Hidrobiologie 3

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: ppt
Pagini : 47 în total
Mărime: 13.54MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oprea Alexandru

Extras din document

IAZURILE ŞI HELEŞTEELE

Iazurile

* Sunt acumulări relativ puţin importante de apă în valea unui pârâu sau râu, care iau naştere prin îndiguire cu un stăvilar sau baraj de pământ, piatră etc. Sunt amenajate pentru a realiza acumulări de apă pentru piscicultură sau pentru irigarea terenurilor agricole.

* Iazurile au formă alungită, de dimensiuni nu prea mari, cu o zonă litorală bine conturată şi cu deosebiri nesemnificative între stratul superficial de apă şi cel profund. Pot fi considerate nişte lacuri de acumulare cu suprafaţă mai întinsă, fără zonă profundală.

* Iazurile piscicole sunt astfel construite, încât şuvoiul apei de râu să nu le străbată direct, ceea ce preîntâmpină colmatarea rapidă.

În ţara noastră au fost create iazuri în zona de câmpie, deal, în Podişul Moldovei, Câmpia Română şi Depresiunea Transilvaniei.

Heleşteele

Sunt ecosisteme acvatice cu o suprafaţă relativ restrânsă a luciului de apă, de câteva mii de metri pătraţi, puţin adânci, în formă de patrulater, amenajate în scopul dezvoltării pisciculturii.

Amenajarea lor se face pe terenuri joase şi umede, neproductive, sărace sau acide, acolo unde reţeaua hidrografică şi precipitaţiile o permit.

Alimentarea cu apă poate fi diferită:

din izvoare şi din pânza de apă freatică;

din ape meteorice, ape de şiroire în zone bogate în precipitaţii;

din ape curgătoare, prin devierea sau captarea unei părţi.

Proprietăţile fizico-chimice ale apei iazurilor şi heleşteelor sunt relativ asemănătoare cu cele ale apelor care servesc la alimentare.

O eficienţă ridicată a producţiei piscicole se realizează prin administrarea de îngrăşăminte sau furaje de natură animală sau vegetală.

În heleşteele în care se practică cultura peştilor fito-şi detritofagi se pot obţine, fără hrană suplimentară, producţii cuprinse între 1100-1700 kg/ha, iar prin administrarea de furaje, între 2.200- 2.400 kg/ha.

Eficienţa producţiei este mai ridicată atunci când se cresc în amestec specii fitofage şi zoofage.

Biologia iazurilor şi a heleşteelor

Iazurile şi heleşteele mici adăpostesc adesea o singură specie de plante: Elodea, Lemna minor, Hattonia sau Batrachium.

Cu cât iazul este mai mare cu atât se dezvoltă o vegetaţie mai bogată: Sagittaria, Alisma, Sparganium, Butomus, Iris pseudocorus, Acorus calamus.

Suprafaţa apei este acoperită de frunzele speciilor: Potamogeton natans, Polygonum, Hydrocharis, Nuphar, Nymphaea.

* În apă cresc din belşug: Ceratophyllum, Myriophyllum, Elodea, Stratiotes.

Plantele submerse au tijele acoperite de perifiton format din diatomee şi cloroficee: Tribonema, Mangeotia, Spirogyra şi Oedogonium.

Vara domină: Cladophora, Oedogonium şi Vaucheria.

Fitoplanctonul

Heleoplanctonul este deosebit de cel al lacurilor.

- Dintre Diatomee domină: Synedra, Nitzschia şi Melosira varians.

- Cloroficeele sunt adesea dominante, începând cu chlamydomonadinelle monocelulare până la formele coloniale: Gonium, Pandorina, Eudorina, Volvox etc.

- Bogăţia apei în substanţe humice asigură un mediu favorabil pentru Flagelate, care se găsesc în număr mare.

- Dinoflagelatele sunt reprezentate prin peridinee: Ceramium cornutum, Ceratium hirudinella.

- Dintre Cyanophyceae domină Aphanizomenon, Anabaena, Mycrocistis şi Oscillatoria.

- Adesea are loc înflorirea apei cu cianoficee sau flagelate.

Zooplanctonul este bogat, cu unele particularităţi.

Apare ca un amestec de plancton litoral şi lacustru.

Cu cât apa este mai mică cu atât planctonul este mai sărac în specii, iar speciile au mai mulţi indivizi.

- Între Rotifere domină : Filinia longiseta, Filinia cornuta, Keratella cochlearis, Keratella quadrata, Keratella varga, Brachionus calyciflorus, etc.

- Cladocere: Daphnia longispina, Bosmina longirostris, Daphnia cuculata etc.

- Copepode: Cyclops vicinus, Mesocyclops crassus, Diaptomus.

Pe timp liniştit se poate observa o stratificare a planctonului: volvocalele caută pătura superficială - hiponeustonul, ciliatele se găsesc într-o zonă mai profundă, iar copepodele şi cladocerele ocupă o poziţie mai către fundul apei.

