Homeostazie

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 6436
Mărime: 26.97KB (arhivat)
Publicat de: Timea Nicoară
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristian Ponepal

Extras din curs

90-120 mg concentraţia de glucoză în sânge; AGL – cizi graşi liberi

Termenul de homeostazie a fost introdus de către giziologul american Walter Cannon 1929 şi reprezintă capacitateaunui organism de a-şi menţine compoziţia mediului intern atunci când factori de mediu variază foarte mult. Noţinea de MEDIU INTERN a fost introdu-să de către Claude Bernard 1850-1860 şi reprezintă totalitatea lichidelor din organism care scladă celulelel şi în care acestea găsesc toate componetele necesare proceselor fiziologice. C Bernard consideră că mediul intern esre reprezentat doar de lichidul interstiţial (intercelular) dar ulterior în această noţiune au fost incluse şi alte componente ca: sângele, limfa, umoarea apoasă, lichidele urechii interne, lichidul cefalo-rahidian. În mediul acesta intern se găsesc compuşi organici şi minerali în concentraţii aproximativ constante menţinerea acestor compuşi în concentraţii constante sau limite fiziologice se face prin mecanisme ale homeostaziei din mediul intern. Celulele organismelor îsi u nutrimentele şi oxigenul şi tot în mediul intern eloimină produşi catabolici. Compoziţia constantă a mediului intern ca rezultat al lanţului mecanismele homeostazice asigură organismelor o independenţă oarecare faţă de mediul extern.

Prin mecanismele homeostatice organismele viu contracarează acţiunea agresivă a factorilo de mediu cu care interacţionează, interacţiune din care rezultă diferite forme de viaţă şi organisme adaptate diverselor condiţii de mediu caracteristica mecanismelor homeostazice constă în faptul căîn structura lor apare o informaţie inversă, un circuit prin care informaţia se transmite de la proceusl sau obiectul reglat la conturul de comandă.

EX: Activitatea musculară represintă procsul reglat iar comanda care declanşează activitatea musculară vine dintr-un centru nervos care în cazul tonusului muscular este centrul medular şi centri motori din trunchiul cerebrla. Legăturile dintre centrul nervos motor medular şi din trunchiul cerebral şi muşchi se face printr-o cale eferentă reprezentată de neuronul motor somatic. Aceasta este o legătură directă între neuron şi efector numtăconexiune directă legătura internă între ramurile terminale ale neuronului motor şi fibrele musculare se face prin plăci motori care sunt sinapse neuromusculare.

Comanda care pleacă din centrul motor nervos determină o contracţie prin care muşchiul realizează o anumită activitae specifică. Din organul efector pleacă concomitent spre centrul nervos informaţii aferente prin care centrul nervos este avertizat asupra amplitudini contracţiei musculare, având posibilitatea să refuze din nou comanda trimisă spre muşchi. Informaţia venită pe circuitul invers sau pe conexiunea inversă ar eun caracter corector. Astfel de circuite feed-beack sunt frecvente în toate mecanismele de reglare şi autoreglare care controlează funcţile diferitelor organe din organism. Principiul circuitului feed-beack sau al conexiuni inverse sa extins din domeniul biologic în tehnică şi a reprezentat un model pentru punerea la punct a sistemelor cibernetice. Pe baza acestui principiu şi a domeniilor de autoreglaj din domeniul biologiei au fost puse bazele menismelor cibernetice. Homeostazia se realizează în lumea vie la toate nivelele de organizar ale acesteia, la NIVEL CELULAR mecanismele homeostatice sunt prezente în actvitatea mitocondriilor, procesul de diviziune celulară este un mecanism al homeostaziei prin care celulel din organism se menţin la formă şi funcţii constante; LA NIVEL TISULAR mecanismele homeostatice intervin atunci când în organism intră diverşu antigeni care generează elaborarea de anticorpide către celule ale ţesutului reticuloendotelial LA NIVEL DE ORGAN mecanismele homeostatice este evident în cazul ficatului care prin procesele de GLICOGENOGENEZǍ depozitează glicogen, iar prin procesele de GLICOGENOLIZǍ mobilizează aceste rezerve în funcţie de nevoile organismului. Ficatul realizează un depozit constant de glicogen pe care-l utilizează în funcţie de necesităţile organismului.

