Inginerie Genetică

Curs
6/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 24331
Mărime: 3.95MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cornea P
Capitolul 2, Curs inginerie genetica- semestrul 1, Facultatea de Biotehnologii

Extras din document

CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT

Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de realizare "in vitro" a unor molecule de ADN noi prin îmbinarea de fragmente provenite fie din genomul unor specii biologice diferite, fie de la aceeaşi specie. Imbinarea respectivelor fragmente se realizează într-o ordine diferită de cea naturală, astfel încât elementele genetice utilizate capătă o structură aparte, conferind organismului în care sunt introduse proprietăţi noi pe care nu le-ar dobândi pe cale naturală.

Aşa cum s-a prezentat anterior (fig.1), pentru a obţine moleculele de ADN recombinant este necesar să se parcurgă mai multe etape care pot fi sintetizate astfel:

1. izolarea genelor naturale sau sinteza chimică a unor molecule de ADN ce codifică proteinele dorite;

2. selecţia unui vehicul sau vector adecvat care să transporte genele respective şi apt să se replice autonom în celula receptoare;

3. inserţia genelor străine în structura genetică a moleculei vector şi obţinerea unei himere moleculare;

4. introducerea acesteia într-o gazdă specifică şi transformarea ei;

5. asigurarea condiţiilor care permit exprimarea informaţiei străine în celula acceptoare;

6. selectarea celulelor modificate genetic din populaţia celulară rezultată prin multiplicare;

7. evidenţierea produsului genei în celulele modificate sau în mediul de cultură al acestora şi purificarea lui pentru a fi folosit în scopurile pentru care s-au realizat tehnicile respective.

2.1. Etapele de lucru pentru obţinerea şi selecţia moleculelor recombinate de ADN

Scopul experimentelor de inginerie genetică este acela al obţinerii moleculelor de ADN prelucrate “in vitro” astfel încât ele să conţină genele de interes şi să poată fi transferate în gazde corespunzătoare. Etapele de lucru ce au ca rezultat obţinerea acestor molecule presupun elaborarea unor metode de izolare şi purificare a acizilor nucleici, a utilizării unor enzime specifice şi selectarea unor vectori de clonare adecvaţi.

2.1.1. Izolarea şi purificarea acizilor nucleici

Realizarea experimentelor de clonare a genelor presupune ca etapă de bază purificarea unor diferite tipuri de molecule de acizi nucleici: ADN celular total (din celule vegetale, animale, bacteriene sau din levuri), ADN plasmidial, ADN viral sau ARN. In funcţie de tipul de molecule de acizi nucleici şi de organismul de origine au fost elaborate numeroase metode de izolare şi purificare. Indiferent de metoda utilizată este necesară parcurgerea mai multor etape: obţinerea (cultivarea) materialului biologic; liza celulelor pentru eliberarea acizilor nucleici; îndepărtarea componentelor celulare nedorite (resturi celulare, proteine etc); purificarea acizilor nucleici de interes; concentrarea acizilor nucleici obţinuţi anterior.

2.1.1.1. Izolarea ADN total

Pentru izolarea ADN total se utilizează fie fragmente de ţesuturi (vegetale sau animale), culturi celulare sau suspensii celulare. Indiferent de tipul de celule utilizate în experimente este necesară liza acestora, proces realizat prin metode variate (liza chimică în prezenţa unor soluţii alcaline şi/sau a unor detergenţi; liza enzimatică cu ajutorul unor enzime specifice; liza produsă prin procedee fizice: ultrasonicare, îngheţarea celulelor în azot lichid, metode mecanice etc). Protejarea de acţiunea nucleazelor endogene a ADN liberat prin spargerea celulelor se realizează, de regulă, prin folosirea unor soluţii tampon ce conţin EDTA (reactiv ce leagă ionii de magneziu făcându-i inaccesibili DN-azelor, ai căror cofactori sunt). De asemenea, după îndepărtarea prin centrifugare a resturilor celulare, soluţia apoasă obţinută este supusă unor tratamente suplimentare ce au drept scop degradarea ARN (prin adăugarea RN-azei) sau a proteinelor contaminante (prin folosirea unor proteaze sau prin extracţie cu fenol). ADN este apoi recuperat prin precipitare cu etanol (2-2,5 volume), în prezenţa unor cationi monovalenţi (de exemplu, ioni de sodiu în concentraţie de 0,3M) şi apoi prin centrifugare. Deseori, ADN obţinut este redizolvat în tampon, proces urmat de o nouă rundă de deproteinizare, ceea ce asigură o puritate mai bună preparatului. Dacă este însă necesar un grad foarte ridicat de puritate, soluţia de ADN este supusă ultracentrifugării (în gradient de clorură de cesiu).

