Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 41 în total
Cuvinte : 17376
Mărime: 362.02KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: OPREA IONUT
Masterat: Protectia si valorificarea resurselor biologice Semestrul II: 2009

Extras din document

CLASIFICAREA MACRONEVERTEBRATELOR DUPĂ DIFERITE CRITERII

Organismele bentonice au fost clasificate după o serie întreagă de criterii.

Luând drept criteriu lungimea organismelor ce vieţuiesc pe fundul apelor, acestea au

fost împărţite în trei grupe: microbentonice (mai mici de 0,1 mm), mezo(meio)bentonice (între

0,1 şi 2 mm) şi macrobentonice (peste 2 mm).

După relaţia existentă între hidrobionţi şi substratul pe care sau în care habitează, se

deosebesc două categorii de organisme şi anume: epibentonice şi endobentonice.

Epibentonicele îşi duc viaţa pe suprafaţa substratului iar endobentonicele îşi sapă galerii în

care se ascund sau se înfundă în faciesul pe care îl populează.

Componentele epibentosului, după felul cum se fixează sau se mişcă pe substrat se

împart în două categorii şi anume: forme sesile sau fixe şi forme libere.

Printre formele sesile de zoobentos se enumeră spongierii Ephydatia fluviatilis,

Spongila lacustris, celenteratul Cordylophora lacustris, polichetul Manayunkia caspica,

briozoarul Plumatella repens, kamptozoarul Urnatella gracilis, lamelibranchiatul Dreissena

polymorpha.

Formele libere sunt cea de a doua categorie de zoobentonte, care la rândul lor se

subâmpart în sedentare şi erante. Animalele sedentare, efectuează deplasări lente şi de mică

anvergură, pe un substrat dur, cum se observă la planariile Crenobia alpina, Polycelis nigra,

gasteropodele Viviparus acerosus, V.viviparus, Ancylus fluviatilis şi larva coleopterului Helmis.

Erantele sau vagilele înglobează hidrobiontele zoobentonice ce se deplasează rapid, cu o

amplitudine a mişcărilor mult mai mare decât sedentarele. Printre acestea sunt amfipodele din

genurile Dikerogammarus, Pontogammarus, decapodul Astacus leptodactylus, hidracarienii

Hygrobates fluviatilis, Sperchon clupeifer, larvele insectelor efemeroptere din genurile

Ecdyonurus, Ephemera şi plecopterelor Nemura, Perla.

Componentele endobentosului din apele dulci se înfundă în substratul mâlos sau

nisipos ori îşi construiesc galerii în cel argilos.

Din categoria celor ce se înfundă în substrat fac parte majoritatea oligochetelor

limicole Branchiura, Limnodrilus, Tubifex, etc., lamelibranchiatele Anodonta, Pisidium,

Sphaerium, Unio, polichetele amfaretide Hypania invalida, Hypaniola kowalewskii (forme

tubicole).

Organismele săpătoarele ce-şi construiesc galerii, fac parte din mai multe grupe

taxonomice, reprezentantele cele mai tipice fiind larvele efemeropterului Palingenia

longicauda şi crustaceul Astacus leptodactylus.

Privite din punctul de vedere al naturii substratului pe care îl populează, implicit al

apartenenţei la zoocenozele respective, organismele zoobentonice au fost clasificate în mai

multe categorii principale.

Monitorizarea macronevertebratelor bentonice

2

Organismele litoreofile, sunt acelea ce habitează pe un substrat dur, în principal piatra,

în prezenţa curentului apei. Ele aparţin zoocenozelor litoreofile din pâraiele şi râurile montane,

precum şi din zona montană a marilor râuri şi fluvii. Pe faciesul pietros din zonele râurilor cu

un curent foarte slab ca şi pe pietrele digurilor din incintele amenajate sau pe alte obiecte

submerse din apele stagnanate, atât organismele cât şi zoocenozele se numesc litofile.

Organismele psamoreofile populează faciesul nisipos de pe fundul râurilor şi fluviilor

unde se resimte curentul apei; în lipsa curentului organismele sunt psamofile. Zoocenozele se

numesc psamoreofile, respectiv psamofile.

Organismele peloreofile sau cele pelofile populează faciesul mâlos din apele

curgătoare cu curent slab sau din cele stătătoare. Zoocenozele se numesc în acest caz

peloreofile sau pelofile.

Organismele argiloreofile sau cele argilofile sunt acelea ce-şi sapă galerii, de obicei în

malurile argiloase ale râurilor sau apelor stagnante, ori habitează pe substratul argilos. Aceste

animale sunt componente ale zoocenozelor argiloreofile sau argilofile.

Organismele fitoreofile şi biocenozele respective se grupează pe vegetaţia din apele

curgătoare; cele fitofile sunt răspândite în lacuri, bălţi, precum şi în ghiolurile şi japşele Deltei

Dunării, constituind biocenoze bogate, cu denumirile corespunzătoate. V.I.Jadin (1950)

include clar această ultimă categorie de animale şi biocenoze în cele bentonice. Părerea altor

hidrobiologi este că organismele fitofile nu constituie un bentos propriu zis, ci ele pot fi

considerate ca un etaj superior al bentosului.

Organismele perifitice, populează acele obiecte introduse în apă, inclusiv pietrele

acoperite cu microfite. Animalele din perifiton sunt foarte apropiate de cele litoreofile sau

litofile.

Preview document

Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 1
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 2
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 3
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 4
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 5
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 6
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 7
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 8
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 9
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 10
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 11
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 12
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 13
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 14
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 15
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 16
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 17
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 18
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 19
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 20
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 21
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 22
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 23
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 24
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 25
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 26
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 27
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 28
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 29
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 30
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 31
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 32
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 33
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 34
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 35
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 36
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 37
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 38
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 39
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 40
Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice - Pagina 41

Conținut arhivă zip

  • Monitorizarea Macronevertebratelor Bentonice.pdf

Alții au mai descărcat și

Biomonitoring

Biomonitoringul reprezintă observarea stării mediului prin comportamentul organismelor vii adică prin bioindicatori. După conştientizarea...

Fauna Cavernicola - Hidrobiologie

O pesteră, prin definitie, este un gol natural în scoarta pamantului cu o lungime mai mare de 5 m, având o dimensiune suficient de mare pentru a...

Caracatitele

Rudele caracatitelor, sepiile si calmarii (ordinul Decapoda) au zece brate , dintre care doua sunt mai lungi si prevazute cu ventuze doar la...

Hidrobiologie 3

IAZURILE ŞI HELEŞTEELE Iazurile * Sunt acumulări relativ puţin importante de apă în valea unui pârâu sau râu, care iau naştere prin îndiguire cu...

Hidrobiologie

ASOCIATII DE ORGANISME ACVATICE Bazinele acvatice, indiferent de natura si dimensiunile lor, cuprind doua biotipuri: masa apei sau pelagialul si...

Hidrobiologie

Introducere În ultimele decade s-a întărit convingerea că omenirea a atins o nouă limită condiţionată de o barieră la care nu ne-am gândit...

Interacțiuni Nonalelice

Modificarea raportului mendelian de segregare poate fi datorat nu numai interacţiunilor dintre genele alele ci şi interacţiunii dintre genele...

Mecanismele Eredității la Nivel Celular

În anul 1902, citologul german T. Boveri, descoperă la ariciul de mare Paracentrotus lividus (2n = 36) că dimensiunile şi caracreristicile...

Ai nevoie de altceva?