Genetica

Curs
9.5/10 (6 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 164 în total
Cuvinte : 50409
Mărime: 872.06KB (arhivat)
Cost: Gratis
Curs Genetica, An III, sem I

Extras din document

CAPITOLUL I

1. Genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilităţii organismelor vii

1.1. Definiţia şi obiectul de studiu

Genetica este ştiinţa biologică a cărei obiect de studiu îl constituie ereditatea şi variabilitatea organismelor, stabilind mecanismele care asigură conservarea informaţiei genetice precum şi cele ale modificării ereditare.

Anul apariţiei geneticii ca ştiinţă este 1865, când GREGOR MENDEL a emis primele legi ale eredităţii, redescoperite în 1900 de HUGO de VRIES, CORRENS şi TSCHERMACK (BOTEZ, 1991).

Denumirea de genetică a fost introdusă de BATESON la Congresul de genetică din anul 1906.

Ereditatea, ca obiect de studiu a geneticii reprezintă însuşirea descendenţilor de a moşteni de la părinţi caracteristici asemănătoare. Această însuşire asigură stabilitatea caracterelor de-a lungul generaţiilor, continuitatea biologică a indivizilor în cadrul speciei de la o generaţie la alta. Potenţialitatea realizării acestui caracter se face prin intermediul genelor. Gena este definită ca particula materială a eredităţii localizată în cromozom şi care condiţionează formarea uneia sau mai multor caractere sau însuşiri. Totalitatea genelor unui organism viu (cele nucleare) reprezintă genotipul. Totalitatea genelor din cadrul unui set haploid de cromozomi, transmise ca o unitate de la unul din părinţi reprezintă genomul.

Felul de a fi a unui individ ca mod de manifestare a genotipului, în interacţiune cu condiţiile de mediu reprezintă fenotipul. Noţiunile de genotip şi fenotip au fost introduse de JOHANSEN în 1909 (PANFIL, 1980).

Variabilitatea ca cel de al doilea obiect de studiu a geneticii, reprezintă însuşirea organismelor vii, cu diferite grade de înrudire, de a se deosebi între ele. În natură nu există doi indivizi identici. Chiar şi gemenii uniovulari nu sunt identici din punct de vedere genetic, ei manifestând profile imunologice diferite, constituite în primele şase luni de viaţă (BOTEZ, 1991).

Variabilitatea poate fi ereditară şi neereditară.

a) Variabilitatea ereditară se transmite în descendenţă, de la părinţi la urmaşi şi are ca sursă recombinarea genelor în procesul de formare a gameţilor şi fecundare (variabilitate recombinativă), sau prin modificarea materialului genetic sub acţiunea unor factori mutageni (variabilitate mutaţională).

b) Variabilitatea neereditară este determinată exclusiv de influenţa condiţiilor de mediu şi cu toate că nu se transmite în descendenţi, face parte din aspectul fenotipic al unui anumit individ. Variabilitatea fenotipică, sau diferenţele constatate între indivizi are două surse primare şi inseparabile de variabilitate: variabilitatea genotipică şi variabilitatea indusă de mediu sau ecologică. Această relaţie poate fi exemplificată prin formula VP=VG+VE, în care VP reprezintă variabilitatea fenotipică; VG reprezintă variabilitatea genetică şi VE variabilitatea ecologică.

1.2. Scopul şi importanţa geneticii

Variabilitatea genotipică sau ereditară are cel mai important rol în evoluţie precum şi în munca de ameliorare. Diversitatea genetică a organismelor vii a permis ca prin intermediul selecţiei naturale sau artificiale să fie promovate, în generaţiile succesive, doar genotipurile cel mai bine adaptate condiţiilor de mediu, sau a celor ce răspund obiectivelor ameliorării.

Datorită dezideratelor prezentate, genetica este considerată o adevărată placă turnantă în cadrul ştiinţelor biologice, fiind esenţială pentru toţi cei care studiază viaţa plantelor, a animalelor sau microorganismelor. Ea ocupă o poziţie centrală în diverse sectoare ale activităţii umane (agricultură, alimentaţie, medicină, ecologie ş.a.) (Elena TĂMAŞ, 2000).

