiratorii 60
  81. 6.2.1.4. Ventilaţia alveolară 60
  82. 6.2.2. Etapa sanguină 60
  83. 6.2.3. Etapa tisulară 61
  84. 6.2.4. Reglarea respiraţiei 61
  85. 6.2.4.1. Controlul nervos si umoral al respiraţiei 62
  86. 6.2.4.2. Reglarea comportamentală si voluntară a respiraţiei 62
  87. 6.3. FIZIOLOGIA CIRCULAŢIEI 63
  88. 6.3.1. Proprietăţile funcţionale ale miocardului 63
  89. 6.3.2. Ciclul cardiac (revoluţia cardiacă) 63
  90. 6.3.3. Zgomotele cardiace 64
  91. 6.3.4. Debitul şi travaliul cardiac 64
  92. 6.3.5. Fiziologia circulaţiei 64
  93. 6.3.5.1. Circulaţia în artere 64
  94. 6.3.5.2. Circulaţia capilară 65
  95. 6.3.5.3. Circulaţia venoasă 65
  96. 6.3.6. Reglarea activităţii cardiovasculare 66
  97. 6.3.6.1. Mecanisme intrinseci de autoreglare 66
  98. 6.3.6.2. Mecanisme extrinseci 66
  99. BIBLIOGRAFIE 67

Extras din curs

CAPITOLUL 1

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI

1.1. INTRODUCERE

În compoziţia chimică a organismului animal predomină 4 elemente esenţiale: oxigen, carbon, hidrogen şi azot. Acestea se găsesc combinate în diferite moduri, rezultând o mare varietate de compuşi chimici. Aproximativ 70% din compoziţia chimică a organismului este reprezentată de apă, restul de 30% fiind reprezentat de substanţe organice şi anorganice.

Principalele substanţe organice sunt carbohidraţii, lipidele, proteinele şi acizii nucleici, formate din molecule aparţinând următoarelor clase de compuşi organici: glucide, acizi graşi, aminoacizi şi nucleotide.

Dintre substanţele anorganice, cele mai reprezentative sunt elementele: calciul, fierul, magneziul, fosforul, potasiul şi sodiul. În tabelul 1 este indicată compoziţia chimică a organismului animal.

Tabel 1. Compoziţia chimică a organismului animal

Substanţe Procente

1.2. APA CORPORALĂ

Apa este principalul constituent al organismului animal şi este esenţială pentru viaţă. Este principalul solvent al celulelor vii. Substanţele care se dizolvă în apă se numesc polare sau hidrofile (sodiu, clor, glucoza, etanol etc.) iar cele insolubile sunt denumite non-polare sau hidrofobe (lipide, colesterol etc.). Unele molecule de interes biologic au proprietăţi mixte, având o parte hidrofilă şi alta hidrofobă. Ele sunt cunoscute sub denumirea de substanţe amfifilice.

1.2.1. Lichidele intra- şi extracelulare

Apa corporală poate fi împărţită în două categorii: apa extracelulară şi apa intracelulară.

Lichidele extracelulare din cavităţile seroase (ventriculele din creier, cavitatea peritoneală şi capsulele articulare, globul ocular) sunt cunoscute sub denumirea de lichide transcelulare. În continuare ele pot fi subdivizate în două categorii: plasmă şi lichidul interstiţial.

Lichidul intracelular este separat de cel extracelular prin membrana plasmatică a celulelor.

1.2.2. Difuziunea

În momentul în care o substanţă (solubilă) se dizolvă într-un solvent, rezultând o soluţie, moleculele substanţei solubile se dispersează în solvent, având o mişcare browniană. Acest proces este cunoscut sub denumirea de difuziune.

Rata de difuziune într-un solvent este dependentă de temperatură (este mai mare la temperaturi ridicate), de proprietăţile moleculelor, de magnitudinea gradientului de concentraţie şi de suprafaţa de difuziune. Aceste particularităţi sunt incluse într-o constantă fizică cunoscută sub denumirea de coeficient de difuziune.

1.2.3. Osmoza

Osmoza este difuzia unui solvent (de obicei apa) printr-o membrană semipermeabilă, dintr-o soluţie cu concentraţie mică de soluţie (potenţial mare al apei) într-o soluţie cu concentraţie mare de soluţie (potenţial mic al apei), până la un anumit gradient de concentraţie al soluţiei. Este un proces fizic în care un solvent se deplasează, fără a primi energie, printr-o membrană semipermeabilă (permeabilă la solvent, dar nu şi la soluţie) separându-se în două soluţii de concentraţii diferite.

