Sistemul Nervos la Cabaline

Curs
3.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 22887
Mărime: 78.70KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Chiosa A.N.
Lucrare de Curs la Semiologie. Facultatea de Medecina Veterinara. Sistemul Nervos la Cabaline. A fost sustinut pe nota 10

Cuprins

Introducere

Examen fizic Craniul

Coloana vertebrala

Troficitatea si

neurodistrofiile

Comportament

Motilitate

Examen functional Excitabilitatea

neuromusculara

Sensibilitatea

Examen Neurovegetativ Reflexe

vegetativosomatice

Tabloul clinic

Teste

farmacologice

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

Excitabilitatea si conductibilitatea urmate de reactivitatea sunt însusi fundamentele ale materiei vii.

Unitatea morfofunctionala a sistemului nervos este reprezentata de celula nervoasa – neuronul – alcatuit din corpul celular(pericarionul) si prelungirele sale, axonul si respectiv dendritele.

Topografic S.N.C. este adapostit în spatiul osos si ligamentar cranio – vertebral. Portiunea adapostita în sectorul canalului vertebral este reprezentata de maduva spinarii, iar cea localizata în cutia craniana este encefalul. Datorita particularitatilor anatoma – topografice si functionale sistemul nervos impune o serie de generalitati la baza carora evolueaza sistematizarea planului de examinare.

Desi tulburarile nervoase se exteriorizeaza mai mult prin simptome functionale, totusi pentru a respecta metodica expunerii, suntem obligati sa începem explorarea S.N.C. cu examenul craniului si al coloanei vertebrale, la nivelul carora se descopera unele modificari morfologice. Examinarea fizica a craniului si a coloanei vertebrale este obligatorie pentru ca starea fizica si comformatiile acestora asigura integritatea morfo – functionala a S.N.C. Pe de alta parte, modificarile tesutului nervos pot avea repercusiuni sau reflectari asupra starii fizice a craniului si coloanei vertebrale, a raporturilor morfo – functionale dintre ele, precum si cu tesuturile învecinate.

Examinarea acestor doua elemente se poate realiza prin inspectie, palpatie, percutie. Toate aceste metode generale obligatoriu în cazul examenului clinic au scopul de a culege date pentru stabilirea diagnozei.

O buna stare a tesuturilor necesita un metabolism normal si nu scazut, cum se constata în cazurile cînd S.N. este lezat. S.N. se distribuie la fiecare organ sau tesut în parte. O data cu S.N. de relatie se distribuie si sistemul neurovegetativ. Este destul de bine cunoscut faptul ca toate tulburarile nervoase duc la distrofii.

Întreruperea influxului nervos de la centru la organul respectiv este urmata de tulburari nu numai în starea lui functionala, dar si în nutritia tesutului. Orice leziune nervoasa centrala sau periferica poate sa determine distrofii.

Aparitia acestora este legata de tulburarile organice sau functionale ale S.N. Astfel, diferitele leziuni ale S.N- de natura circulatorie, infectioasa etc. Este consecinta si de distrofii ale pielii (dermatite, ulcere), ale muschilor (atrofii), ale articulatiilor, ale circulatiei locale(anemii).

Ca urmator factor se implementeaza starea functionala cortico subcorticala se apreciaza clinica pe baza modului de comportare a animalelor. Orice tulburare mai grava sau mai redusa a organismului influenteaza activitatea nervoasa superioara a animalului în diferite grade dupa intensitatea excitatiei sau inhibitiei. În consecinta se va modifica si comportamentul animalului considerat dupa orientarea animalului în spatiu respectiv apreciind faciesul, temperamentul si atitudinile. Modul de raspundere a sistemului neuromuscular la diferite excitatii, se apreciaza în clinica prin cercetarea reflexelor si a excitabilitatii neuromusculare mecanice si electrice. Ele se produc întotdeauna când elementele constituante ale arcului reflex simplu îsi mentin integritatea anatomica si functionala - întreruperea arcului reflex la orice nivel al lui provoaca imposibila realizarea reflexului.

Reflexele neconditionate simple de care se serveste semiologia se împart:

- reflexe profunde;

- reflexe superficiale;

O importanta deosebita în Semiologie o are si examinarea sensibilitatii, unde pe calea acestui element S.N. este informat de toate actiunile care se exercita asupra receptorilor care se exercita din mediul înconjurator sau din mediul intern. Perceptia acestora se face prin analizatori respectivi, prin care se ajunge la formarea de senzatii constiente.

Semiologia S.N. se încheie cu studiul S. Neurovegetativ parte integrata a S.N., strîns legata de factorii endocrina muorali. S.N.V. are rolul adaptarii functiunii diferitelor organe si a mentinerii homeostaziei în conditii mereu schimbatoare ale mediului intern si ambiant

Preview document

Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 1
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 2
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 3
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 4
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 5
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 6
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 7
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 8
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 9
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 10
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 11
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 12
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 13
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 14
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 15
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 16
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 17
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 18
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 19
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 20
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 21
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 22
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 23
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 24
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 25
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 26
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 27
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 28
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 29
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 30
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 31
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 32
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 33
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 34
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 35
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 36
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 37
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 38
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 39
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 40
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 41
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 42
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 43
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 44
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 45
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 46
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 47
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 48
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 49
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 50
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 51
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 52
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 53
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 54
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 55
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 56
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 57
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 58
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 59
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 60
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 61
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 62
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 63
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 64
Sistemul Nervos la Cabaline - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Sistemul Nervos la Cabaline.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul Nervos

SISTEMUL NERVOS SISTEMUL nervos in seria animala Prin organizarea si functiile sale sistemul nervos receptioneaza informatiile determinate de...

Botanica Sistematica - Cormobionta I

BOTANICÃ SISTEMATICÃ   - CORMOBIONTA- Specia este unitatea taxonomică fundamentală de clasificare şi evoluţie Categorii taxonomice...

Botanica Sistematica - Cormobionta II

MAGNOLIOPHYTA (ANGIOSPERMATOPHYTA, Angiosperme) Caractere generale Sunt plante cu flori (antofite) grupând specii lemnoase (arbori şi arbuşti)...

Botanica Sistematica - Cormobionta III

Ordinul Sapindales (Acerales) arbori şi arbuşti, uneori cu ţesuturi secretoare flori actinomorfe sau zigomorfe, diplohlamidee, prevăzute cu disc...

Botanica Sistematica - Cormobionta IV

Caractere generale - Rădăcina principală, rezultată din radicula embrionului, piere de timpuriu, fiind suplinită de rădăcini adventive...

Lucrari Practice de Fiziologie Vegetala

1. IMPORTANŢA STĂRII DE MOBILITATE A APEI ÎN MEDIU ŞI ÎN CELULĂ Importanţa stării de mobilitate a apei în mediu şi în celulă poate fi pusă în...

Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice

În organizarea structurală a celulei vii sunt prezente aşa numitele sisteme de dispersie, la nivelul cărora au loc diferite fenomene fizice precum...

Microbiologie

1. AMENAJAREA ŞI DOTAREA UNUI LABORATOR DE MICROBIOLOGIE 1.1. Organizarea laboratorului 1.1.1. Încăperile Indiferent de profilul specializării...

Ai nevoie de altceva?