MECANISMELE HOMEOSTAZICE sunt evidente şi la NIVEL POPULAŢIONAL unde se menţine un echilibru între diverse sp şi populaţii de animale. Exte cunoscut mecanismul prin care se menţine raportul sau echilibrul între erbivore şi carnivore.

Preview document

Homeostazie - Pagina 1
Homeostazie - Pagina 2
Homeostazie - Pagina 3
Homeostazie - Pagina 4
Homeostazie - Pagina 5
Homeostazie - Pagina 6
Homeostazie - Pagina 7
Homeostazie - Pagina 8
Homeostazie - Pagina 9
Homeostazie - Pagina 10
Homeostazie - Pagina 11
Homeostazie - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Homeostazie.doc

Alții au mai descărcat și

Apa în sistemele biologice

APA Apa este substanţa chimică cea mai larg raspândită pe glob, ocupând cca. 70% din suprafaţa planetei. Organismele vii au, de asemenea, un...

Subregnul Bacteriile

Bacteriile reprezintă cel mai raăspindit grup de microorganisme.Au corpul uni- mai rar pluricelular.Dimensiunile bacteriilor variază între 0,5-1 um...

Bolile Monogenetice

Bolile monogenice Bolile monogenice pot fi definite ca boli produse de mutaţia unei singure gene. Mutaţia va determina un efect primar (o proteină...

Poluarea

Solul este stratul de la suprafaţa pământului, afânat, moale, friabil, care împreună cu atmosfera constituie mediul de viaţă al plantelor. Solul...

Analizatorul Acustico-Vestibular

pavilion conduct auditiv extern membrana timpanica Prin trompa lui Eustachio comunica cu nazofaringele Transmiterea sunetelor nu se face pasiv...

Creșterea și multiplicarea la bacterii

Condiţii pentru creşterea procariotelor Creşterea bacteriilor este influenţată de factori: chimici – sursele de C, N, P, O, factori de creştere....

Activitatea microorganismelor în fermentația alcoolică

Fermentatiile sunt procese biochimice determinate de enzimele unor microorganisme(bacterii,levuri,ciuperci),care au propietatea de a se...

Bordetella

Bordetella Bacteria este de dimensiuni mici, fiind un cocobacil strict aerob. Cele trei specii ale genului variază în motilitate şi anumite...

Te-ar putea interesa și

Parametri biochimici la pacienții cu ciroze hepatice

INTRODUCERE Biochimia clinică poate şi trebuie să contribuie nu numai la stabilirea diagnosticului ci şi la evaluarea eficacitaţii, dar şi la...

Analgezice și Antipiretice

I. INTRODUCERE Sanatatea este una din aspiratiile cele mai puternice a zilelor noastre si este strans si indisolubil legata de participarea...

Efortul fizic

CAPITOLUL I ETIMOLOGIE, DEFINIȚIE ȘI CONSIDERAȚII GENERALE Dictionarul explicativ al limbii romane - ed. 1975 - defineste EFORTUL ca fiind...

Perspectivele actuale privind vitamina D - sistemul imunitar și bolile cronice

Datele cumulate susţin că vitamina D are mai multe acţiuni biologice şi moleculare în afară de rolul său în homeostaza calciului. Celulele...

Analiza Concepției despre Natura și Condiția Umană în Viziunea lui Vincent Van Gogh

Introducere Mulţi utilizează termenul “personalitate” pentru a desemna cea mai evidentă trăsătură sau pentru a se referi la abilităţile sociale a...

Rolul Ficatului în Menținerea Homeostaziei

INTRODUCERE Când corpul funcţionează normal, întregul mediu intern se menţine în limite normale. Multe organe contribuie la menţinerea...

Fierul și iodul în alimentație

1. Elementele minerale Elementele minerale reprezintă aproximativ 3% din greutatea corporală şi au un rol important in nutriţie. Dintre toate...

Genetica comportamentului uman

Prolegomena Etologia (gr. ethos = morav, obicei, atitudine) este o ramură a stiintelor psihosociale care studiază comportamentul animal (deosbit...

Ai nevoie de altceva?