Presiunea osmotică este definită ca presiunea necesară pentru a menţine echilibrul, fără o mişcare a solventului. Presiunea osmotică a unei soluţii cu o compoziţie molară cunoscută (M) poate fi calculată conform ecuaţiei:

unde R este constanta universală a gazelor (8,31 J/K/mol) şi T este temperatura absolută (310K la temperatura corporală normală).

Presiunea osmotică este dependentă de numărul de particule prezente în soluţie şi independentă de natura chimică a acestora.

Osmoza este importantă în sistemele biologice unde multe membrane biologice sunt semipermeabile. În general, aceste membrane sunt impermeabile la soluţii organice cu molecule mari, precum, polizaharidele, în timp ce sunt permeabile la apă şi soluţii cu molecule de volum mic, neîncărcate. Permeabilitatea poate depinde de proprietăţile solubilităţii, sarcină, sau dimensiunile moleculare ale soluţiei. Moleculele de apă trec prin pereţii celulei de plasmă, tonoplast (vacuolă) sau protoplast în două modalităţi, sau direct prin difuziune prin stratul dublu fosfolipid, sau prin aquapori (mici proteine transmembrană similare cu cele din difuzia facilitată şi de la crearea canalelor de ioni). Osmoza oferă principala modalitate prin care apa este transportată în şi din celule.

Preview document

Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 1
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 2
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 3
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 4
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 5
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 6
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 7
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 8
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 9
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 10
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 11
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 12
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 13
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 14
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 15
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 16
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 17
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 18
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 19
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 20
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 21
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 22
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 23
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 24
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 25
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 26
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 27
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 28
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 29
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 30
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 31
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 32
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 33
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 34
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 35
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 36
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 37
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 38
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 39
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 40
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 41
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 42
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 43
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 44
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 45
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 46
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 47
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 48
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 49
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 50
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 51
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 52
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 53
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 54
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 55
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 56
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 57
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 58
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 59
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 60
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 61
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 62
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 63
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 64
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 65
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 66
Fiziologie animală generală - suport de curs - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie Animala Generala - Suport de Curs.doc

Alții au mai descărcat și

Apa în sistemele biologice

APA Apa este substanţa chimică cea mai larg raspândită pe glob, ocupând cca. 70% din suprafaţa planetei. Organismele vii au, de asemenea, un...

Genetică generală

1. Din istoricul cercetarilor de genetica Termenul "genetică" a fost propus, la cel de-al III-lea Congres Internaţional de Hibridare şi Ameliorare...

Genetică generală - lucrări practice

1. Ciclul celular mitotic În diviziunea celulară se disting două categorii de evenimente: evenimente reproductive, prin care sunt dublate...

Biologie Celulară

Unitatea de invatare 1 Permeabilitatea membranară In general, biomembranelor (si, inclusiv, plasmalemei) li se atribuie trei functii principale:...

Fiziologie animală

EMBRIOLOGIE ANIMALĂ Dezvoltarea unui nou individ este în legătură cu parcurgerea unor etape din dezvoltarea acestuia etapa preembrionară...

Fiziologie animală

MODELUL ANIMAL ÎN EMBRIOLOGIE Noţiunea de model animal • modelul este un standard, în cazul dezvoltării embrionare, studiul dezvoltării...

Biochimie

1. INTRODUCERE Celula este compusă din trei părţi importante: membrana celulară, citoplasma şi nucleul. Citoplasma reprezintă materia organică...

Aminoacizi, Proteine

1.1 Scurt istoric Biochimia este disciplina care studiazã materia vie din punct de vedere al organizãrii moleculare, pune în evidenţã...

Te-ar putea interesa și

Motivarea și reglarea comportamentului. Procese și stări. Personalitatea și relațiile interpersonale. Motivarea activității și comportamentului

1.Introducere. Psihologia este o știință general despre om, un domeniu ce se ocupă de studiul fenomenelor psihice - al proceselor, însușirilor,...

Navlul

ASPECTE GENERALE Definiţia navlului. Navlul (freight) este preţul pe care navlositorul îl plăteşte armatorului pentru deplasarea mărfurilor...

Educația Intelectuală

CAPITOLUL V EDUCAŢIA INTELECTUALĂ 5.1. Esenţa şi sarcinile educaţiei intelectuale Educaţia intelectuală este acea componentă a educaţiei care,...

Ai nevoie de altceva?