Organite Citoplasmatice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Organite Citoplasmatice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 13 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Biologie

Extras din document

Prezintã o mare diversitate din punct de vedere structural, funcţional şi biochimic; participã la activitatea vitalã a celulei.

1.Reticulul endoplasmic (RE):

- sistem complex de sacule, vezicule şi canalicule fin ramificate şi anastomozate, cu diametrul variind de la 5 la 200 nm;

- se întinde de la plasmalemã la nucleu;

- diversele elemente componente sunt limitate de o membranã simplã, groasã de 7,5 nm, asemãnãtoare cu plasmalema.

• Reticulul endoplasmic este mai bine dezvoltat în celulele diferenţiate decât în cele meristematice, suprafaţa totalã a componentelor sale întrecând cu mult pe cea a plasmalemei.

• Acest sistem care străbate citoplasma în toate sensurile; cuprinde douã compartimente care comunicã unul cu celãlalt, dar care diferã prin constituţia şi prin funcţiile lor: REG - reticul endoplasmatic granular (rugos) şi REN - reticul endoplasmatic neted (agranular).

Reprezentarea RE

• a) Structura lamelarã a REG

• Elementele caracteristice acestui tip de RE sunt lamele fine (cisterne, sacule sau cavitãţi aplatizate) adesea dispuse într-un fel de foiţe paralele, ale cãror membrane sunt tapisate de ribozomi, granule sferice cu diametrul de 15 mm, lipsite de membranã şi care conţin 60 % ARN şi 40 % proteine. Aceştia sunt fixaţi de membranã prin subunitatea lor mare.

• Dispoziţia şi numãrul lamelelor variazã în funcţie de tipul celular şi de importanţa activitãţii RE. Când REG este foarte bine dezvoltat, dispoziţia lamelelor este ordonatã, paralelã. În celulele mai puţin active, lamelele sunt mai puţine la numãr şi dispersate mai mult sau mai puţin în masa citoplasmei.

• Ribozomii (grupaţi în polizomi) sunt constituiţi din douã subunitãţi caracterizate de constanta de sedimentare (exprimată în unităţi Svedberg (S).Au formã uşor elipticã în secţiune longitudinalã şi dimensiuni de 29 x 21 nm (la procariote) şi de 32 x 22 nm (la eucariote).

• La eucariote ribozomul de 80 S se disociazã într-o subunitate grea de 60 S (40 de proteine diferite şi 2 molecule de ARNr) şi una uşoarã de 40 S (30 proteine diferite şi o moleculã de ARNr) .

• Veziculele de tranziţie

• La majoritatea celulelor, mici regiuni membranare ale REG sunt pe alocuri lipsite de ribozomi; ele stau la originea formãrii de mici vezicule de tranziţie, limitate de o membranã netedã; acestea asigurã transportul intracelular al constituenţilor membranari sau proteinelor din conţinutul saculelor spre alte destinaţii (plasmalemã, aparat Golgi, lizozomi). Asemenea regiuni netede ale REG şi veziculele de tranziţie constituie RE de tranziţie.

• REG este prezent în toate celulele nucleate. Puţin dezvoltat în celulele nediferenţiate, el este deosebit de abundent în celulele specializate în sinteza şi secreţia de proteine şi glicoproteine.

Reprezentarea RE de tranziţie

• b) Structura tubularã a REN - acest tip de RE este format dintr-un labirint de tubuli sau canalicule fine, cu diametrul de 30-60 nm, ramificate şi anastomozate ce este infiltrat în toatã citoplasma.

• Faţa externã a membranelor sale este lipsitã de ribozomi. REN are proprietatea de a stabili contacte strânse cu mitocondriile, peroxizomii şi depozitele de glicogen (în celulele animale).

Fisiere in arhiva (2):

  • Organite Citoplasmatice.doc
  • Structura celulei vegetale.doc