Neustonul formează o peliculă compusă din bacterii, colembole, păianjeni, ploşniţe şi alte specii asemănătoare cu cele din neustonul lacurilor.

Nectonul este destul de bogat.

Iazurile şi heleşteele constituie biotopul principal pentru numeroşi peşti.

- Cypriniade: Cyprinus carpio, Carassius carassius (caracuda argintie), Rutilus rutilus (babuşca), Tinca tinca, Scardinius erytrophtalmus (roşioara), Alburnus alburnus (obletele) etc.

- Percidae: Perca fluviatilis (bibanul), Acerina cernua (ghiborţul);

- Esoccidae: Esox lucius (ştiuca).

Iazurile mari adăpostesc multe broaşte: Rana ridibunda, care îşi depune ouăle devreme, Rana esculenta, broasca mică, verde de iaz; Bombina bombina, etc. Se mai pot găsi: Triturus cristatus şi Triturus vulgaris.

Bentosul

- În zona litorală se găseşte mâl bogat în detritus vegetal pe cale de mineralizare, vegetaţia este bogată.

- Spre mal se găseşte flora dură formată din: Scirpus, Typha şi Phragmites, după care urmează flora moale cu Potamogeton, Myriophyllum şi Ceratophyllum.

- Bioderma vegetală care se formează în jurul tijelor plantelor submerse abundă în diatomee: (Gomphonema, Cymbella, Fragillaria, Synedra şi Melosira) şi cianoficee (Mycrocistis, Nostoc, Anabaena, Aphanizomenon).

- Între aceste plante întâlnim şi ploşniţe de apă-Nepa cinerea; larve de odonate, bivalve, briozoare, gasteropode şi crustacee.

- În nămol putem întâlni specii de: Pisidium, Viviparus, Stylaria lacustris şi Tubifex tubifex (Oligochete), Piscicola geometra, etc.

Larve de insecte: Chironomis sp., Culex sp. etc.

Conținut arhivă zip

  • Hidrobiologie 3.ppt

Alții au mai descărcat și

Etapele unui Proces Biotehnologic

Elaborarea şi industrializarea unei tehnologii de biosinteză presupune parcurgerea mai multor faze constând în cercetări la nivel de: laborator,...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Structură acizi nucleici - curs general

Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale...

Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii...

Mitoza

Organismul uman adult constă din aproximativ 10¹5 celule rezultate toate dintr-o celulă unică - zigotul. O parte din celule îmbătrânesc şi se...

Bioinginerie medicală

Definitii de baza - Abces - inflamatie, dureroasa, cu puroi, a pielii, data de infectie localizata - Aminoacizi - substante organice, elemente...

Conservarea biodiversității

a) Studierea conceptului de biodiversitate b) Compararea tipurilor de biodiversitate şi a caracteristicilor acestora c) Aplicarea metodelor de...

Biotehnologii

1. Introducere in biotehnologie 1.1. Definitie Conform Comisiei pentru Biotehnologie a Uniunii Europene (1996) biotehnologia consta in “aplicarea...

Te-ar putea interesa și

Oceanele - Caracteristici Generale și Specifice

Oceane, caracteristici generale si specifice Geologia oceanelor si continentelor Oceanele au aproape aceasi varsta ca si Pamantul, sedimente s-au...

Analiza volumetrică prin reacții cu formare de combinații complexe

Argument Chimia analitica, permite, după cum a precizat Costin D. Neniţescu “controlul universal şi infailibil al oricărui proces de producţie,...

Influența Hranei vii în Dieta Peștilor de Acvariu

Introducere Istoria şi arheologia demonstrează faptul că rădăcinile acvaristicii se pierd în negura vremilor. Interesant este faptul că, la un...

Ecosistemele acvatice și palustre din Republica Moldova

Introducere Din cele mai vechi timpuri viaţa omului a fost legată de lumea plantelor. Pentru a-şi satisface necesităţile sale vitale, omul folosea...

Fauna cavernicolă - hidrobiologie

O pesteră, prin definitie, este un gol natural în scoarta pamantului cu o lungime mai mare de 5 m, având o dimensiune suficient de mare pentru a...

Hidrobiologie

Contribuţii româneşti la dezvoltarea Ecologiei acvatice Grigore Antipa A pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ecologie şi ihtiologie....

Hidrobiologie

INTRODUCERE Apa a fost elementul esential care a determinat si conditionat aparitia, diversificarea si dezvoltarea vietii pe Pamînt, fiind mediul...

Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice

CLASIFICAREA MACRONEVERTEBRATELOR DUPĂ DIFERITE CRITERII Organismele bentonice au fost clasificate după o serie întreagă de criterii. Luând drept...

Ai nevoie de altceva?