Preview document

Inginerie Genetică - Pagina 1
Inginerie Genetică - Pagina 2
Inginerie Genetică - Pagina 3
Inginerie Genetică - Pagina 4
Inginerie Genetică - Pagina 5
Inginerie Genetică - Pagina 6
Inginerie Genetică - Pagina 7
Inginerie Genetică - Pagina 8
Inginerie Genetică - Pagina 9
Inginerie Genetică - Pagina 10
Inginerie Genetică - Pagina 11
Inginerie Genetică - Pagina 12
Inginerie Genetică - Pagina 13
Inginerie Genetică - Pagina 14
Inginerie Genetică - Pagina 15
Inginerie Genetică - Pagina 16
Inginerie Genetică - Pagina 17
Inginerie Genetică - Pagina 18
Inginerie Genetică - Pagina 19
Inginerie Genetică - Pagina 20
Inginerie Genetică - Pagina 21
Inginerie Genetică - Pagina 22
Inginerie Genetică - Pagina 23
Inginerie Genetică - Pagina 24
Inginerie Genetică - Pagina 25
Inginerie Genetică - Pagina 26
Inginerie Genetică - Pagina 27
Inginerie Genetică - Pagina 28
Inginerie Genetică - Pagina 29
Inginerie Genetică - Pagina 30
Inginerie Genetică - Pagina 31
Inginerie Genetică - Pagina 32
Inginerie Genetică - Pagina 33
Inginerie Genetică - Pagina 34
Inginerie Genetică - Pagina 35
Inginerie Genetică - Pagina 36
Inginerie Genetică - Pagina 37
Inginerie Genetică - Pagina 38
Inginerie Genetică - Pagina 39
Inginerie Genetică - Pagina 40
Inginerie Genetică - Pagina 41
Inginerie Genetică - Pagina 42
Inginerie Genetică - Pagina 43
Inginerie Genetică - Pagina 44
Inginerie Genetică - Pagina 45
Inginerie Genetică - Pagina 46
Inginerie Genetică - Pagina 47
Inginerie Genetică - Pagina 48
Inginerie Genetică - Pagina 49
Inginerie Genetică - Pagina 50
Inginerie Genetică - Pagina 51
Inginerie Genetică - Pagina 52
Inginerie Genetică - Pagina 53
Inginerie Genetică - Pagina 54
Inginerie Genetică - Pagina 55
Inginerie Genetică - Pagina 56
Inginerie Genetică - Pagina 57
Inginerie Genetică - Pagina 58
Inginerie Genetică - Pagina 59
Inginerie Genetică - Pagina 60
Inginerie Genetică - Pagina 61
Inginerie Genetică - Pagina 62
Inginerie Genetică - Pagina 63
Inginerie Genetică - Pagina 64
Inginerie Genetică - Pagina 65
Inginerie Genetică - Pagina 66
Inginerie Genetică - Pagina 67
Inginerie Genetică - Pagina 68
Inginerie Genetică - Pagina 69
Inginerie Genetică - Pagina 70
Inginerie Genetică - Pagina 71
Inginerie Genetică - Pagina 72
Inginerie Genetică - Pagina 73
Inginerie Genetică - Pagina 74
Inginerie Genetică - Pagina 75
Inginerie Genetică - Pagina 76
Inginerie Genetică - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Inginerie Genetica.doc

Alții au mai descărcat și

Citocromul B - Marker Filogenetic la Cyprinidae

Abrevieri si definitii - Abrevieri ADN – acid deoxiribonucleic ADNmt – ADN mitocondrial ARN – acid ribonucleic ARNm – ARN mesager ARNr – ARN...

Studiu Tulpini

INTRODUCERE Pseudomonas aeruginosa, poate cel mai strict aerob pe lângă bacilul lui Koch care cauzează la om boli, este în mod curent unul dintre...

Clonare și Celule Stem

CLONAREA DE LA A LA Z Deoarece clonarea ne suscita din ce in ce mai mult atentia, reprezentand poate cea mai socanta dintre provocarile stiintei...

Organisme Modificate Genetic

Organisme modificate genetic Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a...

Organisme Transgenice

Folosirea unor termeni de „concentrat” sau „congelat” ascunde de multe ori prezenţa unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichetări...

Tehnici de separare și concentrare în biotehnologii

1.) Stabilirea materiilor prime și produsului finit Penicilina G (benzilpenicilina) face parte din clasa antibioticelor, acestea fiind substanțe...

Clonarea

1.Clonarea – Notiuni introductive Clonarea este procesul de creare a unei copii identice. În biologie clonarea se referă la procesul folosit...

Domenii de Aplicare și Interes ale Recombinărilor Genetice

Noi metode de diagnostic şi de cercetare Tehnicile de recombinare genetică oferă noi posibilităţi de diagnostic medical. Într-adevăr, infime...

Ai nevoie de altceva?