Hidrobiologie

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 2 fișiere: doc, pdf
Pagini : 89 în total
Cuvinte : 43821
Mărime: 19.83MB (arhivat)
Publicat de: Amelia Cojocaru
Puncte necesare: 0

Extras din curs

INTRODUCERE

Apa a fost elementul esential care a determinat si conditionat aparitia, diversificarea si

dezvoltarea vietii pe Pamînt, fiind mediul primar de viata si prin urmare atribuindu-i-se rolul

de leagan al vietii pe Pamînt. Evolutia si dezvoltarea societatii omenesti a fost si este strîns

legata de existenta apei, omul a fost mereu legat de apa, stabilindu-se în mod voluntar pe

tarmul marii, a lacurilor, rîurilor sau în apropierea unor surse de apa. Astazi se cunosc

preocuparile marilor civilizatii disparute în asigurarea apei necesare vietii chiar în conditiile

cele mai nefavorabile.

Acest rol primordial al apei a fost recunoscut din cele mai vechi timpuri, preocupînd pe

marii învatati ai timpului. Thales din Milet, referindu-se la rolul apei în mentinerea vietii pe

Pamînt dar si a dezvoltarii societatii omenesti, spunea ca apa este “element atotputernic si

raspîndit pretutindeni”. Mai tîrziu, Leonardo da Vinci afirma ca “apei i-a fost data puterea

magica de a deveni seva vietii pe Pamînt”.

Rezultatele cercetarilor efectuate, în primul rînd a celor de paleontologie si geologie,

atesta faptul ca cele mai vechi organisme cunoscute de pe Pamînt au trait în oceanul primar.

Estimativ, se considera ca aproximativ 75% dintre organismele de pe Pamînt au aparut în apa

(69% în mari si oceane si 6% în apele dulci) si doar 25% pe uscat.

Dupa o evolutie de miliarde de ani, trasatura fundamentala a Pamîntului este cantitatea

mare de apa existenta care acopera peste 71% din suprafata sa (aproximativ 360000000 km2

din suprafata totala a planetei, care este aproximativ 510000000 km2). Peste 97% din volumul

total de apa din biosfera estimat la aproximativ 1400 milioane km3 este reprezentat de apa

sarata a marilor si oceanelor si mai putin de 3% de ape dulci, în conditiile în care între apele

aflate pe uscat se gaseste un numar însemnat de lacuri cu apa sarata (tab. 1). Prin urmare,

cantitatea de apa dulce, cea care sustine viata pe uscat este deosebit de redusa, comparativ cu

volumul total de apa existent, cea care poate fi utilizata direct de catre om reducîndu-se la

aproximativ 1%, avînd în vedere cantitatea mare de apa dulce imobilizata în calotele glaciare

si ghetari. La aceasta se adauga distributia inegala a apei dulci pe suprafata Pamîntului, cu

zone care au apa dulce în exces si altele deficitare sau aproape complet lipsite de apa. Rezulta

importanta deosebita a studierii ecosistemelor acvatice în scopul cunoasterii, protectiei si

conservarii acestora în cooncordanta cu principiile dezvoltarii durabile.

Tabel 1 Volumul de apa din biosfera si timpul de reînnoire (Wetzel, 2002)

Volum

(mii de kmc)

Procentul din total Timpul de reînnoire

Oceane 1370000 97,61 3100 ani

Apa din calotele

polare si ghetari

29000 2,08 16000 ani

Apa subterana 4000 0,29 300 ani

Lacuri cu apa dulce 125 0,009 1-100 ani

Lacuri cu apa sarata 104 0,008 10-1000 ani

Apa din sol 67 0,005 280 zile

Rîuri 1,2 0,00009 12-20 zile

Apa sub forma de

vapori din atmosfera

14 0,0009 9 zile

Resursele de apa dulce de pe Pamînt, ca toate celelalte resurse naturale, au un caracter

finit, rezultatele cercetarilor întreprinse în scopul cresterii cantitatii de apa dulce pe Terra

(prin desalinizari de exemplu) desi semnificative, au caracter prohibitiv datorita costurilor

ridicate pentru cele mai multe tari, mai ales în conditii de recesiune economica. Este cunoscut

faptul ca societatea omeneasca a manifestat tendinta de a ignora realitatile legate de

exploatarea resurselor naturale în ansamblu, inclusiv cele de apa dulce în mod concret. Asa

s-a ajuns ca în decursul dezvoltarii societatii omenesti sa apara fenomenele de criza legate de

modul de utilizare a resurseor oferite de mediul înconjurator. Apa dulce, ca orice alta resursa

naturala, a fost si este supusa unei puternice presiuni demoforice (demos = popor, populatie)

(Wetzel, 1983) sau demotehnice (Wetzel, 2001). Se estimeaza astfel ca una dintre marile

provocari ale viitorului pentru mentinerea vietii pe Pamînt va fi problema apei dulci.

