Extras din curs

Experienţele realizate de cercetatori, asupra unor organisme variate, pentru elucidarea determinismului genetic al diferitelor caractere ereditare, au evidenţiat o abatere semnificativă de la rapoartele de segregare obţinute la mazare. Cauza principală a acestor variaţii este aceea că respectivele caractere nu sunt trăsături simple, de tip mendelian, ci mult mai complexe determinate uneori de interacţiunea mai multor gene.

Interacţiunile alelice

Analizele genetice efectuate la diferite specii de eucariote, au evidenţiat faptul că o serie de insuşiri fenotipice sunt determinate de interacţiunea dintre două sau mai multe gene alele.

Genele alele sunt genele care ocupă acelaşi locus pe cromosomii omologi, afectează acelasi caracter şi determină apariţia de însuşiri contrastante (figura 1).

Fig. 1. Gene alele

De exemplu, genele ce determină caracterul bob neted respectiv bob zbârcit de la mazare (sau celelalte insuşiri examinate de Mendel) sunt gene alele, între care interacţiunea este de tip dominanţă completă iar raportul de segregare fenotipică în F2 este de 3/1.

In cazul altor gene alele, interacţiunea este de un alt tip, astfel că şi raportul de segregare fenotipic diferă de cel mendelian.

1. Dominanţa incompletă sau semidominanţa- este fenomenul de interacţiune între gene alele care determină formele heterozigote să prezinte un fenotip intermediar între formele homozigote parentale.

Ex. 1. In anul 1912, Correns a realizat o serie de încrucişări la planta Mirabilis jalapa. El a observat că prin încrucişarea unor plante homozigote cu flori roşii cu plante homozigote cu flori albe, în F1 se obţin plante hibride cu flori roz. Prin încrucişarea plantelor cu flori roz, se obţine generaţia F2, în care s-a observat o segregare fenotipică în raport de 25 % plante cu flori roşii, 50 % cu flori roz si 25 % cu flori albe. Acest fenomen a primit denumirea de semidominanţă sau dominanţă incompletă.

Dacă se notează cu Sr alela care determină culoarea roşie şi cu Sa alela care determină culoarea albă, experienţa lui Correns poate fi redată astfel:

In acest caz se constată că raportul de segregare fenotipic este de 1/2/1 , şi corespunde cu cel genotipic.

Ex. 2. Un alt caz de semidominanţă a fost descris la rasa de găini de Andaluzia, al căror penaj este de culoare gri-albăstrui. Prin încrucişarea între indivizi cu penaj de culoare neagră, homozigoţi (CBCB), cu indivizi homozigoţi cu penaj alb (CWCW), în generaţia F1 heterozigotă, toate păsările au prezentat penaj de culoare gri-albăstrui (CBCW) – (găini de Andaluzia)- Din încrucişarea acestora, în F2 reapar fenotipurile parentale în proporţii egale de câte 25 % precum şi fenotipul intermediar în proporţie de 50 %, raportul fenotipic de segregare fiind de 1/2/1.

Ex. 3. La porumb, s-a observat că în determinismul genetic al culorii boabelor sunt implicate gene alele semidominante. Din încrucişarea unei varietăţi de porumb cu boabe galbene cu o varietate cu boabe de culoare albastră, în F1 rezultă hibrizi de culoare violet, iar în F2 reapar fenotipurile parentale, raportul de segregare fiind de 1/2/1. acest tip de ereditate întâlnit la porumb a fost denumit ereditate de tip Zea, şi este specifică pentru fenomenul de dominanţă incompletă, deosebindu-se de ereditatea de tip Pisum ce corespunde fenomenului de dominanţă completă.

Interacţiunea alelică de tip dominanţă incompletă a fost evidenţiată şi la om în cazul determinismului genetic al formei părului sau a vocii.