Pentru creşterea producţiei agricole apare necesitatea ameliorării materialului biologic existent. Orice program de ameliorare necesită un studiu a determinismului genetic a materialului iniţial pentru stabilirea metodei de ameliorare. Genetica constituie de fapt baza teoretică a ameliorării plantelor.

Descoperirile din domeniul geneticii moleculare şi a ingineriei genetice sunt în prezent tot mai utile, fiind utilizate în elucidarea unor probleme de interes major. Obiectivul principal al ingineriei genetice constă în modificarea genomului unor plante sau animale prin introducerea unor gene sau a unor fragmente de ADN de la o celulă donatoare la una receptoare, obţinându-se specii transgenice.

Pe această cale, la plante s-au obţinut genotipuri rezistente la boli şi dăunători, la ierbicide, pesticide, stresuri climatice ş.a.

Prin intermediul ingineriei genetice au fost obţinute surse bacteriene capabile de a produce proteine specifice mamiferelor, cum ar fi insulina, interferonul, hormonul de creştere ş.a. De asemenea prin aplicarea metodelor genetice se pot contracara acumulărilor tarelor genetice (caractere nefavorabile patogenetice ş.a.).

În ceea ce priveşte genetica forestieră, ea se individualizează în primul rând datorită naturii aparte a plantelor lemnoase din păduri, cu deosebire, arborii. Ca plante sălbatice, extrem de vechi, policarpice, foarte longevive, de dimensiuni mari, arborii deţin un grad avansat de heterozigoţie şi mari rezerve de variabilitate genetică, se diferenţiază prin ponderea mare a caracterelor cantitative supuse unui control poligenic aditiv, convieţuind adeseori în întinse comunităţi (populaţii) naturale, politipice, polimorfe, în care panmixia se manifestă cu deosebită intensitate, iar mecanismele generale de homeostazie genetică sunt extrem de perfecţionate (STĂNESU, 1982).