Principala cauza care a condus la criza apei dulci pe Pamînt în contexul crizei ecologice

este omul cu necesitatile sale crescînde care a determinat dezvoltarea fara precedent a

tehnologiilor în toate domeniile de dezvoltare economica, politica, socio-culturala si

spirituala. Acest lucru a determinat o serie de crize în dezvoltarea societatii omenesti, iar

gradul de severitate al stresului provocat de acestea a crescut din ce în ce mai mult (fig. 1).

Subliniem în primul rînd cresterea numarului de locuitori de la 1 la 6 miliarde în secolul trecut

(fig. 2), cu previziunea de a se ajunge la 9-10 miliarde în anul 2050 (Ramade, 2002). Acest

lucru a avut drept urmare cresterea consumului de apa în conditiile în care resursele au ramas

neschimbate sau s-au diminuat. Mai grava este degradarea calitatii apei datorita activitatilor

de productie, ajungîndu-se astazi la modificari grave, practic ireversibile ale apei din multe

ecosisteme acvatice continentale dar chiar si din pînza de apa freatica unde timpul de reciclare

si înlocuire este de ordinul sutelor de ani. Acest lucru poate constitui factorul principal care sa

stopeze si sa prejudicieze grav dezvoltarea societatii omenesti. Astazi se cunoaste de exemplu

ca dezvoltarea economica viitoare a Chinei poate fi profund influentata de poluarea cu azotati

si azotiti a pînzei de apa freatica. Urmare a aceleiasi cauze se cunosc numeroase procese

grave care influenteaza cantitatea si calitatea apei pe Pamînt, cum ar fi poluarea accentuata a

mediului acvatic, efectul de sera, mineritul, defrisari masive, drenari etc. Toate acestea se

manifesta la nivel continental sau pe toata suprafata Pamîntului, determinînd în final

schimbarile climatice la nivel global, tot mai evidente în ultimul timp. Mentionam si

fluctuatiile periodice ale climatului cu succesiunea de glaciatiuni si interglaciatiuni, asa cum

se cunosc din evolutia Pamîntului (Botnariuc, 2003), care contribuie la rîndul lor la modificari

si la nivelul ecosistemelor acvatice.

Preview document

Hidrobiologie - Pagina 1
Hidrobiologie - Pagina 2
Hidrobiologie - Pagina 3
Hidrobiologie - Pagina 4
Hidrobiologie - Pagina 5
Hidrobiologie - Pagina 6
Hidrobiologie - Pagina 7
Hidrobiologie - Pagina 8
Hidrobiologie - Pagina 9
Hidrobiologie - Pagina 10
Hidrobiologie - Pagina 11
Hidrobiologie - Pagina 12
Hidrobiologie - Pagina 13
Hidrobiologie - Pagina 14
Hidrobiologie - Pagina 15
Hidrobiologie - Pagina 16
Hidrobiologie - Pagina 17
Hidrobiologie - Pagina 18
Hidrobiologie - Pagina 19
Hidrobiologie - Pagina 20
Hidrobiologie - Pagina 21
Hidrobiologie - Pagina 22
Hidrobiologie - Pagina 23
Hidrobiologie - Pagina 24
Hidrobiologie - Pagina 25
Hidrobiologie - Pagina 26
Hidrobiologie - Pagina 27
Hidrobiologie - Pagina 28
Hidrobiologie - Pagina 29
Hidrobiologie - Pagina 30
Hidrobiologie - Pagina 31
Hidrobiologie - Pagina 32
Hidrobiologie - Pagina 33
Hidrobiologie - Pagina 34
Hidrobiologie - Pagina 35
Hidrobiologie - Pagina 36
Hidrobiologie - Pagina 37
Hidrobiologie - Pagina 38
Hidrobiologie - Pagina 39
Hidrobiologie - Pagina 40
Hidrobiologie - Pagina 41
Hidrobiologie - Pagina 42
Hidrobiologie - Pagina 43
Hidrobiologie - Pagina 44
Hidrobiologie - Pagina 45
Hidrobiologie - Pagina 46
Hidrobiologie - Pagina 47
Hidrobiologie - Pagina 48
Hidrobiologie - Pagina 49
Hidrobiologie - Pagina 50
Hidrobiologie - Pagina 51
Hidrobiologie - Pagina 52
Hidrobiologie - Pagina 53
Hidrobiologie - Pagina 54
Hidrobiologie - Pagina 55
Hidrobiologie - Pagina 56
Hidrobiologie - Pagina 57
Hidrobiologie - Pagina 58
Hidrobiologie - Pagina 59
Hidrobiologie - Pagina 60
Hidrobiologie - Pagina 61
Hidrobiologie - Pagina 62
Hidrobiologie - Pagina 63
Hidrobiologie - Pagina 64
Hidrobiologie - Pagina 65
Hidrobiologie - Pagina 66
Hidrobiologie - Pagina 67
Hidrobiologie - Pagina 68
Hidrobiologie - Pagina 69
Hidrobiologie - Pagina 70
Hidrobiologie - Pagina 71
Hidrobiologie - Pagina 72
Hidrobiologie - Pagina 73
Hidrobiologie - Pagina 74
Hidrobiologie - Pagina 75
Hidrobiologie - Pagina 76
Hidrobiologie - Pagina 77
Hidrobiologie - Pagina 78
Hidrobiologie - Pagina 79
Hidrobiologie - Pagina 80
Hidrobiologie - Pagina 81
Hidrobiologie - Pagina 82
Hidrobiologie - Pagina 83
Hidrobiologie - Pagina 84
Hidrobiologie - Pagina 85
Hidrobiologie - Pagina 86
Hidrobiologie - Pagina 87
Hidrobiologie - Pagina 88
Hidrobiologie - Pagina 89
Hidrobiologie - Pagina 90
Hidrobiologie - Pagina 91
Hidrobiologie - Pagina 92
Hidrobiologie - Pagina 93
Hidrobiologie - Pagina 94
Hidrobiologie - Pagina 95
Hidrobiologie - Pagina 96
Hidrobiologie - Pagina 97
Hidrobiologie - Pagina 98
Hidrobiologie - Pagina 99