Preview document

Genetica - Pagina 1
Genetica - Pagina 2
Genetica - Pagina 3
Genetica - Pagina 4
Genetica - Pagina 5
Genetica - Pagina 6
Genetica - Pagina 7
Genetica - Pagina 8
Genetica - Pagina 9
Genetica - Pagina 10
Genetica - Pagina 11
Genetica - Pagina 12
Genetica - Pagina 13
Genetica - Pagina 14
Genetica - Pagina 15
Genetica - Pagina 16
Genetica - Pagina 17
Genetica - Pagina 18
Genetica - Pagina 19
Genetica - Pagina 20
Genetica - Pagina 21
Genetica - Pagina 22
Genetica - Pagina 23
Genetica - Pagina 24
Genetica - Pagina 25
Genetica - Pagina 26
Genetica - Pagina 27
Genetica - Pagina 28
Genetica - Pagina 29
Genetica - Pagina 30
Genetica - Pagina 31
Genetica - Pagina 32
Genetica - Pagina 33
Genetica - Pagina 34
Genetica - Pagina 35
Genetica - Pagina 36
Genetica - Pagina 37
Genetica - Pagina 38
Genetica - Pagina 39
Genetica - Pagina 40
Genetica - Pagina 41
Genetica - Pagina 42
Genetica - Pagina 43
Genetica - Pagina 44
Genetica - Pagina 45
Genetica - Pagina 46
Genetica - Pagina 47
Genetica - Pagina 48
Genetica - Pagina 49
Genetica - Pagina 50
Genetica - Pagina 51
Genetica - Pagina 52
Genetica - Pagina 53
Genetica - Pagina 54
Genetica - Pagina 55
Genetica - Pagina 56
Genetica - Pagina 57
Genetica - Pagina 58
Genetica - Pagina 59
Genetica - Pagina 60
Genetica - Pagina 61
Genetica - Pagina 62
Genetica - Pagina 63
Genetica - Pagina 64
Genetica - Pagina 65
Genetica - Pagina 66
Genetica - Pagina 67
Genetica - Pagina 68
Genetica - Pagina 69
Genetica - Pagina 70
Genetica - Pagina 71
Genetica - Pagina 72
Genetica - Pagina 73
Genetica - Pagina 74
Genetica - Pagina 75
Genetica - Pagina 76
Genetica - Pagina 77
Genetica - Pagina 78
Genetica - Pagina 79
Genetica - Pagina 80
Genetica - Pagina 81
Genetica - Pagina 82
Genetica - Pagina 83
Genetica - Pagina 84
Genetica - Pagina 85
Genetica - Pagina 86
Genetica - Pagina 87
Genetica - Pagina 88
Genetica - Pagina 89
Genetica - Pagina 90
Genetica - Pagina 91
Genetica - Pagina 92
Genetica - Pagina 93
Genetica - Pagina 94
Genetica - Pagina 95
Genetica - Pagina 96
Genetica - Pagina 97
Genetica - Pagina 98
Genetica - Pagina 99
Genetica - Pagina 100
Genetica - Pagina 101
Genetica - Pagina 102
Genetica - Pagina 103
Genetica - Pagina 104
Genetica - Pagina 105
Genetica - Pagina 106
Genetica - Pagina 107
Genetica - Pagina 108
Genetica - Pagina 109
Genetica - Pagina 110
Genetica - Pagina 111
Genetica - Pagina 112
Genetica - Pagina 113
Genetica - Pagina 114
Genetica - Pagina 115
Genetica - Pagina 116
Genetica - Pagina 117
Genetica - Pagina 118
Genetica - Pagina 119
Genetica - Pagina 120
Genetica - Pagina 121
Genetica - Pagina 122
Genetica - Pagina 123
Genetica - Pagina 124
Genetica - Pagina 125
Genetica - Pagina 126
Genetica - Pagina 127
Genetica - Pagina 128
Genetica - Pagina 129
Genetica - Pagina 130
Genetica - Pagina 131
Genetica - Pagina 132
Genetica - Pagina 133
Genetica - Pagina 134
Genetica - Pagina 135
Genetica - Pagina 136
Genetica - Pagina 137
Genetica - Pagina 138
Genetica - Pagina 139
Genetica - Pagina 140
Genetica - Pagina 141
Genetica - Pagina 142
Genetica - Pagina 143
Genetica - Pagina 144
Genetica - Pagina 145
Genetica - Pagina 146
Genetica - Pagina 147
Genetica - Pagina 148
Genetica - Pagina 149
Genetica - Pagina 150
Genetica - Pagina 151
Genetica - Pagina 152
Genetica - Pagina 153
Genetica - Pagina 154
Genetica - Pagina 155
Genetica - Pagina 156
Genetica - Pagina 157
Genetica - Pagina 158
Genetica - Pagina 159
Genetica - Pagina 160
Genetica - Pagina 161
Genetica - Pagina 162
Genetica - Pagina 163
Genetica - Pagina 164

Conținut arhivă zip

  • Genetica.doc

Alții au mai descărcat și

Aminoacizi

I.1. Definiţie, structură chimică, răspândire în natură Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino...

Studiul Variabilitatii Proteinelor Serice si a Fractiunilor Acestora prin Electroforeza si Imunoelectroforza

INTRODUCERE Patologia hepatică se bucură în ultimii ani de un interes deosebit pe toate meridianele, pe de o parte datorită frecvenţei în creştere...

Metode de Identificare OMG

INTRODUCERE Progresele din domeniul biotehnologiei au permis dezvoltarea şi producţia de organisme modificate genetic (OMG-uri) cu proprietăţi,...

Organisme Modificate Genetic

Organisme modificate genetic Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a...

Structura Celulelor Eucariote - Fenomene de Transfer Intra si Extracelulare

Tipuri celulare Procariote: -sunt reprezentate doar de bacterie; -sunt acoperite in afara membranei de un perete cellular; -nu au cisterna...

Rolul Acizilor Nucleici în Realizarea Diferitelor Caractere

1.Acizii nucleici şi rolul lor genetic Primele experienţe care urmăreau să descopere determinismul genetic al unor caractere la bacterii au fost...

Genetica

GENETICA I INTRODUCERE Genetica, este stiinta care se ocupa cu studiul transmiterii fizice, biochimice si comportamentale a trasaturilor de la...

Imunitatea Dobandita

Imunitatea dobândită (inductibilă)  este starea de rezistență a organismului  față de factorii non-self antigenici, realizată prin structuri și...

Ai nevoie de altceva?