Conținut arhivă zip

  • Hidrobiologie
    • curs hidrobiologie - partea I.pdf
    • curs hidrobiologie - partea II.doc

Alții au mai descărcat și

Hidrobiologie

Contribuţii româneşti la dezvoltarea Ecologiei acvatice Grigore Antipa A pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ecologie şi ihtiologie....

Etologie

Strămoşii oilor domestice trăiesc şi astăzi. Astfel, muflonul şi argalul (formele sălbatice) sunt organizate în grupe de maximum 10 capete conduse...

Ecologie

Mediul de viaţă Mediul de viaţă mai poate fi considerat drept totalitatea sistemelor vii şi nevii pe care organismul le influenţează şi de care...

Organite Celulare

Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organitele sintezei şi secreţiei celulare si organitele generatoare de energie Citoplasma este...

Hidrobiologie

Apa este leagănul vieţii. Apariţia vieţii a fost legată de apă. În apă viaţa este reprezentată de microorganisme, plante şi animale, care poartă...

Hidrobiologie 2

Fierul Fierul are un rol important în viaţa unor hidrobionţi. Fierul bivalent poate persista în apele sărace în oxigen dizolvat şi provine din...

Hidrobiologie 3

IAZURILE ŞI HELEŞTEELE Iazurile * Sunt acumulări relativ puţin importante de apă în valea unui pârâu sau râu, care iau naştere prin îndiguire cu...

Biologie animală

- Monera: bacterii - Protista: protozoare - Fungi: ciuperci şi licheni - Plantae - Animalia - introdusă de Carl Linné - două cuvinte: -...

Te-ar putea interesa și

Oceanele - Caracteristici Generale și Specifice

Oceane, caracteristici generale si specifice Geologia oceanelor si continentelor Oceanele au aproape aceasi varsta ca si Pamantul, sedimente s-au...

Analiza volumetrică prin reacții cu formare de combinații complexe

Argument Chimia analitica, permite, după cum a precizat Costin D. Neniţescu “controlul universal şi infailibil al oricărui proces de producţie,...

Influența Hranei vii în Dieta Peștilor de Acvariu

Introducere Istoria şi arheologia demonstrează faptul că rădăcinile acvaristicii se pierd în negura vremilor. Interesant este faptul că, la un...

Ecosistemele acvatice și palustre din Republica Moldova

Introducere Din cele mai vechi timpuri viaţa omului a fost legată de lumea plantelor. Pentru a-şi satisface necesităţile sale vitale, omul folosea...

Fauna cavernicolă - hidrobiologie

O pesteră, prin definitie, este un gol natural în scoarta pamantului cu o lungime mai mare de 5 m, având o dimensiune suficient de mare pentru a...

Hidrobiologie

Contribuţii româneşti la dezvoltarea Ecologiei acvatice Grigore Antipa A pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ecologie şi ihtiologie....

Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice

CLASIFICAREA MACRONEVERTEBRATELOR DUPĂ DIFERITE CRITERII Organismele bentonice au fost clasificate după o serie întreagă de criterii. Luând drept...

Hidrobiologie

Apa este leagănul vieţii. Apariţia vieţii a fost legată de apă. În apă viaţa este reprezentată de microorganisme, plante şi animale, care poartă...

Ai nevoie de altceva?